15,863 matches
-
în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți Adunarea Reprezentativă (Constituanta), avându-l ca președinte pe Iancu Flondor, care declară: „o iobăgie de aproape un secol de jumătate ... e pe sfârșite”; socialistul George Grigorovici spune printre altele: „Bucovina trebuie restituită patriei”. Din Moțiunea Constituantei reținem hotărârea de unire cu România și punctul 4: „Constituanta respinge cu hotărâre orice încercare de a ținti la știrbirea Bucovinei...”. Adunarea Constituantă și-a desemnat Consiliul Național, compus din 50 de membri, cu Iancu Flondor președinte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din Pustă, care intră în România ca într-o stână fără câini, să aniverseze „revoluția” lor mult trâmbițată, care de fapt este o contrarevoluție, desfășurată sub forma unui război purtat împotriva celor care nu voiau să fie unguri, într-o „patrie comună”. Ce aniversează, de fapt, ungurii la 15 martie? S-o spunem direct, fără să mai invocăm mitul împăcării dintre cele două națiuni asuprite, în egală măsură, de un dușman comun: Imperiul habsburgic. Aniversează, nici mai mult, nici mai puțin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
că românii au ales din două rele, răul cel mai mic: între cel care nu te recunoaște, dar pozează în fața lumii și a istoriei ca democrat și umanist, care-și ascunde intenția de a-i maghiariza pe toți, într-o patrie una și nedespărțită, care suportă greu „sângele puturos de valah” și cel care-ți oferă ceva, era firesc să-l sprijini și să te aliezi cu el. Românii, prin conducătorii lor, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu, Andrei Mureșanu, Andrei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au căzut pradă naivitatea romantică a lui Nicolae Bălcescu și Cezar Boliac, dar nu l-au putut îndoi pe Avram Iancu, care-i cunoștea bine pe unguri. Ce spun în esență promisiunile făcute de Kossuth și Simonffy: „iubire și iertarea patriei (citește Ungaria Mare) pentru rătăcirile politice; dacă refuză sunt amenințați cu exterminarea și depopularea prin foc și sabie”. Românii trebuiau să depună armele; Avram Iancu le-a propus un armistițiu și s-a declarat neutru în luptele ungurilor cu habsburgii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
stradă, cu revendicări economice și politice. Supapa aceasta de evacuare, plecatul afară, nu numai pentru muncă, oferită capitaliștilor români de către capitalismul european vine să confirme o constatare mai veche, uitată, care spune că frontul unit al capitaliștilor (capitalismul nu are patrie!) se opune tuturor celor care muncesc, nu numai clasei muncitoare, înțelegând prin aceasta pe cei din fabrici, uzine, mine, construcții, etc. În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, în perioadele de avânt economic al SUA
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de elementul fundamental care ne ține, pământul țării. Alienarea de proprietate, prin vinderea pământului către străini, este cea mai grea lovitură care se poate da poporului român și va avea ca urmare depopularea țării; mulți, foarte mulți, căutându-și o patrie nouă, accelerându-se procesul de globalizare. Cei care, din tembelism politic, au inițiat legea privind dreptul străinilor de a cumpăra pământ în România, nu s-au gândit la urmări: fără pământul tău și al țării tale devii un mic-nimic într-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și 10 religii, în care băștinașii români de abia mai formau 34% din întreaga populație. Presa românească de atunci, în primul rând „Revista politică” care apărea la Suceava, a luat atitudine față de îndepărtarea de proprietate a românilor, iar în ziarul „Patria”, organ al Partidului Național Român din Bucovina, se arăta la 29 aprilie 1898: „țara e invadată de patroni străini, muncitori străini, arendași străini, funcționari străini, încât, fără exagerare, Bucovina face impresia unei colonii unde indigenii sunt cu desăvârșire sub ocrotirea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Avramescu este o excepție lângă altele, stau în expectativă, nu se mai repăd la beregata Tribunului care-i duelează cu pamfletul, dar nici Vadim nu-i mai trimite în lagăre, nu-i mai împușcă, a obosit strigând „jos mafia sus patria” și nici partidul lui nu mai e cel din anul 2000. Înțelegerea Boc PDL ă Vadim PRM trebuie văzută dintr-o perspectivă mai largă, ceea ce înseamnă să ne uităm și prin curțile vecinilor. România și românii cărora le mai pasă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și Misaili Călugării contemporani cum își împroașcă neamul, poți fi sigur că sunt plătiți de cercuri interesate din străinătate. Adică, zic ei fără rușine, că toate ideile socialpolitice și filozofice sunt împrumutate, că ideea de românitate, românism, România, de naționalitate, patrie etc. sunt creații târzii ale unor cercuri intelectuale, fără legătură cu poporul care habar nu avea de unde se trage. Mișcările social-politice și culturale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIXlea contrazic afirmațiile tendențioase ale
