12,214 matches
-
prusacul Wilhelm de Humboldt, rusul Karamzin sau italianul Alfieri) aleargă în Franța pentru a asista la venirea timpurilor noi. Ei își informează compatrioții despre evenimentele și ideile revoluționare prin intermediul povestirilor, cărților, articolelor. Rămași în țara lor, în Germania, poetul Goethe, filosofii Kant și Fichte sînt cuceriți de noile idei. Întreaga Europă intelectuală vibrează la unison cu Revoluția. În ciuda speranțelor pe care le trezește la început, Revoluția îngrijorează în mică măsură pe despoții absoluți. De altfel, mulți sînt mulțumiți de stagnarea politicii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
această situație este clară pentru Europa cultivată și dacă susținătorii ideilor noi se simt uneori satisfăcuți, mulți dintre ei reacționează brusc, speriați de consecințele practice ale principiilor teoretice pe care le propăvăduiesc pentru a fi în pas cu moda. Aristocrații, "filosofi" atît timp cît este vorba de a lupta împotriva absolutismului regal, se dezic cu brutalitate cînd sînt abolite principiile feudale. "Despoți luminați", prinții Europei își dau seama brusc de amenințarea ce planează asupra tronului lor odată cu exportarea principiilor subversive răspîndite
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de origine germanică. Din secolul al XVIII-lea, în cadrul reacției naționale împotriva supremației franceze, s-a afirmat curentul reacționar și preromantic. Acesta face din națiune o moștenire istorică care nu depinde de voința oamenilor și trebuie respectată de toți. Pentru filosoful Herder, națiunea apare ca o ființă vie, diferită de celelalte, născută dintr-o forță vitală care se manifestă prin folclor, mituri, trecut național, limbă, muzică, artă, într-un cuvînt cultură. Spiritul național, Volksgeist, reprezintă astfel temelia națiunii. Dar, juriști și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Herder, națiunea apare ca o ființă vie, diferită de celelalte, născută dintr-o forță vitală care se manifestă prin folclor, mituri, trecut național, limbă, muzică, artă, într-un cuvînt cultură. Spiritul național, Volksgeist, reprezintă astfel temelia națiunii. Dar, juriști și filosofi ca Fichte sau Hegel consideră că statul este cel ce trebuie să realizeze unitatea națiunii și nu comunitatea cetățenilor.80 Aceste concepții joacă un rol esențial în prăbușirea proiectului napoleonian asupra Europei. În fapt ele se trag din dominația franceză
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
susținută de naționalismul german în formare, este importanța mișcării intelectuale. Aceasta zdruncină Germania glorificînd sentimentul național și cultivînd ura împotriva Franței. Școlile și "gimnaziile" (licee) se înmulțesc, în timp ce Berlinul devine centrul acestei "deșteptări" culturale și naționale. În iarna din 1807-1808, filosoful Fichte își ține aici Discursurile către națiunea germană, care dezvoltă noua idee de naționalitate și încearcă să provoace o complexă trezire intelectuală. Tot la Berlin, scriitorul Wilhelm von Humboldt, fondează în 1810, o Universitate care se afirmă ca cea mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XVII-lea sînt fenomene europene, care ignoră frontierele pentru aceleași motive ca și economia și structurile sociale. Alături de Europa statelor naționale se dezvoltă o Europă a negustorilor, a ordinelor religioase, a intelectualilor. Artiștii Renașterii, savanții din secolul al XVII-lea, filosofii din secolul al XVIII-lea formează comunități cosmopolite, care, dincolo de frontiere, își pun probleme, găsesc soluții asemănătoare, comunică, polemizează. De altfel, tentativele hegemonice s-au bazat pe dorința de a transforma aria civilizației europene într-o entitate politică, realizînd fără
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
politică, realizînd fără voia lor, într-un mod confuz, țelul urmărit de multă vreme de apărătorii visului imperial. Nimic nu ilustrează mai bine această evoluție decît perioada cuprinsă între mijlocul secolului al XVIII-lea și sfirșitul cuceririlor imperiale. Formularea de către filosofi a noilor concepții care depășesc frontierele cu mare ușurință, datorită cosmopolitismului, pregătește spiritele pentru acceptarea reformelor impuse de cuceririle revoluționare și imperiale. Cu Napoleon, unificarea devine aproape un fapt împlinit. Sensul acestei evoluții nu scapă de altfel împăratului. Exilat, el
