11,487 matches
-
de pive sau dârste din industria casnică pentru a intra în mica producție sau cooperația capitalistă simplă. Țăranii, pentru a putea folosi țesăturile, trebuiau să apeleze la întreprinzătorul proprietar al unei astfel de instalații, care era fie proprietarul sau posesorul moșiei pe care era instalată piva sau dârsta, fie un țăran mai înstărit. În statistica din 1860-1862 este menționat un număr de 139 pive și dârste în toată Moldova, cu 135 de lucrători. Din statistică rezultă că numai în ținuturile Neamț
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o cărămidărie cu șase lucrători angajați, producând 50.000 cărămizi pe an. Cărămidarii din sate, care erau în marea lor majoritate țărani clăcași, profesau acest meșteșug în timpul liber. Ei se angajau dintr-un loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești, cum se arată într-un document. În ceea ce privește olăriile, ele erau mai numeroase în regiunile bogate în argilă. În Moldova existau în acea epocă sate chiar ocoale întregi specializate în acest meșteșug: ocolul Prutului de Sus (Dorohoi), ocolul Meletin (Dorohoi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau ei. În unele condici contabile ale moșiilor întâlnim adesea mențiunile: „s-au plătit fierarului... lei pentru lucru”, ceea ce înseamnă că unii fierari lucrau în aceleași condiții ca și lemnarii de exemplu, care se angajau cu munca dintr-un loc în altul cum am arătat mai sus. Unii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unor ateliere de confecționare și de reparare a uneltelor. După cum se știe, încercările lui Sachetti, Mihalic de Hodocin și Conachi de a fonda „fabrici” de fier au eșuat. În epoca aceasta, totuși, două încercări au fost reușite: instalația mecanică de pe moșia Voinești a lui Alecu Negruți, înființată în 1863 de către Charles Bouchon, asupra căreia vom reveni în alt loc, și atelierele de reparat unelte de pe moșia Zvorâștea a lui Al. Moruzzi. În acest din urmă atelier, creat în 1860, se confecționau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fier au eșuat. În epoca aceasta, totuși, două încercări au fost reușite: instalația mecanică de pe moșia Voinești a lui Alecu Negruți, înființată în 1863 de către Charles Bouchon, asupra căreia vom reveni în alt loc, și atelierele de reparat unelte de pe moșia Zvorâștea a lui Al. Moruzzi. În acest din urmă atelier, creat în 1860, se confecționau treierătoare, vânturători, grape, pluguri etc. Plugurile erau „cu câlcâi, de cea mai nouă perfecțiune, adică cu piesele principale ale rariței Dombasle și foarte bine executate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dezvoltată”, ele nu sunt totuși manufacturi, deoarece lipsește elementul specific manufacturii: prelucrarea de către meșteșugari a materiei prime în scopul obținerii unui produs finit. Fără acest element s-ar putea extinde definiția de manufactură asupra, de pildă, lucrărilor agricole pe o moșie oarecare, unde toți lucrătorii cooperează printr-o diviziune a muncii, la strânsul și treieratul grâului de exemplu, ceea ce este cu totul greșit. În ceea ce privește cărămidăriile, în care lucrează pe baza diviziunii tehnice a muncii câteva zeci de oameni, ele deasemenea nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fără să ne ofere amănunte, să adăugăm că, pe lângă cele două mori mecanice franceze din Iași și Galați, au mai funcționat în Moldova, în deceniul al VI-lea al secolului trecut, și alte mori cu vapori: două mori sistematice pe moșiile Brăiești și Țigănești, construite de către frații Peitaven, moara arhitectului Niciman din Iași, înființată la începutul anului 1860, anexată la fabrica de arpacaș a aceluiași Niciman, care măcina porumb și uneori, încălcând privilegiile lui Gueldry, și grâu, moara de la Drânceni pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1860, anexată la fabrica de arpacaș a aceluiași Niciman, care măcina porumb și uneori, încălcând privilegiile lui Gueldry, și grâu, moara de la Drânceni pe Prut a lui Mihail Kogălniceanu, cea de la Grozești; în 1861 fruncționau: o moară cu vapori pe moșia Epureni (Tutova), care utiliza 12 lucrători, plătiți anual cu 676 galbeni, o moară mecanică în satul Gîrbești (Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi lucrători, plătiți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ocupăm, intensiv și extensiv. O altă ramură a industriei alimentare, în care se utilizau instalații industriale mecanice