11,041 matches
-
de cultură și învățământ la ziarul județean “Flacăra Roșie”, devenit după decembrie 1989, “Adevărul” de Arad. 1971 - devine membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.) 1989 - 1990: Redactor principal cu probleme de cultură și învățământ la noul cotidian "Adevărul de Arad" 1991: Redactor șef adjunct la noul cotidian “Tribuna Aradului”. 1991-1997: Redactor șef la ziarele “Curierul Aradului” și “Libertatea Aradului”. Din 1993: Președintele Fundației Culturale “Ioan Slavici” din Arad și redactor șef al revistei de cultură “Relief” editată
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
după decembrie 1989, “Adevărul” de Arad. 1971 - devine membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (U.Z.P.) 1989 - 1990: Redactor principal cu probleme de cultură și învățământ la noul cotidian "Adevărul de Arad" 1991: Redactor șef adjunct la noul cotidian “Tribuna Aradului”. 1991-1997: Redactor șef la ziarele “Curierul Aradului” și “Libertatea Aradului”. Din 1993: Președintele Fundației Culturale “Ioan Slavici” din Arad și redactor șef al revistei de cultură “Relief” editată de Fundația “Ioan Slavici”. 1992-1994: Lector universitar asociat la catedra
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 1995-2000: Corespondent special pentru județul Arad al Agenției Naționale de presă ROMPRESS. 2000-2004: Expert pe probleme politice la Biroul parlamentar al deputatului PUR de Arad Nicu Cojocaru. 2006 - 2008: Șef secție cultură și editorialist la cotidianul "Informația Aradului" 2011 - devine membru al Ligii Scriitorilor din România (L.S.R.) 2013 - prezent: Redactor șef al revistei "Stindard" din Arad. 1965 - 2014: “Luceafărul”, “Tribuna”, “Familia”, “Vatra”, “Orizont”, “Astra”, “România literară”, “Contemporanul”, “Relief”, “Arca”, “Al cincilea anotimp”, "Studii de știință și
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
de istorie" (Realitatea TV, 2000); "Chiasma. Dialoguri PAX" (PAX TV, 2003) și "Totul la vedere" (TVR 1). a publicat studii și articole în următoarele ziare și reviste: "Lettre International", "Dosarele Istoriei", "Suplimentul de Cultură", "Ziua", "GEO" (ediția românească), "Sfera Politicii", "Cotidianul", "Revista 22", "Dilema veche", "Radio România", "Gazeta de Sud", "Monitorul de Neamț", "Adevărul de Arad", "Formula AS", "Evenimentul Zilei", "Opinia studențească", "Lumea Ieșeanului", "Cuget liber", "Revista de Politică Externă". Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Societății Timișoara
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
a-l denigra pe Antonescu. S-a pus în discuție faptul că Cioroianu, membru al Comisiei de Cultură a Senatului, a acceptat să fie plătit din fonduri publice pentru a fi prezent la aceste dezbateri. Critici au venit și din partea cotidianului "Ziua", care a întrebat TVR de ce nu a ales pentru a-l sprijini pe Antonescu o persoană publică cu vederi pozitive și a argumentat că Cioroianu s-a folosit de poziția sa pentru a face să le fie rușine celor
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
în studiile de istorie. În 1979 este publicată a doua sa sinteză, Civilisation matérielle, économie et capitalisme (XV-XVIII siècles), în care autorul abordează problema progresului civilizațiilor descriind la scară europeană și apoi mondială lenta ascensiune a capitalismului începând cu “structurile cotidianului”, apoi cu “jocurile schimbului” și în fine cu “timpul lumii”. Toate studiile metodologice ale lui F. Braudel sunt cuprinse în lucrarea Ecrits sur l’Histoire.
