10,741 matches
-
din cercul suspecților de comiterea unei infracțiuni la investigarea căreia au fost descoperite probe ADN. Curtea a reținut că aceste considerente se aplică inclusiv în cazul în care persoana al cărei profil genetic determinat și procesat este minoră, precum în speță. Curtea a făcut trimitere la concluziile sale din Cauza S. și Marper împotriva Marii Britanii. Cauza vizează stocarea informațiilor ADN în evidențe în condițiile în care reclamanții nu fuseseră condamnați pentru comiterea vreunei infracțiuni. În acel caz Curtea a criticat caracterul automat
DECIZIE nr. 5 din 16 mai 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273013_a_274342]
-
dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, în esență, pentru aceleași argumente ca cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 394 din 3 iulie 2014 , întrucât soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională nu este diferită de cea criticată prin prezenta speță. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse la dosare de părțile Administrația Națională
DECIZIE nr. 239 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273029_a_274358]
-
din 21 aprilie 2016, prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, avocat Daniela Nicoleta Andreescu, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În esență susține că, în speță, este vorba despre un litigiu civil, în care reclamantul municipiul București, prin primarul general, autoritate publică, a chemat în judecată, în solidar, în răspundere delictuală, foștii consilieri ai Consiliului General al Municipiului București de la nivelul anului 2000, acțiune prin care
DECIZIE nr. 277 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273040_a_274369]
-
precum și a accesoriilor aferente sumelor respective. Nemulțumirea autoarei excepției decurge din faptul că, în temeiul art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , este reglementată scutirea de la plata taxei de timbru a unor autorități/instituții publice, în speță și a reclamantului, ceea ce creează un statut juridic diferențiat între părți, favorizându-se justițiabilul persoană juridică publică în dauna justițiabilului persoană fizică care, având de achitat o taxă de timbru exorbitantă, nu își poate valorifica drepturile procesuale, cu consecința îngrădirii
DECIZIE nr. 277 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273040_a_274369]
-
de drept privat), după care urmează sintagma "precum și cele formulate de alte instituții publice", printre care acestea și Primăria Municipiului București, unde scutirea operează doar atunci când veniturile care sunt pretinse în fața instanței de judecată sunt venituri publice. Arată că, în speța dedusă judecății, cauza este una de drept privat, obiectul acesteia fiind răspunderea civilă delictuală, fiind vorba despre despăgubiri. În acest context apreciază că excepția de neconstituționalitate trebuie admisă în măsura în care art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 277 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273040_a_274369]
-
prezentei decizii, prevederile legale criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. Curtea reține, astfel, că art. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , criticat în speță, constituie cadrul legal de drept comun al scutirilor de la plata taxelor judiciare de timbru. Beneficiarii acestor scutiri sunt numai persoanele prevăzute în mod expres de lege, în timp ce acțiunile și cererile formulate de celelalte părți procesuale se timbrează potrivit legii. 19
DECIZIE nr. 277 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273040_a_274369]
-
oricăreia dintre prevederile Legii nr. 115/2015 . În plus, văzând și dezvoltările jurisprudențiale mai sus referite, a socoti admisibil a se proceda astfel înseamnă a ignora condiția "interesului procesual al invocării excepției de neconstituționalitate" în cazul unor persoane care, în speță, nu îndeplinesc condițiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile locale, deci nici condiția de a participa la etapa alegerilor, de natură a le conferi calitatea de a contesta modul de organizare și desfășurare a acestora. 41. Or, cauzele de inadmisibilitate au
DECIZIE nr. 289 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273026_a_274355]
-
grupelor sau categoriilor de cetățeni" ( Decizia nr. 6 din 25 februarie 1993 , Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994 , Decizia nr. 940 din 6 iulie 2010 , Decizia nr. 164 din 12 martie 2013 ). 11. Avocatul Poporului arată că, într-o speță similară ( Decizia nr. 1.394 din 26 octombrie 2010 ), instanța de contencios constituțional a reținut că "așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice și să
DECIZIE nr. 166 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 296^27 şi art. 296^28 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272853_a_274182]
-
momentul întâlnirii acestora la sediul parchetului, și că, prin urmare, această întâlnire nu pusese în pericol ancheta penală în curs; - că, în orice caz, era necesar să se elimine din probele acuzării declarațiile procurorului, care nu puteau fi utilizate în speță, având în vedere calitatea sa de procuror însărcinat cu efectuarea anchetei penale. 20. Sentința respectivă a fost confirmată, în urma apelului declarat de parchet, prin Decizia Tribunalului Constanța din 11 mai 2011. 21. Parchetul a formulat recurs împotriva acestei decizii. 22
