13,216 matches
-
53; c) activează un mare număr de proteine cu rol în transcripție, precum nFkB, ap1, CReB ș.a. nFkB, proteină localizată în citosolul linfocitelor B, este actorul principal în transmiterea mesajelor inflamatorii. Localizarea sa citoplasmatică nu-i permite să acționeze asupra genelor din nucleu, astfel că, aflat în citosol, NFkB este inactiv . În plus, acest factor este păzit de o proteină „gardian“, ikB, cu care se află de obicei cuplat, și care nu-i permite să părăsească citoplasma și să migreze în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
membrana celulei) transmit mesaje care duc la fosforilarea (inactivarea) „paznicului“ ikB, astfel că moleculele nFkB eliberate, se constituie în tetrameri care, reușind de data asta migrația în nucleu, se fixează pe secvențele-țintă ggggaCtttCC din structura ADN și stimulează puternic transcripția genelor care posedă aceste secvențe nucleotidice. În altă ordine de idei, referindu-ne de data aceasta la rolul nFkB în func ționalitatea normală a limfocitelor B, este important de reținut că nFkB codifică sinteza lanțurilor ușoare k din componența imunoglobulinelor. În
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
codificați de CREB vor avea o acțiune antiapoptotică, deci proneoplazică. Fenomenul de apoptoză indusă de experimentatori și curând de clinicieni începe să fie folosit din ce în ce mai des în cadrul terapiilor genice. Astfel, s-a experimentat: a) inserarea în celulele tumorale a unor gene suicidare, sensibile la tratamentul chimioterapic; b) transferul în genomul individului afectat a unor gene supresoare tumorale, care să inhibe acțiunea oncogenelor oprind multiplicarea anarhică a celulelor neoplazice; c) inhibarea activității oncogenelor prin mecanisme antisens. În istoria acestei preocupări se pot
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de experimentatori și curând de clinicieni începe să fie folosit din ce în ce mai des în cadrul terapiilor genice. Astfel, s-a experimentat: a) inserarea în celulele tumorale a unor gene suicidare, sensibile la tratamentul chimioterapic; b) transferul în genomul individului afectat a unor gene supresoare tumorale, care să inhibe acțiunea oncogenelor oprind multiplicarea anarhică a celulelor neoplazice; c) inhibarea activității oncogenelor prin mecanisme antisens. În istoria acestei preocupări se pot reține și unele cercetări românești (a. Muțiu și Daniela Rojanski); d) transferul unor gene
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
gene supresoare tumorale, care să inhibe acțiunea oncogenelor oprind multiplicarea anarhică a celulelor neoplazice; c) inhibarea activității oncogenelor prin mecanisme antisens. În istoria acestei preocupări se pot reține și unele cercetări românești (a. Muțiu și Daniela Rojanski); d) transferul unor gene responsabile de producerea de citokine stimulatoare a producției de celule imunorefectoare, care să apere organismul de acțiunea nocivă a celulelor maligne; e)anularea expresiei unor oncogene la nivelul ribozomilor. Vom comenta în continuare aspectele și ponderea pe care le are
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
virus leucozic aviar), a dus la un final neașteptat: cultura de celule NP a devenit productivă, elaborând cantități însemnate de RSV. La nivelul anilor ’60, fenomenul nu a putut fi explicat la nivel molecular, din cauza încă slabei dezvoltări a „științei genelor“, care a luat avânt abia după 1970. Asemenea explicații au apărut doar când studiindu-se genomul virusului Rous, s-a văzut că genele care edifică procesul de multiplicare virală (Gag, Pol și Env) sunt deosebite de gena care impune transformarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
anilor ’60, fenomenul nu a putut fi explicat la nivel molecular, din cauza încă slabei dezvoltări a „științei genelor“, care a luat avânt abia după 1970. Asemenea explicații au apărut doar când studiindu-se genomul virusului Rous, s-a văzut că genele care edifică procesul de multiplicare virală (Gag, Pol și Env) sunt deosebite de gena care impune transformarea neoplazică (v-Src). Vom detalia aceste aspecte în subcapitolul 5.2.1. Structura virionului și modul de multiplicare al retrovirusurilor: genomul, p. 285. 5
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
învelișului capsidal. Genomul Retrovirusurile sunt entități de talie mică (7-10 Kb); genomul lor este constituit din două molecule de ARN care conțin întreaga informație pentru: a) multiplicarea lor; b) transformarea neoplazică a celulei pe care o parazitează. De reținut că genele care codifică multiplicarea, respectiv Gag, Pol și Env nu au nici un rol în funcția de transformare canceroasă a celulei victimă. Aceasta este opera unei a patra gene, v-Src. Reținând această netă disociere funcțională dintre genele care poartă informația pentru multiplicare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lor; b) transformarea neoplazică a celulei pe care o parazitează. De reținut că genele care codifică multiplicarea, respectiv Gag, Pol și Env nu au nici un rol în funcția de transformare canceroasă a celulei victimă. Aceasta este opera unei a patra gene, v-Src. Reținând această netă disociere funcțională dintre genele care poartă informația pentru multiplicare (Gag, Pol și Env) și gena care induce cancerizarea celulei victimă (v-Src), să le analizăm pe fiecare, separat. Astfel, în dinamica procesului de multiplicare: Gag este translată
