14,040 matches
-
nord-vest Secolul VI î. Chr.: Apariția a două noi religii - jainismul și budismul 327 - 325 î. Chr.: Alexandru cel Mare în Punjâb Cca. 321 - 184 î Chr.: Dinastia Maurya unifică o mare parte a Indiei Cca. 274 - 236 î. Chr.: Domnia lui Asoka 320 - 535: Domnia dinastiei Gupta - epoca civilizației "clasice" indiene Secolul IX: Declinul budismului în India 998 - 1030: Domnia Gaznevizilor; incursiuni de jaf musulmane 1398 - 1399: Timur Lenk pradă India de Nord 1526: Fondarea Imperiului Mogulilor Ahimsa - Doctrină religioasă
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
Apariția a două noi religii - jainismul și budismul 327 - 325 î. Chr.: Alexandru cel Mare în Punjâb Cca. 321 - 184 î Chr.: Dinastia Maurya unifică o mare parte a Indiei Cca. 274 - 236 î. Chr.: Domnia lui Asoka 320 - 535: Domnia dinastiei Gupta - epoca civilizației "clasice" indiene Secolul IX: Declinul budismului în India 998 - 1030: Domnia Gaznevizilor; incursiuni de jaf musulmane 1398 - 1399: Timur Lenk pradă India de Nord 1526: Fondarea Imperiului Mogulilor Ahimsa - Doctrină religioasă care promovează nonviolența Arian, arieni
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
în Punjâb Cca. 321 - 184 î Chr.: Dinastia Maurya unifică o mare parte a Indiei Cca. 274 - 236 î. Chr.: Domnia lui Asoka 320 - 535: Domnia dinastiei Gupta - epoca civilizației "clasice" indiene Secolul IX: Declinul budismului în India 998 - 1030: Domnia Gaznevizilor; incursiuni de jaf musulmane 1398 - 1399: Timur Lenk pradă India de Nord 1526: Fondarea Imperiului Mogulilor Ahimsa - Doctrină religioasă care promovează nonviolența Arian, arieni - ("aici") Denumire dată în trecut popoarelor care vorbeau limbi indo-europene, iar în prezent popoarelor indo-iraniene
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
Sucévei în sus și pre Sirétiu despre Botoșiani."" Cercetările arheologice efectuate au dus la confirmarea parțială a acestei teorii. Pe locul unde se află astăzi Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ițcani, a existat o biserică de lemn, datând din perioada domniei lui Petru Mușat (1375-1391). Aceasta este menționată pentru prima dată în anul 1395 (fiind contemporană cu Biserica Mirăuți din Suceava), ea fiind ctitoria unui boier moldovean numit Iațco. În mai 1395, boierul Iațco o închina, împreună cu biserica Sfântului Dumitru din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
de mănăstirea lui Iațco de lângă Suceava) a primit de la domnitorul Alexăndrel Vodă (1449, 1452-1454, 1455) dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din "țara leșească" (Polonia), scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. Stareța Fevronia era împuternicită, prin hrisovul domnesc, "„să-și întemeieze sat în hotarul mănăstirii, unde îi va plăcea, și pe cine va chema, sau din țară străină, sau din Țara Leșească, sau din țara noastră, toți acești
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
est Paraclisul și Camera Deputaților, iar la nord Clopotnița. Ansamblul este clasat ca monument istoric, . Biserica, purtând hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost construită între anii 1654-1658 de Constantin Șerban Basarab și soția acestuia Bălașa, și sfințită în timpul domniei lui Mihnea al III-lea în 1658. Imediat după sfințire biserica a fost transformată în Mitropolia țării. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Numele meșterului care s-a ocupat de construcția acestuia este necunoscut, ca la mai
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
lui aprilie”". Anul 877 al erei armene corespunde anului 1428 de la Hristos. După cum atestă o inscripție de pe ușa bisericii (""Clădit 1521, restaurat 1878"") și potrivit tradiției armenești locale, Biserica "Sfânta Cruce" din Suceava a fost zidită în anul 1521, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), de către Cristea Hanco (în armenește Hacih Hancoian) , pe locul bisericii din lemn. Nu există informații care să precizeze cine au fost meșterii care au lucrat la ridicarea și pictarea bisericii. În interiorul bisericii, în peretele de sud
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
1055 corespunde cu anul de la Hristos 1606, a presupus că această piatră de mormânt fie a fost adusă din altă parte, fie vrea să arate că respectivul ctitor pomenit ""a clădit numai o parte a bisericii, sau clopotnița"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