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
nu exista o solicitare expresă din partea reclamantului (Găitănaru, citată anterior, pct. 34, Manolachi împotriva României, nr. 36.605/04, pct. 50, 5 martie 2013 și Hanu împotriva României, nr. 10.890/04, pct. 38, 4 iunie 2013). În plus, în speță, Curtea observă că reclamantului nu i se poate reproșa că a fost lipsit de interes față de proces (a contrario, Bragadireanu împotriva României, nr. 22.088/04, pct. 110, 6 decembrie 2007). În consecință, este necesar ca excepția invocată de Guvern
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
de a cita un martor, circumstanțe excepționale ar putea determina Curtea să concluzioneze că neascultarea unei persoane ca martor nu este compatibilă cu art. 6 (Bricmont împotriva Belgiei, 7 iulie 1989, pct. 89, seria A nr. 158). 36. Cu privire la faptele speței, Curtea constată, în primul rând, că și Curtea de Apel Constanța a întreprins demersuri pentru ca reclamantul să poată fi ascultat în persoană, însă l-a condamnat pe acesta fără a audia din nou martorii ascultați în primă instanță, ale căror
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
mijloace de probă (Dănilă împotriva României, nr. 53.897/00, pct. 38, 8 martie 2007, Găitănaru, citată anterior, pct. 30, Manolachi, citată anterior, pct. 46, și Văduva împotriva României, nr. 27.781/06, pct. 43, 25 februarie 2014). 37. În speță, Curtea de Apel Constanța s-a prevalat de această ultimă posibilitate, dar fără a examina noi elemente de probă. Or, Curtea subliniază că prima instanță și instanța de apel au considerat că din declarațiile martorilor nu reieșea că reclamantul îngreunase
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
prejudiciu moral, având în vedere încălcarea constatată a art. 6 § 1 din Convenție, și că este necesar să îi acorde 3.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral. 48. De asemenea, Curtea reamintește că, atunci când o persoană particulară, precum în speță, a fost condamnată în urma unei proceduri viciate de încălcări ale cerințelor art. 6 din Convenție, un nou proces sau o redeschidere a procedurii, la cererea persoanei în cauză, reprezintă, în principiu, un mijloc adecvat de reparare a încălcării constatate (Genăel
HOTĂRÂRE din 15 septembrie 2015 în Cauza Moinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270681_a_272010]
-
poate fi întrunită în persoana celorlalte subiecte de drept chemate în judecată, în litigiile analizate. Astfel, în cazul foștilor angajatori, procurorul general a apreciat că problema care se ridică este legată, mai degrabă, de excepția lipsei capacității de folosință (în speță fiind chemate în judecată societăți comerciale radiate), decât de lipsa calității procesuale pasive, calitate ce nu poate fi contestată, având în vedere raporturile de muncă pe care le-au avut cu reclamanții, angajați ai acestor persoane juridice. Radierea persoanei juridice
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
ambele forme ale Codului de procedură civilă, cu mențiunea că, în Codul de procedură civilă din 1865, calitatea procesuală pasivă nu era tratată distinct în nicio dispoziție legală, ci se deducea în raport cu obiectul cauzei și cu împrejurările concrete ale fiecărei spețe, în privința persoanei chemate în judecată. În actuala reglementare, cum s-a arătat deja, calitatea procesuală este menționată, drept condiție de exercitare a acțiunii civile, în cuprinsul art. 32 alin. (1) lit. b) și este definită în art. 36, texte de
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
Constituție. Deși art. 129 din Legea fundamentală asigură folosirea căilor de atac "în condițiile legii", această dispoziție constituțională nu are însă semnificația că "legea" ar putea înlătura ori restrânge exercițiul altor drepturi sau libertăți expres consacrate prin Constituție. Or, în speță, prin nereglementarea unei căi de atac, persoana afectată de măsura asigurătorie luată de judecătorul de cameră preliminară și de către instanța de judecată nu-și poate exercita dreptul la apărare. Față de aceste aspecte, consideră că, prin excluderea posibilității de contestație a
DECIZIE nr. 20 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (8) şi art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270735_a_272064]
-
și cuprinde date referitoare la: data și modalitatea de sesizare, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situația de fapt reținută și argumentarea soluției, raportat la aspectele sesizate și la rezultatul verificărilor, precum și dispozițiile legale aplicabile în speță. ... (3) Rezoluția de clasare, semnată de inspectorii judiciari, este supusă verificării și avizării de către șeful direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef. ... (4) După avizare, rezoluția de clasare se comunică petiționarului, persoanei vizate prin sesizare și, după caz, instituțiilor
REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 (*actualizat*) privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271187_a_272516]
-
