11,273 matches
-
crenelat, cu o poartă boltită, în centrul căreia pe o terasă verde este amplasat un arac cu viță de vie, dezrădăcinată, și struguri, în culori naturale. În șef, în câmp de aur, sunt amplasați trei fagi dezrădăcinați, în culori naturale. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Poarta și zidul de cetate amintesc de faptul că așezarea a fost târg și reședința vechiului județ Săcuieni. Vița de vie cu struguri face trimitere la bogăția viticolă
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
incinta bisericii, este clasificat ca monument memorial sau funerar. Stema comunei Dumbrava, potrivit anexei nr. 1.2 din Hotărârea de Guvern numărul 1184/2005, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 904 din 10 octombrie 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată o pădure (dumbravă) de argint, pe o terasă verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Pădurea de stejari sau dumbrava face referire la denumirea
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
de Guvern numărul 1184/2005, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 904 din 10 octombrie 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată o pădure (dumbravă) de argint, pe o terasă verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Pădurea de stejari sau dumbrava face referire la denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul Costeni de la comuna Izvoarele. Stema comunei Măneciu, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În câmp inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
marginile rotunjite, retezat. În câmp superior, pe fond roșu, este reprezentat un vultur (zăgan) de aur, ieșind și ținând în cioc un bujor de munte. În câmp inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Zăganul sau vulturul bărbos face referire la pasărea răpitoare emblematică a masivului Ciucaș, a cărei amintire este păstrată de muntele ce îi poartă numele (muntele
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
și „Sfântul Gheorghe” (1739, refăcută în 1843) din Tăriceni. Stema comunei Șirna, potrivit anexei nr. 1.10 din Hotărârea de Guvern numărul 838/2005, publicată în "Monitorul Oficial al României" numărul 730 din 11 august 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. În partea dreapta, în câmp albastru, se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află un snop de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Personajul aureolat face referire la existența în satul Tăriceni a bisericii Sfântul Gheorghe, ce datează din anul 1739. Snopul de spice arată ca în zonă sunt terenuri agricole
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
că localitatea este un centru agro-comercial, care dinamizează activitatea zonei. De asemenea, atestarea satului o regăsim și în data de 18 noiembrie 1346 sub aceeași denumire {"Band"} , aparținând de comitatul Turda Descrierea stemei Stema comunei Band se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie;În partea stângă a benzii, în câmp albastru, se află un
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
în diagonală de o bandă de argint încărcată de 3 turte roșii. În partea dreaptă a benzii se află un zid de cărămidă roșie;În partea stângă a benzii, în câmp albastru, se află un cap de bovideu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Bandă sugerează denumirea localității, făcând aluzie la lacul meteoric, unic în Europa, iar turtele reprezintă vestigiile arheologice descoperite în zona; Zidul de cărămidă semnifică ocupația
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
călduros, folosită de copiii mici și persoane în vârstă (proveniența se pare că vine din vechea magh. csako, csak= cecău= acoperiș de formă ovală pentru cap confecționat din pâslă, piele, care se punea pe cap fie ca apărătoare, fie pe sub scutul de zale în timpul luptelor); cică= coadă împletită, cosiță la fetele nemăritate; copșie (=copcie)= orificiu sau ansă (toartă) pentru încheiat nasturele, butonieră, cheotoare; ciupă, șiupă=albie pentru îmbăiat (scăldat) copii mici. -"cu litera D" -dârg=unealtă cu care se scoate pâinea
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
Muntenia, România, formată din satele Cochinești, Cotmeana, Fâlfani, Izbășești, Stolnici (reședința) și Vlășcuța. Localitatea este cunoscută în primul rând ca fostă moșie a familiei de boieri Bălăceanu-Stolnici. Chiar emblema comunei Stolnici (trei săgeți încrucișate cu vârful în jos, pe un scut cu fond alb) face parte din simbolistica blazonului familiei Bălăceanu. Documentele cât și dovezile arheologice din perimetrul comunei Stolnici sunt concludente pentru dovedirea continuității populației românești pe aceste meleaguri. Una dintre aceste dovezi o reprezintă urmele castrului Transalutan în Muntenia