o serie de transformări. La această biserică se păstrează o piatră de mormânt, datată 1573, având o inscripție gravată care spune că ""acesta este mormântul preotului Hovhannes, protopopul bisericii, care este fiul lui Donig, ctitorul bisericii Sf. Simeon"". În perioada domniei lui Ștefan Rareș (1551-1552) s-a manifestat un spirit de intoleranță la adresa armenilor. Vrând să facă uitat numele fratelui său, fostul domnitor Iliaș Rareș (1546-1551), care trecuse la mahomedanism, Ștefan Rareș a încercat să impună credința ortodoxă locuitorilor de altă
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
din Suceava au fost dărâmate cu tunurile și arse și distruse până la temelie. La scurtă vreme, lăcașurile de cult armenesc din Suceava au fost refăcute. În anul 1551 a fost construit turnul-clopotniță, iar la sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606), clădirea bisericii a fost refăcută de către un oarecare Simion (în armeană Șima), de unde a venit și denumirea bisericii. Biserica este închinată Sf. Simion Dzerun (Simion cel bătrân). Istoricul Gheorghe Balș presupunea că vechea construcție a
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
Europa. Folosindu-se de felul lor sofisticat de a lupta și de diplomația superioară, bizantinii au reușit să se opună atacurilor barbarilor migratori. Visul lor de a restabili stăpânirea romană în occident s-a materializat pentru scurt timp în cursul domniei lui Iustinian I (527-565). Acesta a recucerit unele teritorii occidentale, a codificat legea romană (care a rămas valabile în unele părți din Europa până în secolul al XIX-lea) și a și construit cel mai mare edificiu din evul mediu timpuriu
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
moartea lui Cleph în 575, lombarzii nu au ales un rege. Primul cod de legi scris a fost scris într-o latină stricată în 643: "Edictum Rothari". Era în primul rând o codificare a tradițiilor orale a poporului. La sfârșitul domniei lui Liutprand (717-744), statul lombard era bine organizat și stabilizat, însă prăbușirea sa a fost bruscă. Nesprijinit de către duci, regele Desiderius a fost înfrânt și obligat să își cedeze regatul lui Carol cel Mare în 774. Regatul lombard a fost
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
a asigurat un statut care să îi permită să își asume conducerea unei biserici internaționale. Speculațiile cu privire la sfârșitul lumii în anul 1000 erau limitate la câțiva călugări francezi. Funcționarii obișnuiți foloseau sistemul anilor regnali, (de exemplu, anul al patrulea din domnia lui Robert al II-lea al Franței). Sistemul actual, "anno domini", era utilizat doar de câțiva cronicari, precum Beda Venerabilul. Europa era în continuare în urma islamului, cu rețeaua sa vastă de caravane , sau a Chinei, în acel moment cel mai
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
înverzit”" (după cum a scris Nicolae Iorga), care se află în mijlocul unei văi. Această mănăstire este închinată Maicii Domnului și poartă un nume armenesc: Hagigadar însemnând în limba armeană "îndeplinirea dorințelor". Biserica Mănăstirii Hagigadar a fost construită între anii 1512-1513, în timpul domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517), de către Drăgan Donavac (Donavachian), un negustor armean de vite. Acest lucru reiese dintr-o inscripție săpată cu dalta în ușorul ușii de intrare în biserică. Există mai multe legende cu privire la zidirea acestei biserici, cu ușoare
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
devenit mănăstire de maici. Cu acest prilej, a fost înființată o școală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Ca stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului. La 16 septembrie 1821, în timpul domniei lui Mihail Suțu al II-lea (1819-1821), complexul monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe latura nordică a bisericii se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice cu următorul text: Lucrările din anii următori au refăcut
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
atesta că mănăstirea exista deja la acea data. De asemenea, A. Sacerdoteanu precizează că mănăstirea a fost la origine ctitorie boierească și că a devenit ctitorie voievodală mai târziu. În 1942, Nicolae Ghica-Budești consideră că biserica pare a fi anterioară domniei lui Matei Basarab, care nu a făcut decât să adauge pridvorul. Dar macheta bisericii pictate în cadrul tabloului votiv și ținută de voievod și de soția sa este reprezentată fără pridvor. Mănăstirea a fost renovată de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
sclavi în America spaniolă). Scopul Angliei era acela de a se infiltra pe piețele spaniole comerciale din America. Pe 18 octombrie 1748 s-a încheiat Pacea de la Aix-la-Chapelle (Aachen), prin care Prusiei îi rămânea Silezia, iar Maria Tereza își avea domnia asigurată. Ludovic al XV-lea al Franței s-a dovedit a fi un arbitru și nu ca un cuceritor, dovedindu-se un adevărat cavaler atunci când a înapoiat teritoriile cucerite inamicilor învinși, spunând că "este regele Franței, nu un negustor". Decizia