Fernand Braudel () [Corola-website/Science/302906_a_304235]
-
ca redactor șef, revista "Litera noastră", publicată în scriere braille și în scriere vizuală. Revine la conducerea acestei reviste, începând de la 1 februarie 2000. A făcut parte din colegiile de redacție ale săptămânalelor "Phoenix" și "Tinerama", a colaborat constant la cotidianul "Curentul" și la revista "Oameni în top", precum și la numeroase reviste literare. Din 1992, realizează, la "Radio România Actualități", emisiunea săptâmânală "Ochiul interior", iar din 1999, pe același program, emisiunea literară "Lumină cuvintelor", cu poezie și proza semnată de autorii
Radu Sergiu Ruba () [Corola-website/Science/302915_a_304244]
-
română-franceză), Universitatea București (1972-1976). Din 1980 până în 2003 a fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, secretar de redacție la "Revista de istorie și teorie literară" (1983-1986), editorul suplimentului "Litere, arte, idei" (LAI) al ziarului "Cotidianul" între (1991-1996) și (2001-2004). În 1999 a devenit consilier pe probleme de comunicare al Președintelui Societății Române de Televiziune. Realizează emisiunea "Omul care aduce cartea" pe Pro TV, din 2000. Este autor a numeroase cronici literare, în revistele "Transilvania" (1984-1989
Dan C. Mihăilescu () [Corola-website/Science/302997_a_304326]
-
faptul că o mare parte a publicului român cu acces la internet a văzut deja aventurile eroilor din "Prison Break" înainte de data premierei serialului pe micile ecrane, prin descărcarea ilegală a episoadelor de pe internet. Titlul articolului publicat de ziariștii de la cotidianul "Gardianul" - "„ «Prison Break», prezentat ca «bombă» în grila de toamnă a Pro TV, după ce jumătate din populația României l-a văzut furat de pe DC ++”" - subliniază întârzierea cu care "Prison Break" a ajuns pe ecranele românilor. Prison Break a debutat în
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
fost în mare parte pozitive. Redactorul revistei "Télépoche" a considerat că serialul a reprezentat „lovitura de grație” a stagiunii: „construit ca un puzzle uimitor, această dramă violentă din lumea închisorii își înconjoară publicul cu un suspans captivant”. Marie Barber de la cotidianul "L'Humanité" remarcă fizicul deosebit al actorului Wentworth Miller și totodată inteligența de care dă dovadă Michael Scofield, personajul pe care-l interpretează. Deși recunoaște că deținuții care apar în serial nu scapă stereotipurilor, jurnalista este de părere că „aceste
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
real. În timp ce Rembrandt și alți maeștri olandezi ai barocului s-au aplecat în compozițiile lor mai ales asupra scenelor cotidiene, spaniolul Diego Velázquez, artist neafiliat vreunei școli, dar puternic individualizat ca pictor baroc, deși a realizat și picturi inspirate din cotidian, mai ales în perioada italiană, este cunoscut îndeobște pentru realizarea de portrete minunate ale membrilor Curții Regale a Spaniei, compoziții pline de culoare, viață, exuberanță și realism. Precum întreaga mișcare artistică a barocului, sculptura realizată în acest stil este în
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
a fost director la "Ecole pratique des hautes etudes". În 1949-1972 a fost profesor la College de France și a devenit membru al Academiei Franceze. În 1979 îi apare lucrarea "Civilizația materială, economie și capitalism. Secolele XV-XVIII". Mai apar "Schimburile cotidianului", "Jocurile schimbului" și "Timpul lumii". A realizat emisiuni TV, răspândind ideile sale despre istorie. A pus accent pe geografie și economie, fiind propus pentru premiul Nobel pentru economie. Braudel folosește geografia ca pe o știință a spațiului unei societăți, înțelegând
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
mai ales faptul că opera să umple un gol considerabil. În plus, ea informează și 'popularizează'. Este, fără îndoială, meritul sau esențial.” În New York Times, Washington Post, Common Knowledge, The New Republic, Partisan Review, Gazeta Wyborcza, Sfera Politicii, Revista 22, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național. A scris scenariul și a prezentat filmul realizat de Dinu Tănase, "Condamnați la fericire: Experimentul comunist din România (1992). A realizat un serial pentru televiziunea română privind istoria dictaturii comuniste (realizator Octavian Șerban). A fost consilier
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
să pună în discuție multe din teoriile sociologice contemporane. Se preferă, de ce să nu spunem, amănuntele în locul unor analize complexe, consecvent științifice, în spiritul metodei marxiste a ceea ce constituie, în fapt, obiectul central al acestor doctrine contemporane". Conform informațiilor apărute cotidianul Ziua, există un dosar întocmit de Serviciile Secrete ale regimului comunist, care prezintă o parte din viața lui Vladimir Tismăneanu nedezvăluită de acesta în CV-ul sau (Tismăneanu nu își face public CV-ul pe pagina universității Maryland). Acest dosar
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
lui "Stalinism pentru eternitate" este cartea clasică a domeniului.” Unii comentatori consideră că între Tismăneanu și Gallagher ar fi intervenit totuși o împăcare datorată faptului că ambii sunt susținători ai președintelui Băsescu. Tom Gallagher a declarat într-un articol din cotidianul "România Liberă":„Nici o persoană aflată în viață nu a reușit să înfurie postcomuniștii de vază ai României mai profund că Vladimir Tismăneanu. După un an de cercetări efectuate la solicitarea președintelui, echipa de savanți aflată sub coordonarea domniei sale a finalizat
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
