10,966 matches
-
oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul ocrotirii îl constituie fauna de moluște salmastre caracteristice începutului Basarabianului. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este străbătut de un afluent al pârâului Rece și de doi torenți. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și influența climatului continental temporar maritim; temperatura medie anuală: 9
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aceste forme apar și alți taxoni sarmațieni. BOHOTIN PIETROSU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bohotin, comuna Răducăneni; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Răducăneni. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria I (rezervații științifice/rezervații naturale integrale). Suprafața: 0,91 ha Altitudinea: 208,54 m (maximă), 123,05 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 46°56
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
apar și alți taxoni sarmațieni. BOHOTIN PIETROSU Încadrarea teritorial-administrativă: satul Bohotin, comuna Răducăneni; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Răducăneni. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria I (rezervații științifice/rezervații naturale integrale). Suprafața: 0,91 ha Altitudinea: 208,54 m (maximă), 123,05 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 46°56’ latitudine nordică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 46°56’ latitudine nordică, 27°59’ longitudine estică; pe raza localității Bohotin, în apropierea DN 28 Iasi-Huși, în versantul nordic al dealului Moșna. Căile de acces: localități apropiate: satul Bohotin, comuna Răducăneni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Albița; DL Răducăneni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
grosime de 3 m (între 167 m și 170 m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, numărul de zile cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
m altitudine). Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, numărul de zile cu îngheț pe an: 98; regimul eolian direcția predominantă nord-vest
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fosil (Hipparion sarmaticum) din țara noastră. PÂRÂUL PIETREI BAZGA-RĂDUCĂNENI Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Răducăneni; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Răducăneni. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 0,5 ha Altitudinea: 161 m (maximă), 157 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific național: H.G. 2151/2004 Localizarea geografică: 46°57’50” latitudine nordică, 27°53’41” longitudine estică; la vest de localitatea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
dulce (Anodonta, Unio etc.), gesso-calcare cu Mactra podolica. ȘCHEIA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Șcheia; proprietate publică locală în administrarea Consiliul Local al comunei Șcheia. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 1 ha Altitudinea: 340 m (maximă), 325 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific național: H.G. 2151/2004 Localizarea geografică: 46°50’41” latitudine nordică, 27°29’30” longitudine estică; pe raza localității Șcheia, Podișul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Emberiza citrinella, Falco tinnunculus, Fringilla coelebs, Hirundo rustica, Miliaria calandra, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Passer domesticus, Passer montanus, Pica pica, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Sylvia communis, Sylvia curruca. Suprapuneri Dintre siturile Natura 2000 (Fig. 11), unele se suprapun 100% cu rezervații naturale, altele (mai vaste) includ rezervații iar altele sunt arii naturale protejate noi în județ. Astfel, toate rezervațiile naturale de tip forestier, mai puțin Pădurea Cătălina-Cotnari, au dublu statut de protecție - de rezervație naturală și de sit Natura 2000. În funcție de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Hirundo rustica, Miliaria calandra, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Passer domesticus, Passer montanus, Pica pica, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Sylvia communis, Sylvia curruca. Suprapuneri Dintre siturile Natura 2000 (Fig. 11), unele se suprapun 100% cu rezervații naturale, altele (mai vaste) includ rezervații iar altele sunt arii naturale protejate noi în județ. Astfel, toate rezervațiile naturale de tip forestier, mai puțin Pădurea Cătălina-Cotnari, au dublu statut de protecție - de rezervație naturală și de sit Natura 2000. În funcție de cum au fost introduse poligoanele, uneori
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pica pica, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Sylvia communis, Sylvia curruca. Suprapuneri Dintre siturile Natura 2000 (Fig. 11), unele se suprapun 100% cu rezervații naturale, altele (mai vaste) includ rezervații iar altele sunt arii naturale protejate noi în județ. Astfel, toate rezervațiile naturale de tip forestier, mai puțin Pădurea Cătălina-Cotnari, au dublu statut de protecție - de rezervație naturală și de sit Natura 2000. În funcție de cum au fost introduse poligoanele, uneori siturile sunt ceva mai mari decât rezervațiile; pentru aceste cazuri, legislația națională
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Fig. 11), unele se suprapun 100% cu rezervații naturale, altele (mai vaste) includ rezervații iar altele sunt arii naturale protejate noi în județ. Astfel, toate rezervațiile naturale de tip forestier, mai puțin Pădurea Cătălina-Cotnari, au dublu statut de protecție - de rezervație naturală și de sit Natura 2000. În funcție de cum au fost introduse poligoanele, uneori siturile sunt ceva mai mari decât rezervațiile; pentru aceste cazuri, legislația națională prevede obligativitatea de a se respecta condițiile cele mai restrictive de protecție și conservare, respectiv
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