rudimentare, era producția de rachiu și spirt prin așa-numitele velnițe. Velnițele aveau în Moldova o foarte mare răspândire. Aproape fiecare sat și moșie își avea velnița ei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea, numărul lor a crescut datorită, pe de o parte, tendinței tot mai pronunțate de prelucrare pe domeniile agricole a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acele velnițe care sunt de fapt mici fabrici de spirt și rachiu. Le Cler a întâlnit în Moldova o astfel de făbricuță: „o mașină de vapori trasă de șase perechi de boi”. O asemenea instalație se afla în 1860 pe moșia Zvoriștea „în bună stare”. Pentru perfecționarea procesului de producție, intendentul făbricuței, Ilie Olehanovschi, a adus un specialist englez - August Hamilton. Într-un contract încheiat între Franz Kureck, arhitectul orașului Suceava, neamț ce nu știa romînește, și Botez Forăscu, prin care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
producție, intendentul făbricuței, Ilie Olehanovschi, a adus un specialist englez - August Hamilton. Într-un contract încheiat între Franz Kureck, arhitectul orașului Suceava, neamț ce nu știa romînește, și Botez Forăscu, prin care cel dintâi își lua obligația să construiască pe moșia Preutești din ținutul Suceava „o velniță cu mașină”, se dau unele amănunte interesante privitoare la acest tip de instalație industrială. Velnița-mașină nu poate fi confundată cu alambicul obișnuit. Spre deosebire de alambic, procesul de producție la velniță mecanică este mult mai complicat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
foarte mic număr în țară de către unii ingineri și arhitecți originari din statele austriece, ca de pildă Kureck, Peitaven etc. De obicei ele erau importate din Austria sau Prusia. În 1862, de exemplu, G. Ghițescu a angajat la velnița de pe moșia sa Siliștea (Suceava) doi maiștri (Alexandru Coiatcovschi și Adolf Wolf), care-și luaseră angajamentul să aducă o mașină de velniță din Prusia sau Austria, al cărei preț de cost să nu depășească 370 florini austrieci. Mașina a fost adusă în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era imposibil. Aceste dificultăți puteau fi înlăturate prin conservarea cărnii cu ajutorul procedeelor mecanice și avansate, care, după cum vom vedea, au fost aplicate la noi în perioada de care ne ocupăm. În deceniul cinci al secolului trecut, a luat ființă pe moșia Țiglina, mai precis pe teritoriul vechii carantine din Galați, prima fabrică de conservare a cărnii de vită din țară. Proprietara acestei fabrici era o societate engleză. Reprezentantul ei, Goldner, un evreu din Ungaria, a dirijat lucrările de construcție și funcționare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu s-a mulțumit cu beneficiile obținute din vânzarea conservelor, ci, în dorința de a le mări, a înființat pe lângă fabrică o cârciumă „i alte de ale mâncării” și o cărămidărie cu două cuptoare, încălcând în felul acesta drepturile posesorului moșiei Țiglina, proprietate a Mitropoliei Moldovei, pe care era instalată fabrica. Întreprinderea lui Goldner sau mașina de „carne murată”, cum o numeau moldovenii, era acționată prin forța aburului, iar drept combustibil era folosit cărbunele, adus din Turcia și din alte părți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grele, datorate nu numai unor motive de ordin obiectiv, ci și incorectitudinii gerantului ei, Goldner, precum și abuzurilor autorităților de stat etc. Chiar de la început, Goldner a încălcat clauzele privilegiului acordat de către Consiliul Administrativ al Moldovei, prin înființarea unei cârciumi pe moșia Țiglina, a unei cărămidarii, prin stricăciunile cauzate moșiei cu pășunarea vitelor aduse pentru tăiere, prin declarațiile false privind numărul de vite tăiate, prin neachitarea la timp a taxei de jumătate de galben. Consiliul administrativ al Moldovei s-a văzut nevoit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obiectiv, ci și incorectitudinii gerantului ei, Goldner, precum și abuzurilor autorităților de stat etc. Chiar de la început, Goldner a încălcat clauzele privilegiului acordat de către Consiliul Administrativ al Moldovei, prin înființarea unei cârciumi pe moșia Țiglina, a unei cărămidarii, prin stricăciunile cauzate moșiei cu pășunarea vitelor aduse pentru tăiere, prin declarațiile false privind numărul de vite tăiate, prin neachitarea la timp a taxei de jumătate de galben. Consiliul administrativ al Moldovei