10,338 matches
-
Moab din Ieremia 48,1 sqq.). Episodul uciderii În masă comise de Mesha În decursul luptelor sale și consacrarea victimelor lui Kemosh este o acțiune Înrudită cu ¡¶rem-ul iudaic. Jertfirea fiului de rege pe ziduri, comisă pentru a-i impresiona pe asediatori și a-i face să se retragă (2 Regi 3,27) este greșit asimilată sacrificiilor umane, fiind de fapt vorba de o ucidere ritualică excepțională pentru rezolvarea unei situații de criză și pentru a recâștiga protecția lui Kemosh
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de la cele mai vechi monumente decorate cu scene mitice de origine greacă (secolul al VII-lea Î.Hr.), mitul grec este ales cu scopul declarat de a celebra regalitatea și aristeia nobiliară, originile mitice ale lui genos și cucerirea puterii: impresionează, de exemplu, foarte largul spațiu acordat miturilor lui Tezeuxe "Tezeu" și Herakles, evenimentelor ciclului teban și troian, În comparație cu surprinzătoarea absență a reprezentărilor unor mituri, cum ar fi luptele Împotriva uriașilor, titanilor și amazoanelor, care, În Grecia contemporană, se bucurau, În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obiectivității, cum ar fi, printre altele, Amintiri de la „Iconar”, apărute postum în „Drum” (1975, 1976). Scrisul are nerv gazetăresc, impunând mereu un punct de vedere personal, chiar cu riscul ca semnatarul să intre în răspăr cu tendințele momentului istoric. Ceea ce impresionează, până la urmă, este consecvența ideilor susținute și exemplificate frecvent cu propria-i experiență. SCRIERI: Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza, Cernăuți, 1936; Cântece de țară, București, 1938; Icoane de dor, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu ilustrații de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
dezastru financiar. Dacă n-am fi noi, România ar fi deja îngenuncheată". Celălalt cumnat adăugă sumbru: " Am putea cumpăra și vinde țara asta de zece ori". Drucker, singurul care-și dădea seama că asemenea remarci erau departe de a-i impresiona pe Harriet și pe Guy, încercă să schimbe subiectul, dar sora lui mai mică spuse: "Muncim, economisim, le aducem belșug și, cu toate acestea, ei ne persecută. În Germania, soțul meu era un avocat apreciat. Avea un birou mare. Vine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al unui rege din dinastia Hohenzollern, nu prea s-a împăcat. Odată, un student francez impertinent l-a întrebat: "De ce nu vă lăsați anexați de ruși?"70. Dintre toți profesorii lui de la școală, Iorga a fost într-o oarecare măsură impresionat de profesorul Duchesne care, împreună cu profesorul Gabriel Monod, a editat "Revista istorică", dar Charles Bémont a fost cel care îi va rămîne prieten și asociat toată viața. Iorga a publicat mai multe articole în "Revista istorică", "Revista critică" și "Revista
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pînă în secolul al XVII-lea erau scrise în slavona bisericească un handicap pe care Iorga l-a recunoscut de bunăvoie 72. Cercetările sale în legătură cu Philippe de Mézières l-au dus la arhivele Vaticanului și în Anglia. Londra l-a impresionat pe Iorga: "L'Avenue de l'Opéra de la Paris pare provincială față de viața și circulația de la Londra". A vizitat Biblioteca Bodleiană de la Oxford, unde a citit corespondența dintre Mézières și Richard II, lucrările lui Carlyle despre Frederic II al Prusiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la München ca să vadă o altă imagine a Germaniei cea a sudului catolic -, unde a descoperit multe comori istorice românești. Și-a continuat drumul spre Alpi, spre Tirol, partea de sud a acestei provincii părîndu-i-se complet italiană. Tirolezii l-au impresionat pe Iorga. Modul lor de viață ca odrasle ale naturii prezenta un contrast împrospătător față de "Viena putredă și birocratizată"80. De la Innsbruck, Iorga a plecat la Veneția, ca să consulte Arhivele Frari, apoi pe cele de stat de la Milano. Acolo a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prețul s-a dovedit a fi mai mare decît cel justificat de naivitatea sa tip secolul al XIX-lea și de buna sa credință naționalistă. Activitățile lui Iorga au fost întotdeauna dominate de istorie. Chiar și sensibilitatea sa socială ne impresionează sub forma sentimentelor unui istoric 42. Iorga era menit să fie istoric 43. Opera sa istorică a stabilit locul istoriei românești în lume. Naționalismul său cultural de aici provine. El i-a jalonat opera istorică, critica literară și celelalte activități