noi în județ. Astfel, toate rezervațiile naturale de tip forestier, mai puțin Pădurea Cătălina-Cotnari, au dublu statut de protecție - de rezervație naturală și de sit Natura 2000. În funcție de cum au fost introduse poligoanele, uneori siturile sunt ceva mai mari decât rezervațiile; pentru aceste cazuri, legislația națională prevede obligativitatea de a se respecta condițiile cele mai restrictive de protecție și conservare, respectiv condițiile impuse de statutul de rezervație naturală, pentru situri aceste condiții fiind mai permisive, bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2000. În funcție de cum au fost introduse poligoanele, uneori siturile sunt ceva mai mari decât rezervațiile; pentru aceste cazuri, legislația națională prevede obligativitatea de a se respecta condițiile cele mai restrictive de protecție și conservare, respectiv condițiile impuse de statutul de rezervație naturală, pentru situri aceste condiții fiind mai permisive, bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă. Suprapuneri de arii naturale protejate în județul Iași: * Rezervațiile naturale de tip forestier: Făgetul Secular Humosu, Lunca Mircești, Pădurea Frumușica, Pădurea Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a se respecta condițiile cele mai restrictive de protecție și conservare, respectiv condițiile impuse de statutul de rezervație naturală, pentru situri aceste condiții fiind mai permisive, bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă. Suprapuneri de arii naturale protejate în județul Iași: * Rezervațiile naturale de tip forestier: Făgetul Secular Humosu, Lunca Mircești, Pădurea Frumușica, Pădurea Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani, Pădurea Tătăruși, Pădurea Uricani sunt și rezervații naturale și situri Natura 2000 de tip SCI; * Rezervațiile naturale de tip forestier: Pădurea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
bazate pe conceptul de dezvoltare durabilă. Suprapuneri de arii naturale protejate în județul Iași: * Rezervațiile naturale de tip forestier: Făgetul Secular Humosu, Lunca Mircești, Pădurea Frumușica, Pădurea Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani, Pădurea Tătăruși, Pădurea Uricani sunt și rezervații naturale și situri Natura 2000 de tip SCI; * Rezervațiile naturale de tip forestier: Pădurea Pietrosu (Dobrovăț), PoieniCărbunărie, rezervația naturală de tip floristic Poiana cu Schit și rezervația științifică de tip geologic-paleontologic Locul fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
naturale protejate în județul Iași: * Rezervațiile naturale de tip forestier: Făgetul Secular Humosu, Lunca Mircești, Pădurea Frumușica, Pădurea Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani, Pădurea Tătăruși, Pădurea Uricani sunt și rezervații naturale și situri Natura 2000 de tip SCI; * Rezervațiile naturale de tip forestier: Pădurea Pietrosu (Dobrovăț), PoieniCărbunărie, rezervația naturală de tip floristic Poiana cu Schit și rezervația științifică de tip geologic-paleontologic Locul fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de tip SCI Pădurea Bârnova Repedea și în situl de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
forestier: Făgetul Secular Humosu, Lunca Mircești, Pădurea Frumușica, Pădurea Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani, Pădurea Tătăruși, Pădurea Uricani sunt și rezervații naturale și situri Natura 2000 de tip SCI; * Rezervațiile naturale de tip forestier: Pădurea Pietrosu (Dobrovăț), PoieniCărbunărie, rezervația naturală de tip floristic Poiana cu Schit și rezervația științifică de tip geologic-paleontologic Locul fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de tip SCI Pădurea Bârnova Repedea și în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani, Pădurea Tătăruși, Pădurea Uricani sunt și rezervații naturale și situri Natura 2000 de tip SCI; * Rezervațiile naturale de tip forestier: Pădurea Pietrosu (Dobrovăț), PoieniCărbunărie, rezervația naturală de tip floristic Poiana cu Schit și rezervația științifică de tip geologic-paleontologic Locul fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de tip SCI Pădurea Bârnova Repedea și în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în proporție de aproximativ 90%); * Rezervațiile naturale de tip acvatic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Poiana cu Schit și rezervația științifică de tip geologic-paleontologic Locul fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de tip SCI Pădurea Bârnova Repedea și în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în proporție de aproximativ 90%); * Rezervațiile naturale de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
situl de tip SCI Pădurea Bârnova Repedea și în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în proporție de aproximativ 90%); * Rezervațiile naturale de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de aproximativ 90%); * Rezervațiile naturale de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei - este integral inclusă în situl mult mai mare cu același
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei - este integral inclusă în situl mult mai mare cu același nume. Pe lângă aceste suprapuneri sunt și cazuri de suprapuneri ale siturilor de tip SCI cu cele de tip SPA: * SCI Pădurea Bârnova-Repedea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ioan Cuza” Iași 5. Bănărescu P., 1964 - Fauna R.P.R. PiscesOsteichthyes, Vol. XIII, Ed. Acad., București 6. Bleahu M., 1995 - Ariile protejate, problemă acută care-și așteaptă rezolvarea, rev. Terra XXI, nr. 3 7. Bleahu M., Brădescu V., Marinescu F., 1976 Rezervații geologice din România, Edit. Tehnică, București 8. Butnărașu E., 2002 - Dealul Repedea, Edit. Panfilius, Iași 9. Cobâlcescu G., 1862 - Calcariul de la Răpidea, Rev. Rom., II, București 10. Cobâlcescu G., 1896 - Supliment la Monitorul Comunei Iași, 7 martie 1896: 80-83 11
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]