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nici ministrul de externe, Diaconescu, în care eu și mulți ca mine au avut încredere, să nu fie tranșant în condamnarea cazului, scăldându-l în apa călduță a devotamentului, interesului și efortului pe care diplomații români le depun pe altarul patriei. Mult mai bine ar fi fost dacă s-ar fi spus că omul nostru a crezut că este trimis în țara vecină și neprietenă pe post de taur comunal, pentru a spinteca pe din două republicuța lui Voronin. Nici măcar nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
posturi, ca să apere independența, suveranitatea și unitatea României. Ceea ce fac guvernanții români nu se cheamă toleranță, este de-a dreptul prostie! Nu mă mai mir de nimic, deoarece nici un politician român nu rostește, fie și de paradă patriotardă, „țara mea”, „patria mea”, nu, toți vorbesc de România, alții vorbesc de „Românica”, ca de o entitate înafara lui, ca o parte dintr-un organism politic străin. Pe acest fundal, suntem chemați la reconciliere, la reconstrucția României, la împăcare, să ne sacrificăm pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
guvernului și alte sedii. Domnilor guvernanți și potentați, aveți suficiente helicoptere? Trebuie să admitem că trăim vremuri cumplite, vremuri prielnice pentru instalarea dictaturilor și dictatorilor, a regimurilor autoritare, a tiraniilor și tiranilor. Pot apare, așa, ca din senin, salvatori ai patriei, care nu se vor sfii să vorbească în numele poporului, abolind culorile și pozițiile ocupate pe scena politică: stânga, dreapta, centru și alte variante. S-ar putea ca scenariile pentru instalarea unor forme de dictatură să fi fost întocmite mai demult
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de păianjen, pe o umbră, te poate face să te rătăcești în lumea fanteziilor, fără să-ți dai seama că atunci când te crezi în raiul păianjenilor, pânza se rupe și cazi, o altă modalitate de-a lua legătura cu pământul patriei. În vremuri îndepărtate, într-o copilărie despre care cei ce nau trăit-o ne spun că a fost schilodită (generalizările nu sunt bune, dacă nu lași loc de excepții), făcutul crucii, esența credinței la români, era prohibit și înlocuit cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a lor. Ca să li se facă sacrificiul mai ușor de suportat, li s-a administrat o pilulă de patriotism, care activează zona din scoarță responsabilă cu justețea cauzei, în deplin acord cu idealurile democrației și păcii. Sub masca datoriei față de patrie și îndeplinirea obligațiilor față de aliați, li se ascunde „calitatea” de mercenari (ei, care semnează un act, știu bine în ce situație se află) trimiși să moară în locul altora care se consideră predestinați să spurce lumea cu gloanțe. Oricât de frumos
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în ce situație se află) trimiși să moară în locul altora care se consideră predestinați să spurce lumea cu gloanțe. Oricât de frumos ar fi ambalajul în care este prezentată suma idealurilor nobile ale sacrificiului de sine, spiritul de jertfă față de patrie, respectarea cuvântului dat etc., tot nu merită să-ți dai viața pentru două turnuri gemene dărâmate de cei care n-au arme sofisticate, numai curaj și fanatism religios. Dar tu, Ion al lui Ion al Ionului, care, neam de neam
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spartani cu regele Leonida, s-au jertfit în lupta cu perșii de la Termopile, la anul 480 î.Hr., pentru apărarea și salvarea lumii grecești. Tot așa, cei 300 de aleși ai „splendidei rase” sunt gata să se sacrifice pe altarul unei patrii imaginare, dacă ne este îngăduit să comparăm situații și întâmplări mărețe cu niște prea mărunte și nepedepsite ifose secuiești. Și cum ai țară, e și normal să ai zi națională și limbă oficială, găsite repede și fără efort: 15 martie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și alte categorii de contribuabili. Surprinderea la ce-a spus și spune președintele vine din aceea că își modifică discursul, neagă ce-a spus anterior în legătură cu „nu e criză, uite criza”, ca pe urmă, asemenea unui Danton înflăcărat, să declare ” Patria în criză!”, săriți s-o scoateți, solidarizați-vă „cei osândiți la foame”, că eu îmi asum răspunderea, dar voi să dați banii. Metamorfozat în colac de salvare, cel mai matroz dintre matrozi, pare a fi venit dintr-o insulă misterioasă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să-l regretăm pe Boc!”, temperând zelul lui Victor Ponta de a mai pune de-o moțiune de cenzură, populară, democratică, afurisită, care pune în centrul răului pe Boc cu guvernarea lui. Trăgând sforile, actuala putere a lansat pe cerul patriei mai multe diversiuni, între care cea cu Diaconescu D.D., este mare și vizibilă ca roata carului cu fân în care a fost aruncat acul discordiei între cei prea grăbiți să-l caute. Chestia cu presa cea dirijată de moguli, potrivnică