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legea și ordinea). Iorga nu s-ar fi înțeles nici cu Descartes sau cu Voltaire, întrucît era o figură distinct individuală. Iorga a fost mai mult decît un medievist și bizantinolog de renume mondial. Opera sa referitoare la Evul Mediu impresiona pentru că de aici izvora credința lui în evoluția organică a omenirii de-a lungul istoriei. Argumentele lui politice întru apărarea și explicarea continuității românești au drept sursă convingerile sale asupra dezvoltării organice a societății românești din Evul mediu timpuriu. Cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era în interesul naționalismului cultural român. Deși îi lipsea talentul ca să justifice acest lucru, Aristide Blank i-a finanțat teatrul. Pentru Iorga, consecințele au fost grave. Peisajele rurale și scenele țărănești suave și armonioase pictate de Nicolae Grigorescu l-au impresionat foarte mult90. Iorga nu era prea interesat de muzică și nu a scris mare lucru despre această artă, deși a fost la Paris în aceeași perioadă ca și Enescu. A fost însă mare amator de muzică populară și a contribuit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amintea familia, se temea să nu fie chemat să dea socoteală. A fost în cele din urmă chemat la circa de poliție două zile mai tîrziu. A sosit în trăsura lui Alexandru Calimachi. Deși știa că oficialitățile polițienești vor fi impresionate de faptul că profesorul ăsta universitar era însoțit de un boier, și-a luat totuși cu el cîteva cărți de istorie a Bizanțului în caz că era arestat 165. A primit foarte multe scrisori avînd ca subiect tulburările. Înalta societate bucureșteană era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puțin una germană 203. Iorga nu mai era dispus să accepte nici un compromis. Ca orice naționalist sud-est european, era decis să deseneze o nouă hartă. "Vom merge drept înainte spre unitatea națională"204, scria el. Iorga nu s-a lăsat impresionat nici de intelectualul democrat maghiar dr. Oszkàr Jàszi, care propunea o politică conciliantă față de naționalități, nu maghiarizare forțată. În 1913, atunci cînd Partidul Socialist Maghiar a propus soluții de stopare a maghiarizării, Iorga a reacționat imediat: "Te poți împăca cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al Sfatului local moldovenesc, adică al Sovietului. Din momentul în care Ucraina și-a declarat independența, Basarabia rămînea oarecum suspendată în aer. Moldoveanul Iorga nu voia să rămînă în afara acestui proces. Și-a trimis locotenentul, Dimitrie Munteanu-Râmnic, la Chișinău, să impresioneze procesul aflat deja în plină desfășurare 109. Sfatul moldovenesc a fost convins să apeleze la armata română, care a intrat în Chișinău în ianuarie 1918. Sfatul local a votat la 27 martie 1918 în favoarea unirii Basarabiei cu România, sub rezerva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a scris lui Iorga, în calitatea sa de director al Arhivelor de la Chișinău, rugîndu-l să-l ajute să împiedice pierderea unor importante documente istorice din cauza abuzurilor și a neglijenței. În 1919, cînd Iorga s-a întîlnit cu Gore, a fost impresionat de pesimismul acestuia 165. Iorga s-a întîlnit cu Gore puțin înainte de moartea lui. Pe vremea aceea, Gore era foarte nemulțumit și i-a spus lui Iorga: "Cei care ne urau înainte, acum ne disprețuiesc". Țăranii erau mai săraci ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu atît mai puțin în ruperea legăturilor organice cu pămîntul natal. Dar, la urma urmei, el nu credea nici în sociologie. Iorga nu putea înțelege ce-i făcuse pe acești români să-și părăsească satele natale. Statuia Libertății l-a impresionat profund pe Iorga. Văzînd-o din depărtare, spunea că "poruncește cu un gest imperial de mîntuire; e impresionantă". Păcat că Iorga nu a traversat niciodată ca să se uite mai de aproape, să citească poezia Emmei Lazarus și să mediteze asupra sensului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
umbrela Mișcării pentru pace, alte organizații diseminau același mesaj: Uniunea Sovietică era de partea păcii, În timp ce americanii (și prietenii lor din Coreea, Iugoslavia și guvernele occidentale) urmăreau războiul. Janet Flanner, corespondenta la Paris a revistei The New Yorker, se arăta impresionată În mai 1950: „Pe moment, propaganda comunistă are cel mai mare succes pe care l-a avut vreodată În Franța, mai ales În rândul necomuniștilor”. Atitudinea comunistă față de mișcările populare era strict utilitaristă: Mișcarea pentru pace nu a fost decât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
caracteristic, Sartre insista că revolta ungară fusese marcată de un „spirit de dreapta”. Dar, indiferent de motivele insurgenților maghiari - și acestea erau mult mai variate decât părea la vremea respectivă -, nu răzvrătirea lor, ci mai degrabă represiunea sovietică i-a impresionat pe observatorii străini. De acum Înainte comunismul va fi asociat pentru totdeauna cu opresiunea, nu cu revoluția. Vreme de patruzeci de ani, stânga occidentală privise spre Rusia iertând și chiar admirând violența bolșevică, În care vedea prețul Încrederii În sine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