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
Ghica din Țara Românească (1659-1660) Porecla "Cancelarul Milescu Nas-Cârn" provine de la faptul că a fost mutilat de domn (Ștefăniță Lupu conform lui Ion Neculce, Iliaș Alexandru - după alte surse) pentru a i se potoli presupusele ambiții de a accede la domnie. Un om „însemnat” nu mai putea deveni domnitor. S-a născut pe moșia tatălui său Gavril, care era posibil de origine aromână, lângă Vaslui. A studiat la Marea Școală a Patriarhiei din Constantinopol și, după ce se întoarce la Iași, este
Nicolae Milescu () [Corola-website/Science/307379_a_308708]
-
voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a dăruit în februarie 1659 boierului grec Iani Hadâmbul, fost chelar, un loc "în pădurea Iașilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserică cu hramul "Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moșii în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având 22 dughene, locuri de case, pivnițe de piatră pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
fiu a lui Catherine Champernowne, din a doua căsătorie. Mama sa era nepoata lui Kat Ashley, guvernanta reginei Elisabeta I și mai târziu i-a introdus pe Raleigh și frații săi vitregi la curte. Familia Raleigh era protestantă și în timpul domniei Mariei I a avut probleme: tatăl lui Raleigh, un gentilom de provincie, la un moment dat a fost nevoit să se ascundă într-un turn pentru a evita să fie executat. Astfel, din timpul copilăriei Raleigh a dezvoltat o ură
Walter Raleigh () [Corola-website/Science/307391_a_308720]
-
anul următor s-a angajat într-un atac victorios împotriva portului spaniol Cádiz, iar în 1597 nu numai că recucerea favorurile reginei, dar devenea și membru al parlamentului. La granița dintre secole devenise evident pentru toți că lunga și glorioasa domnie a Elisabetei I se apropia de sfârșit. Cu moartea ei, la 24 martie 1603, dinastia Tudor se sfârșea. Deceniile de speculații și intrigi privind succesiunea reginei fără copii se încheiau și ele. În câteva ore regele Iacob al VI-lea
Walter Raleigh () [Corola-website/Science/307391_a_308720]
-
ai marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Mihai Cantacuzino a fost mare stolnic și spătar al Țării Românești la sfârșitul secolului al XVII-lea. Împreună cu fratele său stolnicul Constantin Cantacuzino, Mihai a jucat un rol important în alegerea lui Constantin Brâncoveanu în domnie. Cei doi au exercitat o influență importantă asupra politicii lui Brâncoveanu, până când fricțiuni între cele două familii au declanșat o ruptură, în 1707. Mihai a fost înlăturat din funcția de mare spătar, pentru ca aceasta să fie încredințată ulterior totuși unui
Mihai Cantacuzino () [Corola-website/Science/307434_a_308763]
-
doi au exercitat o influență importantă asupra politicii lui Brâncoveanu, până când fricțiuni între cele două familii au declanșat o ruptură, în 1707. Mihai a fost înlăturat din funcția de mare spătar, pentru ca aceasta să fie încredințată ulterior totuși unui Cantacuzin. Domnia lui Ștefan Cantacuzino, nepotul de frate al lui Mihai, a reprezentat doar o scurtă revenire a familiei Cantacuzino, episod care s-a terminat prin execuția domnului, a tatălui său (stolnicul Constantin) și a lui Mihai Cantacuzino. Spătarul Mihai Cantacuzino a
Mihai Cantacuzino () [Corola-website/Science/307434_a_308763]
-
-lea a fost zdruncinata la 5 mai 1808 de Napoleon I, care a detronat pe regele spaniol Fernando VII și a pus pe tron în locul lui pe fratele său, Joseph Bonaparte. Două evenimente aparent contradictorii au urmat acestei intervenții: Apoi domnia reginei Isabela I a provocat numeroase lovituri de Stat si insurecții populare. Maria Cristina, regenta, promulgă la 10 aprilie 1834 o noua constituție, sub denumirea de Statutul Regal, prin care se instituie parlamentul bicameral; la 12 august 1836 restaurează Constituția
Constituția Spaniei () [Corola-website/Science/307474_a_308803]
-
război, și asigura lucrătorii pentru construcția templelor. Era responsabil și pentru impunerea legilor. În acest mod, asirienii au reușit să mențină controlul asupra imperiului lor. Deși Babilonul era un stat relativ mic în perioada sumeriană, el a evoluat considerabil în timpul domniei lui Hammurabi. El era cunoscut sub numele de “Legiuitorul”, și în scurt timp Babilonul a devenit unul dintre cele mai importante orașe din Mesopotamia. Mai târziu a fost denumit Babilonia, însemnând poartă către zei. A devenit de asemenea unul dintre
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]