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de la Țara pe care au slujit-o dezinteresat. Să lase și ei ceva moștenire partidelor “preistorice” din care au făcut parte, care se identifică cu nepoții, săracii de ei, tocmai ei să rămână fără un ban de cheltuială în folosul patriei! Și mai spuneți că înjurăturile au apărut așa, dintr-o înclinație spre prăpastie a românilor! Acești avortoni ai libertății de a ne minți și jefui, aveau prin anii ΄90 și după, niște ifose purtate pe la singurul ecran de atunci, de-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un nou război împotriva vinurilor din Republica Moldova, atrăgând atenția premierului Vlad Filat că, ocupat cu alte treburi, a uitat să facă ordine în viile și cramele republicii. Ca popor cu simțul băuturii, testat din plin în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei de tătucul Stalin care, alături de industria de război, a dezvoltat industria de fabricat vodcă, rușii sunt nemulțumiți de embargoul impus asupra vinurilor moldovenești și, ca să-și înece amarul, au comandat mii și mii de CD-uri de-ale lui Pavel
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
anii 18481849, mințile lucide și-au dat seama că cel care vor profita de pe urma luptelor dintre români și unguri va fi Imperiul habsburgic. Dar ungurii, cu Dieta lor, cu guvernul lor condus de Kossuth, nu ofereau românilor decât o mare patrie maghiară, o singură limbă - cea maghiară -, or românii voiau recunoașterea politică a națiunii române. A făcut Avram Iancu și toți românii din Ardeal jocul habsburgilor? Dacă se răspunde cu da sau cu nu, fără să se țină seama de condițiile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Băsescu s-a agățat de sintagma „interes național”, formulă care ar putea atinge, în condițiile în care „organele-s sfărâmate”, o coardă sensibilă care să se apuce de zdrăngănit dezacordat. Zic zdrăngănit, deoarece categorii eticosociale și politice ca țară, popor, patrie, patriotism, valori naționale, patrimoniu național, națiune, trecut istoric, istorie națională, pe motivul prostesc că s-au demonetizat în timpul regimului comunist, trezesc tot mai puțin ecou în conștiința românească. Ce-ar trebui să înțeleagă omul obișnuit din formula care-l bântuie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pe care ne-o dorim. Dar avem nevoie de voința, de truda, de sufletul vostru dacă ne propunem să construim o asemenea societate. Cei care au venit În această țară au râvnit să-și clădească mai mult decât o nouă patrie. Ei au căutat o lume nouă. Așa că am venit astăzi la voi În campus pentru a vă spune că puteți face din viziunea lor realitatea noastră. Haideți ca din acest moment să ne apucăm cu toții de treabă pentru ca, În viitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
întârzie. Ceruse să facă de gardă la poligonul de tragere pentru a sesiza momentul adunării noastre. Deși absolvent, i se acordase o dispensă, la dorința lui fierbinte. Bucuria noastră a alungat teama celorlalți de a fi deconspirați autorităților statului. Steagul patriei, înfipt în mijlocul careului, fâlfâia în adierea aspră a lui decembrie. Gică Tase avea un timbru frumos, puțin tremurat din cauza frigului și, poate, a emoției. Era un tânăr student delicat, subțirel, cu ochi blânzi și înfățișare plăcută. Prin cândoarea sa, completată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și mai primejdioase clipe, am citit la 12 noaptea, timp de 42 de nopți Paraclisul Maicii Domnului. Am mai citit în timpul prigoanei, purtând-o tot timpul la mine, cărticica de rugăciune a Sfântului Anton de Padova. Frați creștini, fii ai patriei mele, peste tot unde s-au aflat legionarii, liberi, în temnițe, în călătorii, în străinătate, în exil, în deportări, în prizonierat, au îngenuncheat în rugăciune, cerând milostivirea lui Dumnezeu, pentru ei și pentru neamul românesc, ziua și noaptea, individual sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]