primul răspuns al cancelarului Helmut Schmidt la proclamarea legii marțiale de către Jaruzelski a fost să trimită la Varșovia, În februarie 1982, un reprezentant personal de rang Înalt pentru a depăși „izolarea” poloneză 7). Cât despre „pacinici”, ei erau mai puțin impresionați de represiunea de la Varșovia decât de retorica belicoasă ce emana de la Washington. Deși decizia NATO privind amplasarea de noi rachete fusese Însoțită de o ofertă de negocieri pentru reducerea armamentelor de acest tip (așa-numita strategie twin track, „pistă dublă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
educat și cult pentru un birocrat sovietic de rang Înalt, Gorbaciov avea o calitate specific leninistă: era dispus să-și compromită idealurile pentru a-și atinge scopurile. Moștenirea dificilă a secretarului general al PCUS nu era un mister pentru nimeni. Impresionat de ce văzuse În Vest În timpul călătoriilor făcute În anii ’70, Gorbaciov a dorit de la bun Început să restructureze economia muribundă a Uniunii Sovietice și să elimine ineficiența și corupția din aparatul instituțional supradimensionat. După apogeul atins la sfârșitul anilor ’70
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
noastră neologismul face în general o impresie "prozaica". Iată, deci, dilemă. Pe de o parte în traducerea lui Faust întrebuințarea neologismului se impunea din motive ce țin de intelectualitatea superioară a acestei opere poetice, pe de altă parte neologismul mai impresionează încă "prozaic" urechea noastră. " (" L'emploi du néologisme dans la poésie pose pourtant une série de problèmes. C'est un fait certain : le néologisme crée en général une impression "prosaïque" à notre oreille. Voilà, donc, le dilemme. D'un côté
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
română drept poet romantic, "ultimul mare romantic european", opera sa relevă valențe multiple, integrând și o dimensiune decadento-simbolistă într-o ramă romantică, din care nu lipsesc accente clasiciste mai puțin evidențiate. Declinul fiziologic al poetului și finalul său tragic- mizerabilist impresiona opinia publică la sfârșitul secolului în așa măsură că o epigramă nefericită a adversarului său întru poezie, simbolistul Alexandru Macedonski, îi aducea acestuia o dizgrație aproape unanimă. Semnele aproprierii poetului ca figură simbolică se găsesc peste tot la sfârșitul secolului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cel mai mare poet al românilor, dar și un gânditor genial, Luchian, îi scria în 1890 lui Titu Maiorescu al cărui studiu, din ce-a de-a patra ediție a poeziilor lui Eminescu, apărută în 1899, se pare că-l impresionase: "Făcând portretul lui Eminescu, am căutat să-l reprezint așa cum el adesea obișnuia să stea în odaia lui tăcută lângă masa de brad și să cugete, să trăiască în lumea ce-o visa". Toate aceste detalii descriptive din poezia "Singurătate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor cazuri clinice, care servesc drept model: "În splendidele sale realizări, are reminiscențe anatomo-clinice și din sălile de clinică nervoasă. Femeia pe care monstrul (în basreliefurile prilejuite de lectura Ramayanei, o ține într-unul dintre apendicele sale, e o realizare impresionată în piatră a arcului Hysteric pe care a văzut-o desigur la clientele lui Charcot!"361. Judith I (1901) a lui Klimt oferă această imagine a unei tensiuni extraordinare resimțită nu numai la nivelul personajului principal, dar și în compoziția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Frederic Storck Salomeea O dovadă că tema era atractivă și pentru sculptori este Frederic Storck. Interesant însă că atracția vine la Storck pe filieră muzicală. Meloman, îndrăgostit de muzica lui Bach, Beethoven, Wagner, Schumann, Strauss, Schubert, Rameau, Debussy, sculptorul fusese impresionat de opera Salomeea (1905) a lui Richard Strauss, așa cum menționează și într-o scrisoare din 1907 adresată soției sale, operă al cărui libret era prelucrat după drama Salomé a lui Oscar Wilde, pe care sculptorul o considera o "capodoperă". Din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se împerecheau cu statui și reliefuri în piatră. Ferige uriașe se împleticeau sub pașii noștri și se urcau pe zidurile palatului prin ale cărei ferestre ne chema marea de smarald..."592. Combinația de vegetație luxuriantă cu piatra sau statuile o impresionează, spațiul pare decupat dintr-o fantezie orientală. La fel, în casa Storck, plafonul este invadat de o vegetație multicoloră, un acoperiș luxuriant al unei păduri tropicale cu un foliaj stilizat, spre deosebire de corpurile groase, pline de sevă ale arborilor din panourile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]