1) cuprinde următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor prealabile efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, situația de fapt reținută, fundamentarea soluției de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate, rezultatul verificărilor și dispozițiile legale aplicabile în speță. ... § 1.6. Finalizarea verificărilor prealabile în cazul sesizării Inspecției Judiciare în condițiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 , republicată Articolul 20 (1) În situația în care, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există
REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 (*actualizat*) privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271187_a_272516]
-
magistrat pe parcursul verificărilor prealabile și cercetării disciplinare, fundamentarea propunerii de respingere a sesizării sau de admitere a sesizării și de exercitare a acțiunii disciplinare, raportate la aspectele sesizate și la rezultatul verificărilor și cercetării, precum și la dispozițiile legale aplicabile în speță. ... (3) Rezoluția se înaintează titularilor acțiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-șef, în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea cercetării. (4) În situația în care, primind rezoluția, titularul acțiunii disciplinare dispune completarea cercetării disciplinare, aceasta se efectuează
REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 (*actualizat*) privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271187_a_272516]
-
secției Consiliului Superior al Magistraturii privind încălcarea normelor Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 , raportate la rezultatul verificărilor prealabile și al cercetării disciplinare și la dispozițiile legale incidente în speță. ... (3) Raportul, avizat de șeful de direcție de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, este înaintat secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistratură, în termen de cel mult 30 zile de la data finalizării cercetării. ... Secțiunea a 3-a Procedura efectuării
REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 (*actualizat*) privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271187_a_272516]
-
modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situației de fapt și a apărărilor formulate de persoana verificată, argumentarea soluției propuse secției Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor și dispozițiile legale incidente în speță. ... (3) Raportul, avizat de șeful de direcție de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, este înaintat secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistratură, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării verificării. ... (4) În procedura de avizare
REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 (*actualizat*) privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271187_a_272516]
-
1) conține următoarele mențiuni: data și modalitatea sesizării, aspectele sesizate, conținutul verificărilor efectuate, data finalizării verificărilor prealabile, prezentarea situației de fapt și argumentarea soluției propuse Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere rezultatul verificărilor și dispozițiile legale incidente în speță. ... (3) După avizarea de către șeful direcției de inspecție judiciară și de inspectorul-șef, raportul se comunică judecătorului/procurorului vizat, în vederea formulării de obiecțiuni. (4) Obiecțiile se formulează în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului și se
REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 (*actualizat*) privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271187_a_272516]
-
desemnarea unui anumit arbitraj instituționalizat ca fiind competent în soluționarea unui anumit litigiu sau tip de litigii, părțile optează automat pentru aplicarea regulilor sale de procedură. Orice derogare de la această prevedere este nulă, afară numai dacă, ținând seama de condițiile speței și de conținutul regulilor de procedură indicate de părți ca fiind aplicabile, conducerea arbitrajului instituționalizat competent decide că pot fi aplicate și regulile alese de părți, stabilind dacă aplicarea acestora din urmă este efectivă sau prin analogie. ... (3) Dacă părțile
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270584_a_271913]
-
de procedură fiscală enumeră titlurile de creanță. Or, potrivit practicii constante a Curții Constituționale, constituționalitatea unui text de lege se apreciază în raport cu concordanța acestuia cu dispozițiile Constituției și nu în raport cu neincluderea de către legiuitor a unor prevederi, cum este cazul în speță, respectiv neincluderea procesului-verbal de control printre titlurile de creanță. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIE nr. 758 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 şi ale art. 233^1 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269421_a_270750]
-
drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitățile care constituie obiectul ei, situație în care Biroul permanent al Camerei Deputaților anunță organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speță, aflate în arhiva Camerei Deputaților. ... Articolul 75 La cererea a minimum 50 de deputați din cel puțin două grupuri parlamentare, Camera Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 40-59 și ale art. 72 alin. (2)-(5
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (**republicat**) (*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269265_a_270594]