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o parazitează. De reținut că genele care codifică multiplicarea, respectiv Gag, Pol și Env nu au nici un rol în funcția de transformare canceroasă a celulei victimă. Aceasta este opera unei a patra gene, v-Src. Reținând această netă disociere funcțională dintre genele care poartă informația pentru multiplicare (Gag, Pol și Env) și gena care induce cancerizarea celulei victimă (v-Src), să le analizăm pe fiecare, separat. Astfel, în dinamica procesului de multiplicare: Gag este translată în molecule de proteină capsidală Pol este transcrisă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
certitudini ale rolului jucat în geneza neoplaziilor animale și umane de către virusurile oncogene (în special retrovirusuri. A se vedea pp. 288-292). Fig. 5-2. Structura schematizată a particulei „clasice“ de retrovirus. În registrul superior, porțiunea ARn care conține genomul. Se disting genele Gag, Pol și env. În registrul inferior se disting: anvelopa proteinică cu receptori (codificată de gena enu), capsida proteinică, iar în interiorul acesteia genomul, format din cele două molecule de ARn și din revers transcriptază. Se indică care anume din cele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Pol și env. În registrul inferior se disting: anvelopa proteinică cu receptori (codificată de gena enu), capsida proteinică, iar în interiorul acesteia genomul, format din cele două molecule de ARn și din revers transcriptază. Se indică care anume din cele trei gene esențiale codifică anvelopa, capsida și reverstranscriptaza. MultIPlICAReA RetRovIRuSuRIloR Acest proces urmează, în mare, schema de multiplicare a virusurilor cu ARN, dar are totuși și unele particularități. Astfel, pentru a se multiplica cele două copii de ARN codificator (reprezentând catena +), se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proteinelor capsidei și a reverstranscriptazei (e). 5. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general. Descoperirea oncogenelor virale (v-onc) și a oncogenelor celulare (c-onc) 5.2.2.1. oncogenele virale Descoperirea, în perioada anilor ’70, a celor trei gene care asigură multiplicarea retrovirusurilor (Gag, Pol și Env), a apărut încă de pe atunci drept o realizare importantă, dar incompletă, deoarece nici una dintre aceste gene nu era implicată în transformarea canceroasă a celulei agresate. Este meritul lui G. Steven Martin 14
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulare (c-onc) 5.2.2.1. oncogenele virale Descoperirea, în perioada anilor ’70, a celor trei gene care asigură multiplicarea retrovirusurilor (Gag, Pol și Env), a apărut încă de pe atunci drept o realizare importantă, dar incompletă, deoarece nici una dintre aceste gene nu era implicată în transformarea canceroasă a celulei agresate. Este meritul lui G. Steven Martin 14 (n. 1943), cercetător în departamentul de biologie celulară și moleculară a Universității Berkeley - California, de a fi semnalat, în 1970, prezența în genomul virusului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
canceroasă a celulei agresate. Este meritul lui G. Steven Martin 14 (n. 1943), cercetător în departamentul de biologie celulară și moleculară a Universității Berkeley - California, de a fi semnalat, în 1970, prezența în genomul virusului Rous a unei a patra gene care este responsabilă de geneza sarcomului. Numele dat de G. Steve Martin este gena v-Src, unde v vine de la virus iar Src de la sarcom. Descoperirea genei v-Src a completat imaginea generală a genomului retrovirusurilor în general și a virusului Rous
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a fi semnalat, în 1970, prezența în genomul virusului Rous a unei a patra gene care este responsabilă de geneza sarcomului. Numele dat de G. Steve Martin este gena v-Src, unde v vine de la virus iar Src de la sarcom. Descoperirea genei v-Src a completat imaginea generală a genomului retrovirusurilor în general și a virusului Rous în special. După 1980 au putut fi trase concluzii clare în ce privește: a) baza genică a sușelor de RSV defective; b) aparatul genic al sușelor neoplazice (a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
v-Src). A. Bazele moleculare ale defectivității retrovirusurilor. S-a afirmat mai înainte că imposibilitatea unor sușe de RSV de a fi productive și necesitatea corectării acestui neajuns de către un virus helper este consecința lipsei din genomul respectivei tulpini virale a genei pol, cea care codifică sinteza ADN polimerazei ARN dependente (reverstranscriptazei). Este evident că în lipsa acestei enzime, transcrierea mesajului ereditar viral pe răbojul ADN-ului celulei victimă nu mai poate avea loc. Virusul helper nu face altceva decât „ajută“ realizarea transcrierii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
