12,372 matches
-
în română termenii "gen" și "formă" au altă conotație și tradiție în semnificația critică și toxonimică, și de aceea traducătorul și-a luat libertatea să folosească alternativ cei doi termeni, care se referă la unul și același subiect: jurnalismul literar narativ. 6 MLA = Modern Language Associotion. 7 In Cold Blood (Cu sânge rece) este o carte scrisă de autorul american Truman Capote și publicată în 1965. Ea relatează uciderea lui Herbert Clutter, un fermier bogat din Holcomb, Kansas, a soției și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de William Bradford. 90 Pentru mai multe detalii, vezi Graff, Professing Literature, cap. 1 și 2. 91 În limbaj profesional s-a încetățenit și între jurnaliștii europeni termenul de "story" - ca fiind o poveste concisă, la obiect, având o structură narativă redusă la esențial. ------------------------------------------------------------------------- O ISTORIE A JURNALISMULUI LITERAR AMERICAN 2 1 Prefață 10 Mulțumiri Introducere Apariția jurnalismului literar narativ modern Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective Predecesorii jurnalismului literar american modern Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
profesional s-a încetățenit și între jurnaliștii europeni termenul de "story" - ca fiind o poveste concisă, la obiect, având o structură narativă redusă la esențial. ------------------------------------------------------------------------- O ISTORIE A JURNALISMULUI LITERAR AMERICAN 2 1 Prefață 10 Mulțumiri Introducere Apariția jurnalismului literar narativ modern Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective Predecesorii jurnalismului literar american modern Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Jurnalismul literar narativ de la 1910 până la "Noul" jurnalism Marginalizarea critică a jurnalismului literar american Coda Appendix
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiect, având o structură narativă redusă la esențial. ------------------------------------------------------------------------- O ISTORIE A JURNALISMULUI LITERAR AMERICAN 2 1 Prefață 10 Mulțumiri Introducere Apariția jurnalismului literar narativ modern Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective Predecesorii jurnalismului literar american modern Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Jurnalismul literar narativ de la 1910 până la "Noul" jurnalism Marginalizarea critică a jurnalismului literar american Coda Appendix Bibliografie Index
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
A JURNALISMULUI LITERAR AMERICAN 2 1 Prefață 10 Mulțumiri Introducere Apariția jurnalismului literar narativ modern Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective Predecesorii jurnalismului literar american modern Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație Jurnalismul literar narativ de la 1910 până la "Noul" jurnalism Marginalizarea critică a jurnalismului literar american Coda Appendix Bibliografie Index
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
personajului, legate de ceea ce perpetuează un anume mit cultural. Reprezentarea teatrală decurge din imanenta personajului și dezvăluie identitatea să ascunsă. Investigația are ca punct de plecare delimitarea celor două moduri de reprezentare din Poetica lui Aristotel: directă (teatrală) și indirectă (narativa) și dezvolta demersul kantian, conform căruia reprezentarea nu este o cunoaștere a lucrurilor în sine, ci o construcție a lumii în conștiința noastă. Am dori să precizam că sintagma propusă în titlu Reprezentarea romanesca a Parizienei nu ține doar de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Textul dramatic poate fi citit că un roman și chiar, uneori, așa cum afirma Proust, piesele lui Shakespeare câștiga fiind citite, si nu privite. Mai aproape de noi, critici că T.Pavel, P.Chavaret sau A.Ubersfeld atribuie operei dramatice o structură narativa. Din cealaltă perspectiva, românul poate fi citit într-o abordare teatrală. Așa sunt recitite acum lucrările clasice. Universul proiectat de Pariziana în textul literar poate fi interpretat ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
științe speciale. Dimensiunea filosofica a conceptului constă în reproducerea în conștiința, sub formă de imagini mentale, a unei realități care există în afara noastră [v.Désesquelles]. În capitolul doi al Poeticii, Aristotel delimitează două moduri de reprezentări: directă (teatrală) și indirectă (narativa). După Aristotel, arta reprezentării este o artă a iluziei. În comparație cu românul, care prezintă, teatrul ține mai mult de reprezentare. Conform conceptului tradițional, reprezentarea este redusă la izomorfism și asemănare, la imagini fidele. Întrucât rezultatele cunoașterii și formării realității, în jumătatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai întâi, constituindu-se că mimesis al lumii sociale care este deja o "mascaradă", o lume deja teatralizata prin diverse ipocrizii ale comportamentului și prin ritualurile vieții cotidiene. Apoi, constituindu-se că o serie de "tablouri" sau de "scene", construcții narative care domină toată jumătatea a doua a secolului al XIX-lea (scenă primei întâlniri, scena căsătoriei, scena la bal, scena la teatru, scena în trăsura etc.) și alegând, între personaje, pe cele care au conexiuni cu scenă: acrobați, actori, actrițe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente și artificii, domeniu al simulacrului, orașul apare ca simbol al teatrului 175. Parisul este conceput de Balzac drept "le théâtre de grandes choses" și considerat capitala șarlatanismului, capitala hazardului și a vanității: spectacole se joacă zilnic la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fie de lege, fie de tradiție 238. Calendarul monden este supraîncărcat cu evenimente. Înțelegem prin s c e n a reprezentarea dramatică în ficțiune [Lojkine; Jucan, p.23], mizanscena unui eveniment, construită că transgresare a ritualului în care converge eficientă narativa cu cea scenica [v. Lojkine, La scène de român. Méthode d'analyse, Armând Colin, Paris, 2002]239. Nicolae Panea menționează cu justețe că "orice cod social oficial ascunde o dinamică ondulatorie: pe de o parte, efortul oricărui sistem, oricărui tip