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Paris, 1992, 1996 � Institutul European Ia?i, pentru prezență edi?ie �n limba rom�n? ISBN 973-611-227-6 PRINTED ÎN ROMÂNIA Charles-Henry CUIN Fran(ois GRESLE ISTORIA SOCIOLOGIEI Traducere ?i studiu introductiv: Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2002 STUDIU INTRODUCTIV De la filosofii sociale la istorii ale sociologiilor Concretul vie?îi socioumane cotidiene are importan??. Noi distingem universalul ?i particularul, cuvintele pe care le folosim pentru a denumi elementele vie?îi socioumane pot avea sens universal (cu excep?ia numelor), dar �n societatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
denumesc eterogenitatea componentelor socioumanului, ajut�ndu-ne s? ne �n?elegem unii cu al?îi. Cine s�ntem noi oamenii? Ce putem cunoa?te? Ce facem? Ce am putea face? Ce ne a?teapt?? � au devenit treptat �ntreb?ri preocupante pentru filosofi. Sociologii nu pot neglijă scrierile de filosofie social? ale unor autori precum: Cellarius, Vico, Turgot, Voltaire, Rousseau, Condorcet, Lessing, Herder, Schloser, Kant, Fichte, Hegel ?.a. Timp �ndelungat a dominat ideea c? omul ?i societatea au fost mai �nt�i �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
torul trebuie s? fac? efortul de a le �n?elege. Mult timp sociologia nu a dispus de un organism de difuzare a lucr?rilor proprii. Revistele de filosofie publicau sociologie dar sociologii trebuiau s? se supun? criteriilor de judecat? ale filosofilor, s? cad? la �nvoial? cu ei pentru a fi publică?i. Treptat s-au creat reviste, societ??i savante, catedre, ?coli ?i institu?îi diverse care au dat disciplinei o a?ezare institu?ional?. Schimburile internă?ionale �ntre sociologi s-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
punct de vedere material via?a tinerilor cercet?tori nu era u?oar?, cariera era lent?, salariile mici. Mică lume a sociologilor era la marginea universit??îi. A fi sociolog era mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Sociologii erau marginali sau atipici, acuză?i c? s�nt �agen?îi burgheziei�. O dat? cu gaullismul sociologia francez? a cunoscut o nou? perioad? fast?. Planificatorii� i-au f?cut avansuri ?i i-au cerut s? diversifice cercet
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
despre sociologia rom�neasc? de la �nceputurile ei ?i p�n? �n 1990 autorii nu scriu dec�ț c�teva propozi?îi). ?i la noi, traiectoria de la social la sociologia rom�neasc? a fost marcat de �cronicari�, �c?rturari�, scriitori, istorici, filosofi, juri?ți ?.a., ca ?i de proverbe, �zic?tori� sau de �con?tiin?a practic?� a oamenilor despre via?a lor sociouman? cotidian?. Am putea face un inventar al ideilor, al teoriilor, orient?rilor ?i �sistemelor� sociologice, sau rezumate ale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
istoric? la prezentarea unei tradi?îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la filosofii Antichit??îi, nici la filosofii politici ai Rena?terii sau ai �Luminilor� secolului al XVIII-lea, care s�nt trimi?i �n preistoria ?tiin?elor sociale. De asemenea, a existat preocuparea de a nu propune o lectur? par?ial? sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi na?ionale (cea din care face parte naratorul, �n majoritatea cazurilor) sau a unei epoci revolute (�timpul precursorilor ?i a fondatorilor�), cum se face adesea. Astfel, nu vom reg?și referin?a obligatorie la filosofii Antichit??îi, nici la filosofii politici ai Rena?terii sau ai �Luminilor� secolului al XVIII-lea, care s�nt trimi?i �n preistoria ?tiin?elor sociale. De asemenea, a existat preocuparea de a nu propune o lectur? par?ial? sau militant? a disciplinei, f?c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prin lectură trecutului. Sentimentul tr?irii unei epoci revolu?ionare, chiar dac? acest sentiment r?m�ne confuz ?i contradictoriu, a fost cu certitudine resim?it cu intensitate de c?tre numero?îi contemporani ?i nu numai de c?tre filosofi. Este de ajuns s? ne uit?m la opozi?iile care se cristalizeaz? �n timpul primelor dezbateri din economia politic? ?i mai mult din demografie, care bulverseaz? convingerile cel mai bine stabilite, cum ar fi mercantilismul ?i populă?ionismul. Astfel
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
societatea (pe care el o identific? cu via?a �civilizat? ) spre starea de natur?, spre haosul originar, din care umanitatea cu greu a putut ie?i; apoi, pentru c?, �n Fran?a, ea se bazeaz? pe teorii abstracte, pe vederile filosofilor care dispre?uiesc �realit??ile�. Dup? Burke, instaurarea unei noi societ??i nu se poate face prin decret. Institu?iile care, la un moment dat, administreaz? activitatea oamenilor, s�nt rodul unei dezvolt?ri lente, comparabile cu aceea pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care sociologul francez voia s?-l instaureze că r?spuns la bulver-s?rile impuse de industrializare. O variant? englez? a pozitivismului De?i cunoa?te esen?ialul produc?iei lui Comte, ca mul?i dintre britanicii genera?iei sale, filosoful Herbert Spencer pleac? de la premize diferite ?i ajunge campionul unei sociologii organiciste care va fi curentul de g�ndire dominant �n ?tiin?ele sociale ale ultimului deceniu al veacului al XIX-lea. Autor de succes �nc? din timpul vie?îi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