fost traduse în limbile germană, franceză, polonă, maghiară, ucrainiană. Are o bogată activitate publicistică, susținând rubrici pe mai mulți ani în ziare și reviste ca : "Amfiteatru", "Suplimentul literar-artistic al Tineretului liber", "Contemporanul", "Cronica Română", "Național", "Timpul - 7 zile", "Literatorul", "Arc", "Cotidianul", "România literară", "Clipa", "Adevărul literar și artistic", "Națiunea", "Caiete critice". Din 2010 este redactor șef al publicației culturale "Literatorul", editată de Biblioteca Metropolitană București. A primit premiul pentru proză „Ion Creangă“ al Academiei Române (1991), premiile de proză și de critică
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
Excelență a Fundației Dr. Wilhelm Fielderman pentru "contribuția de excepție la dezvoltarea relațiilor de respect reciproc între români și evrei". Raportul Tismăneanu a evidențiat faptul că arhimandritul Teoctist ar fi ajuns în fruntea BOR datorită loialității sale față de conducerea PCR. Cotidianul i-a citat în 2001 pe istoricul Dorin Dobrincu și pe fostul angajat al CNSAS Gabriel Catalan, care au făcut publice mai multe documente provenite din arhiva SRI, conform cărora Teoctist ar fi participat în tinerețe la rebeliunea legionară din
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
unor traducători de prestigiu ca Adam J. Sorkin, Sean Cotter, Brenda Walker, Leons Briedis, Lidia Nasinova, Maria Dinescu, Emanoil Marcu etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club European. A desfășurat o intensă activitate publicistică în cotidianul "Monitorul" (pagina culturală) și "Obiectiv" din Iași. De asemenea, a publicat texte literare în aproape toate revistele din România. În perioada 1998-2000 a funcționat ca atașat diplomatic pe probleme de presă la Ambasada României din Republica Moldova, pe parcursul unui an fiind
Nichita Danilov () [Corola-website/Science/298968_a_300297]
-
1979, moment când este publicat romanul „Ziua mâniei”, roman care va beneficia de critică literară din partea lui: Inaugurează în anul 1990 în Luceafărul rubrica „Momos” pe care o va edita săptămânal până în 1994. În 1992, acceptă să lucreze la ziarul „Cotidianul” al lui Nicolae Prelipceanu ca șef al secției politice de unde este dat afară împreună cu Prelipceanu și Florin Iaru, în 1993, din cauza unor conflicte cu Ion Rațiu, patronul ziarului. În perioada 1995 - 2000 conduce Editura Ararat la propunerea lui Varujan Vosganian
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
Naționalului clujean în 1935, după a doua reprezentație, caz unic în perioada interbelică, vede lumina tiparului în aceeași colecție a "Universului literar", cu o prezentare de Teodor Scarlat.În 1942, romanul "Sfântul Părere", publicat În 1930, în foileton, în coloanele cotidianului "Dimineața" și imediat î Ed. Cartea românească, reapare cu titlul schimbat în "Cazul Magheru", în Ed. Bucur Ciobanul și este recenzat pozitiv de "Viața românească:, "Gândirea", "Rampa". Apare volumul "Teatrul", ediție bibliofilă. În 1946, romanul " Elevul Dima dintr-a șaptea
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
ideilor, Sorin Antohi s-a distins prin comentariile extinse la operă lui Ioan Petru Culianu, disident originar din Iași, devenit ulterior profesor la Universitatea din Chicago. Este fondator al "Institutului privat de Studii Interculturale "Orbiș Tertius"" (București), institut despre care Cotidianul afirmă în 2008 că nu există. Există însă Asociația „Orbiș Tertius” / „A treia lume”, singura persoană juridică fără scop patrimonial din România al cărei nume conține cuvintele „Orbiș Tertius”. În volumul "Războaie culturale" (2007) Sorin Antohi abordează polemic șase teme
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
de la cărțile și ideile altora, autorul le analizează în detaliu substanță, contextele de emergentă și receptare, oferind cititorului o perspectivă critică asupra unor „războaie culturale” din România și din lumea de astăzi. În septembrie 2006 Antohi a trimis ziarului bucureștean „Cotidianul” o scrisoare prin care recunoștea că a colaborat cu Securitatea, cu câteva zile înainte de a fi deconspirat de presa românească. Conform propriilor mărturisiri, Antohi a semnat angajamentul de colaborare cu poliția politică în anul 1976, pe când era în ultimul an
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Deși motorul cu combustie internă cât și primul automobil au fost inventate în Germania, prima cursă automobilistică are legătură cu Franța. În 1887 cotidianul francez "Le Vèlocicipède", organizează o cursă de la Paris la Versailles, dar aceasta nu are succesul sperat, fiind înscris un singur automobil. Ulteior, o altă publicație - "Le Petit Journal" - se oferă sa plătească 5000 de franci pilotului care va câștiga cursa
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
(n. 16 noiembrie 1948, satul Găgești, comuna Bolotești, județul Vrancea) este un jurnalist, scriitor și analist politic român. În prezent este editorialist la cotidianul Evenimentul Zilei. Deține Editura "Evenimentul Românesc". a studiat la liceul din orașul Panciu, iar mai apoi a urmat cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1971. Ion Cristoiu debutează ca gazetar încă
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
privat din România ziarul Observator și Zig Zag. Ultima publicație reușește să ajungă la un tiraj de 600.000 de exemplare, un record pentru acea perioadă. După ce demisionează de la conducerea săptămânalului Zig Zag, în 1992 pune bazele ziarului Evenimentul zilei, cotidian considerat deschizătorul presei românești de după 1989. După ce părăsește Evenimentul Zilei, Ion Cristoiu este colaborator la mai multe publicații, printre care: Național, Cotidianul, Azi și Monitorul de București. În 9 decembrie 2002 Ion Cristoiu a preluat conducerea postului de știri Realitatea
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]