10,482 matches
-
Întrebările incluse în cadrul unui interviu sînt clasificate în funcție de natura și scopul lor. Astfel, putem distinge întrebările principale de întrebările sau enunțurile de relansare (De Singly et al., 1998). Întrebările principale constituie nucleul ghidului de interviu și permit explorarea tuturor ariilor tematice de interes. Întrebările sau enunțurile de relansare a dialogului permit celui care conduce interviul să adîncească o tematică sau să depășească un moment de epuizare a unei teme în cadrul dialogului, făcînd trecerea spre o altă întrebare. Reiterația este o modalitate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Singly și colaboratorii săi (1998, pp. 182-196) prezintă patru tipuri de analiză de conținut, diferențiate în funcție de unitatea de analiză pentru care se optează: -Analiza per interviu are ca premisă singularitatea fiecărei opțiuni individuale și valorizează unicitatea punctelor de vedere. -Analiza tematică permite o analiză transversală a tuturor interviurilor individuale și surprinderea unor structuri comune ale discursului (temele). -Analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea textului în propoziții (logice), identificarea referenților Tipul de analiză se alege în funcție de natura temei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mod explicit. Maniera de prezentare a datelor teoretice relevante trebuie să ilustreze capacitatea de resemnificare și organizare a cercetătorului, în sensul că este preferabil ca acesta să opteze pentru un criteriu unitar de trecere în revistă a literaturii de specialitate (tematic, cronologic etc.). Descrierea fiecărei teorii sau a fiecărui studiu într-un paragraf distinct, fără legături evidente cu secțiunile anterioare poate crea senzația de abordare fragmentară și chiar haotică. Tabelele constituie o modalitate eficientă de organizare a datelor după criterii clar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
58: mythomoteurs) care au impulsionat construcția identității naționale românești și, în paralel cu aceasta, prin prelucrarea lor succesivă, au condus înspre clarificarea revendicărilor politice ale națiunii române, în special a unirii tuturor etnicilor români în aceeași entitate politică. Principalele coordonate tematice pe care s-a așezat memoria colectivă românească în următoarele două secole de existență națională au fost definite aproape în totalitate de istoriografia Școlii Ardelene. Din tabloul ingredientelor esențiale ale românității lipsea însă independența, fapt explicabil în cazul cărturarilor ardeleni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză tematică detaliată a materialului publicistic cenzurat este disponibilă în Costea, Király și Radosav, 1995, pp. 68-70). Masivitatea fondului de lucrări interzise îl autorizează pe Ș. Papacostea (1996) să caracterizeze colecția supusă interdicției cu denumirea de "Index librorum prohibitorum" (p. 188). Colecția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ecaterina Teodoroiu. Învățătorii pot alege cel puțin cinci dintre aceste nume pentru a le preda la clasă, cu condiția de a respecta proporția de trei personalități din istoria națională și două din istoria universală. Totodată, programele școlare impun o restructurare tematică a discursului istoriografic, astfel că organizarea cronologică a trecutului românesc, care asigura coloana vertebrală a meta-narativei istoriei naționale, ajunge să fie dislocată. Orientarea postnațională a ultimei generații de manuale școlare de istorie nu reiese atât din conținutul și substanța mesajului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc, care asigura coloana vertebrală a meta-narativei istoriei naționale, ajunge să fie dislocată. Orientarea postnațională a ultimei generații de manuale școlare de istorie nu reiese atât din conținutul și substanța mesajului difuzat despre trecutul, cât mai ales din structura formală (tematică și nu cronologică) și încadrarea spațio-temporală (europeană și nu națională). Abătându-ne puțin de la structura analitică urmată până în acest punct, vom introduce un principiu diacronic în examinarea principalelor componente ale memoriei naționale românești. Astfel, fiecare traversă centrală a memoriei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică românească, devenind firul roșu care străbate epopeea colectivă a poporului român. II. Discursul polifonic (post-1998). În jurul anului 2000, metastructura istoriei românești pare să își fi terminat cariera. Reformele succesive ale programelor școlare destructurează organizarea cronologică a trecutului, propunând principiul tematic ca mod de ordonare a istoriei românești. Manualele publicate după această dată fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Pare să se producă ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
destructurează organizarea cronologică a trecutului, propunând principiul tematic ca mod de ordonare a istoriei românești. Manualele publicate după această dată fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Pare să se producă ceea ce F. Jameson (1991, p. 27) consideră a fi o "prăbușire a temporalității", ca urmare a faptului că expunerea istoriei își pierde liniaritatea narativă și serialitatea epocală. "Idolul cronologic", atacat de F. Simiard (cf.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezenta contemporaneitatea ca încununarea inexorabilă a destinului istoric al "ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
destinului național în istorie. Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Liniaritatea cronologică este frântă, iar materialul istoric este reorganizat după alte criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în idealul omului socialist instituit de regimul comunist, s-a trecut la construirea cetățeanului european sub auspiciile politice ale postcomunismului românesc. Călcând pe urmele analizei întreprinse de S. Szakács (2013), pașii ne poartă înspre aceeași destinație concluzională. Analiza de conținut tematică a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la nivel global în direcția unei orientări valorice structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