curentul de g�ndire dominant �n ?tiin?ele sociale ale ultimului deceniu al veacului al XIX-lea. Autor de succes �nc? din timpul vie?îi, adulat de c?tre unii, f?cut de ru?ine de c?tre al?îi, filosoful englez merit? mai mult dec�ț uitarea �n care a picat dup? moartea sa. Pozitivist consecvent, acest inginer �n domeniul c?ilor ferate, reconvertit la jurnalism ?i filosofie �n momentele de r?gaz, �?i �ntoarce fă?a de la metafizic? pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu trebuie s? pierdem totu?i din vedere c? plec�nd de la faptele delincvente ?i de la presupusele lor regularit??i se afirm? voin?a de a degajă legi mai generale ale comportamentului uman. �n ochii celor care au citit pe filosofii secolului al XVIII-lea, �n special pe Condorcet, apare tot mai clar c? faptele oamenilor pot fi surprinse cu ajutorul unui demers (?tiin?ific(, cuantificat, adic? deschis c?tre calcul ?i previziune. Convingerile de acest fel vor duce la remarcabile inova
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
esen?ial pentru toate ?tiin?ele umane ?i sociale. Opera să nu se reduce �ns? la sociologie. Dac? exist? un Marx �sociolog�, cu toate c? el nu s-a considerat niciodat? ca atare, exist? de asemenea c�te un Marx filosof, economist, om politic ?i sindicalist. Că sociolog, originalitatea să rezid? mai �nt�i �n faptul c? reu?e?te s? fac? din lupta claselor, pe care el o teoretizeaz? mai bine dec�ț contemporanii s?i, motorul schimb?rîi istorice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? ?ar? ?i din capitală să un loc de schimburi intense, reanimat periodic de tres?ririle vie?îi politice care se r?sfr�ng asupra �ntregii Europe. Trebuie s? vedem aici ?i consecin?a autorit??îi conferite savan?ilor ?i filosofilor care s�nt cîți?i ?i comenta?i aproape peste tot, dar � ?i aceasta poate �n primul r�nd � faptul c? elită francez? cap?ț? cu durere con?tiin?a (�n anii 1860) c? figurile de la pror? nu mai puteau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi) este exploatat? p�n? la cap?ț. Nici unul dintre aceste modele nu poate rivaliza, totu?i, cu doctrina lui Spencer care, �ntr-un fel, le �nglobeaz? pe toate. Cu mai mult? for?? dec�ț concuren?îi sau emulii s?i, filosoful englez caut? s? apropie fiin?ele umane, care s�nt fiin?e sociale, de alte organisme vii, vegetale sau animale. F?r? s? le confunde pe unele cu altele, el avanseaz? ipoteza c? toate au caracteristici comune deoarece toate se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pe care le-a descoperit biologia. Acest mesaj a fost re?inut de c?tre primii cititori, cu toate c? nu el este cel care ne apare ast?zi mai original. Spencer a fost considerat, �nc? de la 1870, ca un filosof de notorietate, care a ?tiut s? exploateze nodul ?tiin?ific al pozitivismului comtian, invoc�nd diferitele ordini ale naturii �n continuitatea lor efectiv?. Unul dintre cei care au f?cut cunoscut? g�ndirea spencerian? �n Fran?a, este filosoful Alfred
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un filosof de notorietate, care a ?tiut s? exploateze nodul ?tiin?ific al pozitivismului comtian, invoc�nd diferitele ordini ale naturii �n continuitatea lor efectiv?. Unul dintre cei care au f?cut cunoscut? g�ndirea spencerian? �n Fran?a, este filosoful Alfred Espinas. Acesta �mprumut? �n special ideea continuit??îi fenomenelor sociale. c? anumite caracteristici sociale s�nt decelabile de la organismele biologice p�n? la societ??ile umane, trec�nd prin grup?rile animalelor. Aceast? continuitate a caracterelor sociale ale viului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un anumit succes �n Fran?a, mai ales �n mediile republicane, care se �ntrebau, �n ace?ți ani delica?i pentru regim, asupra fundamentelor reale ?i posibile ale liantului social. �nainte de afirmarea solidarismului la sf�r?ițul secolului, un filosof ast?zi neglijat, Alfred Fouill�e, �i deschide calea. Acest eseist stimabil, care a fost luat mult timp drept autorul best-seller-ului literaturii pedagogice Le Tour de la France par deux enfants (lucrare scris? �n realitate de c?tre șo?ia să
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]