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
XIX-lea este concepută în contradicție totală cu portretul idealizat de la începutul secolului. În românul realist/naturalist se constată o demitizare progresivă a imaginii femeii și o eliminare a eroinei, pe parcursul jumătății a doua a secolului al XIX-lea. Parcursul narativ al acestui personaj în spațiul românului este sinuos, urmând meandrele intrigilor și pasiunilor ascunse. Românul secolului al XIX-lea privilegiază durată, el reprezintă o viață în totalitatea să și nu doar o perioadă de timp nedefinita sau o criză (că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pariziene, care se regăsesc în toate scrierile artistice analizate. Ideea de originalitate, excentricitate, curiozitate și fantezie, absențe în cultura europeană de dupa baroc, revin în forță și se manifestă la acest personaj. În același timp, descoperim o analiză a structurilor ambiguității narative la fiecare din autorii analizați, după cum, în altă ordine de idei, fiecare din personajele autorilor examinați există în interiorul unui orizont etic specific, pus în evidență sub diferite unghiuri. Dintre toate orașele occidentale, Parisul are reputația unui imperiu al simțurilor. Femeia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de toutes ces perverses qualités qui poussent au suicide leș amants imbécilement crédules, mais ravissent leș autres" [Maupassant, Une aventure parisienne în La parure, p.227]. 147 În opinia lui Cesare Pavese, "personajul este o concepție teatrală, si nu specific narativa" [apud Tiutiuca, p.230]. 148 Introducerea conceptului de teatralitate este comparată de Claude Amey [1998, p.67] cu introducerea conceptului de literaritate, creat de R.Jakobson în 1919 pentru a desemna structura și funcționarea faptului literar. 149 R. Barthes califica
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
interesului național. Dincolo de retorica naționalistă, inevitabilă aici, din astfel de celebrări nu rămân, în fond, decât imagini disparate care scurtcircuitează viu, asemeni unui flash de neuitat, memoria colectivă sau amintirile noastre fugare. Dacă un astfel de moment poate fi refăcut narativ, dacă se constituie în poveste, fie ea exemplară sau marginală, putem spune că are datele necesare pentru a fi transmis mai departe ca o istorioară ce se adaugă altora la nesfârșit în masa impozantă de detalii, fapte, personaje și povești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
purulente de pe fața societății noastre și reface, prin intermediul miracolului literaturii, fragmente de realitate ("mici fragmente de neant", cum ar spune cațavencii!) care ar trebui să ne dea de gândit. Coroziv și tandru, de o aparentă ușurătate (care ascunde o tehnică narativă impecabilă, polisată cu finețe), fără însă a fi deloc frivol, textul noului roman editat de Polirom nu va lăsa pe nimeni indiferent. În iad toate becurile sunt arse reușește performanța de a fi, în egală măsură, cool, sentimental și aspru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
învestirea cu puteri literare a vorbelor fără perdea în contextul în care literatura noastră nu prea a reușit acest lucru până acum. Ar fi însă o capcană ca să reducem acest roman la nivelul primar, al limbajului vitriolant. Folosind o tehnică narativă impecabilă, Dan Lungu reușește să dea legitimitate artistică, adică să ne facă atenți și interesați de ea, unei lumi care nu părea a fi demnă de curiozitatea creatorilor. O lume a oamenilor obișnuiți, cu dramele, cu complexele, cu tandrețurile sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
creației În versuri (ca În epoca antică), sau În proză. Genul epic În versuri, cuprinde următoarele specii; Balada este o creație epică populară, intrată apoi și În rândul speciilor literaturii culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
operele epice În versuri sau În proză este narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu În „Hanu Ancuței”) Perspectiva narativă - Narațiunea poate fi la persoana I sau la persoana a III-a. - Narațiunea la persoana I (naratorul povestește despre sine). El Își asumă și rolul de narator, și pe acela de personaj implicat În evenimentele relatate. O narațiune subiectivă. - Narațiunea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl reprezintă pe poet, În calitatea de muritor care tânjește spre absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
absolut. Poemul are un profund caracter liric, Însă și o structură epică, ambele țesute parcă Într-o atmosferă dramatică. Dramatismul amplifică bogăția lirismului. Epicul din poem rezultă din elementul narativ, preluat din basmul citat, din culegerea „germanului K”. În partea narativă a poemului, se exprimă reflecția filosofică. Există În poem o succesiune de scene ale structurii, momente când dialogul predomină, acest lucru dând creației caracterul dramatic, știindu-se că dramaticul implică deopotrivă și epicul și liricul.. Caracterul dramatic implică intensitatea trăirilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura, ca, de exemplu, omul spân și omul roș”. „Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă, nu pentru că În el se Întâlnesc majoritatea temelor, motivelor, modalităților narative specifice basmului, ci pentru că pune În evidență talentul scriitoricesc al autorului, faptul ca opera literară În discuție este o plăsmuire artistică a unei realități cu multiple valențe psihologice, etice si estetice. Cum se știe, poveștile lui Creangă pornesc de la fapte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]