s-a văzut nevoit să-i impute plata unor despăgubiri către arendașul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu pășunarea vitelor aduse pentru tăiere, prin declarațiile false privind numărul de vite tăiate, prin neachitarea la timp a taxei de jumătate de galben. Consiliul administrativ al Moldovei s-a văzut nevoit să-i impute plata unor despăgubiri către arendașul moșiei, să-i scoată la licitație mărfuri, să-i oprească exportul de conserve, să-i sechestreze mărfurile etc. Pe de altă parte, abuzurile arendașului moșiei, ale funcționarilor de stat (ai vămii, ai Vistieriei, ai Eforiei orășănești), pretențiile otcupcicului vămii de a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Consiliul administrativ al Moldovei s-a văzut nevoit să-i impute plata unor despăgubiri către arendașul moșiei, să-i scoată la licitație mărfuri, să-i oprească exportul de conserve, să-i sechestreze mărfurile etc. Pe de altă parte, abuzurile arendașului moșiei, ale funcționarilor de stat (ai vămii, ai Vistieriei, ai Eforiei orășănești), pretențiile otcupcicului vămii de a i se plăti lui jumătatea de galben de vită tăiată și nu Vistieriei etc. l-au exasperat până într-atâta pe Goldner, încât acesta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la mănăstire. Mihail Kogălniceanu a înființat cea de-a doua și cea mai mare fabrică de postav din Moldova. El s-a dovedit a fi nu numai un mare bărbat de stat, dar și un foarte priceput întreprinzător. Proprietar de moșii, arendaș de moșii, de poște, de hanuri, negustor etc., el a acumulat sume de bani și a fondat fabrica de postav de la Târgu Neamț. Construind acea fabrică, spune Kogălniceanu, a „pus în pericol peste două zeci și cinci de mii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Kogălniceanu a înființat cea de-a doua și cea mai mare fabrică de postav din Moldova. El s-a dovedit a fi nu numai un mare bărbat de stat, dar și un foarte priceput întreprinzător. Proprietar de moșii, arendaș de moșii, de poște, de hanuri, negustor etc., el a acumulat sume de bani și a fondat fabrica de postav de la Târgu Neamț. Construind acea fabrică, spune Kogălniceanu, a „pus în pericol peste două zeci și cinci de mii galbeni, parte ai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și 71 prăjini”. Clădirile erau făcute din piatră și cărămidă. Ele erau mari, „vaste și luminoase”. M. Kogălniceanu arăta că a cheltuit pentru construcția fabricii peste 20.000 galbeni, adăugând că „să nu se uite că el atunci era arendașul moșiei Târgul Neamț și Oglinzi și că avea la dispoziție 100 de clăcași, epistați, care, boi etc.; aceste clădiri astăzi (adică în 1874) chiar cu greu s-ar putea face cu cifra cheltuită”. Inițial, forța motrică a fabricii era apa, colectată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doua jumătate a deceniului cinci al secolului trecut, ca urmare a progreselor edilitare, producția de sticlă în Moldova a fost reluată de data aceasta însă într-o formă de producție superioară - de fabrică. În acea vreme a luat ființă pe moșia Grozești (Bacău) a cneazului D. Cantacuzino o instalație mecanică și nu o manufactură după cum se crede. Hrisovul de întemeiere a acelei mici fabrici a fost dat lui D. Cantacuzino la 4 februarie 1845. La 18 ianuarie 1848, D. Cantacuzino anunța
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mecanică și nu o manufactură după cum se crede. Hrisovul de întemeiere a acelei mici fabrici a fost dat lui D. Cantacuzino la 4 februarie 1845. La 18 ianuarie 1848, D. Cantacuzino anunța că a clădit o fabrică de sticlă pe moșia Grozești, care producea geamuri și tot felul de sticlărie de calitate foarte bună și mai ieftină decât cea importată. În 1851, această instalație mecanică lucra pentru Palatul domnesc din Iași 338 „șocafuri” de sticlă. Din nefericire, nu avem știri suficiente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
construiască o manufactură sau o fabrică și nici dacă și-a pus în practică proiectul. Așadar, între anii 1848 și 1864 a funcționat în Moldova o singură instalație mecanică de producere a sticlei. Această făbricuță, întemeiată de către un boier pe moșia sa, a rezistat „neîndemînărilor Principatului Moldovei” și concurenței străine în toată perioada amintită. Ea s-a menținut în luptă cu împrejurările nefavorabile create de lipsa de specialiști, de capital etc. Producția de hârtie. Și în acest domeniu, între anii 1848-1864
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]