articulația genunchiului. Talpa piciorului de aterizare se așează pe panta de ieșire din groapa cu apă, cât mai departe posibil. V. PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE „ALERGĂRI” Unitatea de învățare este o componentă a procesului didactic, coerentă din punct de vedere tematic, desfășurată în mod continuu pe o perioadă de timp determinată și finalizată cu evaluare” (Ghidul metodologic de aplicare a programei școlare de educație fizică și sport, M.Ed.C., București, 2001). Unitatea de învățare reprezintă o categorie de conținut preluată din programa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stilul dumneavoastră de viață și de lucru? Am avut o expoziție amplă, pe un spațiu mare, la etajele 3-4 de la Teatrul Național, unde au fost expuse foarte multe lucrări și unde mam putut dezvălui pe mai multe direcții, inclusiv cele tematice. După aceea am avut expoziția de la New York, acolo ducând doar o mică parte din ce am expus în Capitală, circa 180 de lucrări, sub forma unor panouri. Vernisajul a fost la Centrul Cultural Român, care dispune de o galerie foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și a centrelor de agrement pentru copii, tineri și studenți și pentru repartizarea locurilor în acestea, precum și criteriile de eligibilitate a participanților; ... .................................................................................................. i) organizează direct sau prin instituțiile din subordine activități de agrement și tabere de odihnă, tabere sociale, tabere tematice, tabere naționale și pentru tinerii cu dizabilități; ... j) acreditează, în vederea colaborării, persoane juridice și fizice pentru organizarea de tabere și activități de agrement pentru copii, studenți și tineri; ... k) elaborează și implementează programe pentru tineret și organizează evenimente în vederea promovării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224971_a_226300]
-
editează, produce și difuzează materiale de specialitate, cuprinzând informații utile tinerilor, precum și instituțiilor și structurilor asociative studențești implicate în activitatea de tineret; ... i) organizează direct sau prin instituțiile din subordine activități de agrement și tabere de odihnă, tabere sociale, tabere tematice, tabere naționale și pentru tinerii cu dizabilități; ... ------------- Litera i) a alin. (1) al art. 3 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 775 din 28 iulie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225215_a_226544]
-
și perfecționarea profesională a studenților și tinerilor, editează, produce și difuzează materiale de specialitate, cuprinzând informații utile tinerilor, precum și instituțiilor și structurilor asociative studențești implicate în activitatea de tineret; ... i) organizează, direct sau prin instituțiile din subordine, tabere sociale și tematice pentru tineri; ... j) acreditează, în vederea colaborării, persoane juridice și fizice, pentru organizarea de tabere pentru copii, studenți și tineri; ... k) organizează evenimente în vederea promovării programelor de tineret; ... l) realizează, gestionează și actualizează baza de date privind starea tineretului, structurile neguvernamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225639_a_226968]
-
de către angajator, fără a se întocmi fișa de instruire." ... 48. La articolul 91, alineatul (2) se abrogă. 49. Articolul 93 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 93. - (1) Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire și protecție și aprobate de către angajator, tematici care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226082_a_227411]
-
și sănătății în muncă; sau ... b) lucrătorul desemnat; sau ... c) un lucrător al serviciului intern de prevenire și protecție; sau ... d) serviciul extern de prevenire și protecție. ... Articolul 93 (1) Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern/serviciul extern de prevenire și protecție și aprobate de către angajator, tematici care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. ... (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226148_a_227477]
-
și protecție, care vor semna fișele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. ... (5) Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu și cu demonstrații practice. Articolul 97 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire și protecție/serviciul extern de prevenire și protecție și aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226148_a_227477]
-
și sănătății în muncă; sau ... b) lucrătorul desemnat; sau ... c) un lucrător al serviciului intern de protecție și prevenire; sau ... d) serviciul extern de protecție și prevenire. Articolul 100 Instruirea periodică prevăzută la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care și-a asumat atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire și protecție/serviciul extern de prevenire și protecție și aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226148_a_227477]
-
planificate, realizate la obiectivele cuprinse în Registrele obiectivelor controlate, pentru verificarea gradului de conformare al acestora la legislația de protecția mediului, la legislația specifică produselor chimice, directivei SEVESO II și III și la actele de reglementare deținute dar și inspecții tematice pentru verificarea gradului de conformare al obiectivelor cu legislația dintr-un anumit sector al protecției mediului sau al produselor chimice, care se desfășoară după o metodologie și pe o perioadă de timp prestabilite, conform planului de inspecții; ... b) neplanificate. ... (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]
-
conducătorul comisariatului, în faza de pregătire a inspecției. ... (9) Comisarii de mediu debutanți din cadrul comisariatelor GNM nu vor avea repartizate obiective din Planul de inspecție, urmând a participa numai la inspecții în echipe de comisari, până la obținerea definitivatului. ... (10) Inspecțiile tematice, precum și orice altă solicitare dispusă de Comisariatul General al GNM, vor fi efectuate cu prioritate, cu respectarea termenelor menționate. ... (11) Alocarea fondului general de timp, la nivelul comisariatelor teritoriale ale GNM, se va face astfel: ... a) minim 80% din fondul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213607_a_214936]