gena v-Src. Redăm, după însuși G. Steven Martin,15 descoperitorul v-Src, o schemă privind relația de strictă determinare fenotipală și de replicare defectivă / nondefectivă a trei variante de virioni ai RSC (fig. 5-5). În figură trebuie urmărit modul în care genele care compun genomul respectivelor particule de RSV își impun influența codificatoare asupra elaborării unor particule proteinice ce intervin în replicarea defectivă și în transformarea defectivă. Replicarea non-defectivă: genomul viral conține toate cele patru gene și anume, trei implicate în multiplicarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
figură trebuie urmărit modul în care genele care compun genomul respectivelor particule de RSV își impun influența codificatoare asupra elaborării unor particule proteinice ce intervin în replicarea defectivă și în transformarea defectivă. Replicarea non-defectivă: genomul viral conține toate cele patru gene și anume, trei implicate în multiplicarea particulei virale: gag, pol și env și una, v-Src, care codifică proteine oncogene ce impun transformarea fenotipului celular normal (fibroblastic, experimentele fiind efectuate pe culturi de fibroblaste embrionare de Gallus domesticus) în fenotip neoplazic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
RSV (particule de tip C). Multiplicarea virală fără transformare neoplazică (transformare defectivă), situație prezentată schematic în partea dreaptă a fig. 5-5 poate fi întâlnită și la unele mutante ale virusului Rous. Genomul viral conține, așa cum se observă, toate cele trei gene care determină și conduc efectiv procesul de multiplicare virală cu producerea de neovirioni, dar nu induce transformarea neoplazică a celulei gazdă, deoarece din genomul viral lipsește gena v-src. În terminologia lui Duesberg și Vogt, respectivele particule virale au fost numite
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Vogt, respectivele particule virale au fost numite subunități de tip b. Oncogena virală v-Src fusese doar semnalată ca existentă, de către G. Steven Martin în 1969, prin metode de genetică virală (studiul productivității unor mutanți ai VSR). A semnala prezența unei gene noi, nu înseamnă însă a o cunoaște fizic și chimic. Pentru asta e nevoie de a izola gena și, desigur, a purifica produsul ei proteinic. Un an după semnalarea genei noi de către G. Steve Martin, Peter Duesberg (un german stabilit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
studiul productivității unor mutanți ai VSR). A semnala prezența unei gene noi, nu înseamnă însă a o cunoaște fizic și chimic. Pentru asta e nevoie de a izola gena și, desigur, a purifica produsul ei proteinic. Un an după semnalarea genei noi de către G. Steve Martin, Peter Duesberg (un german stabilit în SUA) și colaboratorul său Peter Vogt au comunicat că virusul Rous posedă în genomul său „un material ARN în plus“ față de ARN-ul din genomul unor virusuri aviare netumorigene
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
exact gena tumorigenă v-Src, a cărei existență semnalată de G. Steve Martin prin metode genetice clasice era acum dovedită fizic și chimic de către P. Duesberg și P. Vogt. Foarte curând s-a pus însă problema „disecției“ biofizice și biochimice a genei v-src și a proteinei codificate de aceasta - direct responsabilă de cancerizarea celulei atacate de virusul Rous. Este meritul aceluiași Peter Duesberg și al colaboratorilor săi de a fi reușit izolarea genei tumorale v-src din ansamblul genic . Biochimistul și medicul Peter
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a pus însă problema „disecției“ biofizice și biochimice a genei v-src și a proteinei codificate de aceasta - direct responsabilă de cancerizarea celulei atacate de virusul Rous. Este meritul aceluiași Peter Duesberg și al colaboratorilor săi de a fi reușit izolarea genei tumorale v-src din ansamblul genic . Biochimistul și medicul Peter H. Duesberg, născut la MünsterGermania în 2 dec. 1936, și-a făcut studiile la Universitatea din Frankfurt. În prezent este profesor al Universității Berkeley-California și membru al Academiei Naționale de Științe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
pentru înțelegerea bolii neoplazice în general și cancerele umane în special? Prima întrebare: cine din cine se trage? Adică, în cursul impactului de sute de milioane de ani dintre virusuri și celulă, cine de la cine a furat bucățele din genom (gene): celula s-a molipsit de la virus, sau virusul a piratat genomul celular? Cea dintâi ipoteză, emisă încă din 1962 (când nu se cunoșteau nici v-Onc nici c-Onc, dar se știa, în mare, că virusul bacteriofag poate să lipească gene care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]