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
prin care puterea centrală s-a întărit. Prima reforma menționată a constat în faptul că slujba militară datorată regelui, în principiu de toți oamenii liberi, dar în special de vasalii săi, putea fi înlocuită printr-o răscumpărare băneasca, "banii de scut". Cu sumele obținute astfel, regele putea să recruteze ostași mercenari, care urmau să se afle permanent la dispoziția să. Reforma judiciară a extins competența justiției regale asupra celei senioriale. Astfel, oricare om liber putea să ceară, în schimbul unei taxe, că
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
Jos - 13 sate și plasa Zlatna - 18 sate. Stema județului interbelic Alba este reprezentată de un legionar roman de argint, pe fond albastru, stând în picioare și ținând în mâna dreaptă o lance de argint, iar în mâna stânga un scut negru cu inscripția V.R.R. (Virtus Romana Rediviva). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 212.749 de locuitori, dintre care 81,5% români, 11,3% maghiari, 3,6% germani, 1,8% țigani, 1,4% evrei ș.a. Sub aspect
Județul Alba (interbelic) () [Corola-website/Science/300782_a_302111]
-
în silice și cu viteză mare de curgere. Lavele ajung la suprafață cu o temperatură mai ridicată, se revarsă peste pereții craterului și curg pe distanțe foarte mari, acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Platourile se mai numesc și „vulcani scut” deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici. Forma curgerii depinde și de relieful preexistent pe care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunții pânzei
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
cuprindea localitățile: Apața, Baciu, Bod, Cernatu, Crizbav, Feldioara, Hărman, Măieruș, Prejmer, Purcăreni, Rotbav, Satulung, Sânpetru, Tărlungeni, Turcheș și Zizin. Potrivit descrierii aflată în Arhiva Statului din București, fondul Comisiei consultative heraldice, dosar nr. 14, stema județului se compune dintr-un scut cu fond roșu, având în centru Coroana de Oțel a României. Aceste simboluri semnifică extinderea autorității statului român asupra teritoriului ce, în Evul Mediu, era simbolizat printr-o coroană. Ca județ de munte, agricultura a fost slab dezvoltată în Brașov
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
permanent, datorită alimentării continue din apele subterane.În ceea ce privește încadrarea administrativă, bazinul râului Ibaneasa se găsește în partea central-nordică a județului Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
Botoșani. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern 972 din 19 octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
octombrie 2012 și se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite. În partea superioară se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
se află două frunze de stejar argintii, dispuse stânga-dreapta. În centrul scutului se află o spadă frântă, de argint, cu garda în dreapta. În vârful scutului se află o stâncă de argint, pe care este suprapusă o frunză de stejar verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ibănești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
1945 - 1989 satul Corni, aidoma întregii țări, parcurge perioada comunistă, cu puține realizări, dar mai ales neîmpliniri pe toate planurile. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corni se ridică la de locuitori, în
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
recolte superioare. Pentru prima dată, s-au organizat audiții la radio, vizionări de filme, șezători și conferințe cu caracter științific. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef de un brâu undat de argint. În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
rotunjite, tăiat în chef de un brâu undat de argint. În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint, privind din față. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ungureni, una din cele mai mari comune din județul Botoșani, este situată în partea central-vestică a depresiunii Prutului Mijlociu, în albia majoră a râului Jijia
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726 (mierța fiind egală cu 22,5 litri). În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un scut oval cu un porumbel cu ramură de măslin în cioc, față în față cu un urs ieșind dintr-o coroană deschisă. În secolul trecut populația crește ca urmare a dezvoltării economice și a relativei stabilități politice. Satul Marin, de exemplu
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]