10,459 matches
-
cea derivată din inimă ("kalbî") sau din alte stadii spirituale și cea survenită prin rațiune ("halî"), observând că, pentru unii dintre sufiți, exista un potențial conflict între cele două. Pentru Nursi, principalele surse ale gnosisului pe care Dumnezeu le prezintă umanității, dovezi ale unității și unicității lui Sale ("tawhid"), sunt Profetul Muhammad, universul, Coranul și conștiința ("vicdan"). Din perspectivă teologică musulmană în general și sufită în particular, Dumnezeu este, ontologic vorbind, realitatea supremă, iar Nursi vorbește despre El ca fiind "Existentul
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
și a noutăților din domeniul științific, redifuzat ulterior și de BBC Two. La 4 martie, proiectul Frankenstein's Science îl prezintă pe Cox într-un dialog cu biograful Richard Holmes despre Mary Shelley și modul în care aceasta explorează dorința umanității de a aduce la viață obiecte neînsuflețite și dacă această noțiune era posibilă atât în secolul XIX cât și în prezent. La 6 martie 2011, Cox este invitatul lui Patrick Moore în episodul aniversar cu numărul 700 din "The Sky
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
a patrimoniului, de sporire a colecțiilor de mare valoare științifică și documentara. Prima secție a Muzeului a fost „Energetică”, deschisă la 1 martie 1961 și reorganizata în anul 1980. Ea prezintă astăzi publicului vizitator, principalele forme de energie utilizate de umanitate de-a lungul timpului și marchează prin panouri grafice și exponate originale contribuții de excepție ale unor personalități românești și mondiale la dezvoltarea domeniului energetic. Un moment important în evoluția Muzeului l-a constituit organizarea și deschiderea în februarie 1966
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
în 1936 de către Editura Vremea din București. Romanul a purtat succesiv următoarele titluri: "X-O. Romanul viitorului" (1932), "Orașele înecate" (1936) și "" (titlul dorit de autor și sub care au fost publicate edițiile ulterioare). Romanul descrie o evoluție posibilă a umanității într-un viitor îndepărtat, când Soarele începe să se stingă și emană tot mai puțină lumină și căldură. Retrași de pe pământul neospitalier în patru orașe submarine de pe fundul oceanelor, oamenii se confruntă cu diminuarea tot mai mare a energiei și
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Xavier găsește ultimul element care lipsește pentru funcționarea lămpii cu opt conuri și anume oxigenul, lampa urmând să furnizeze energie nelimitată. Inginerul Whitt rămâne în interiorul pământului cu noua sursă de energie, lampa de fuziune nucleară, pentru a crea o nouă umanitate. În îndelungata tradiție a literaturii SF, romanul lui Aderca este încadrat ca o utopie negativă. El reprezintă o utopie a zborului și evadării de pe Terra. Stingerea lentă a Soarelui nu oferă nici un mijloc de supraviețuire pentru omenire, astfel încât oamenii au
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
de asemenea, interpretat nu ca un metal lumesc, gălbui, ci ca o comoară care există de fapt, în lăcașurile spiritului. Aceste comori „spirituale” sunt cele ale minții: cunoaștere, înțelegere și înțelepciune. În acest caz, Poe s-a îndoit de capacitatea umanității de a poseda o astfel de „avere spirituală” și a admis prozaicul inevitabil al omenirii. Perioada publicării poemului, anul 1849, era în timpul Goanei după aur din California și asta a fost reacția lui Poe la acest eveniment. „Eldorado” a fost
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
la problemele potențiale ale industrializării Americii. Preocupările lui Poe au fost relevante în fiecare etapă de progres științific, de la Renaștere și până în ziua curentă, deoarece fiecare serie de modificări tehnologice au trezit teama eternă că omul își va distruge propria umanitate în timpul căutării sale entuziaste pentru mașinării mai eficiente. În particular, "„Sonet — Către știință”" face aluzie la tensiunea apărută între avansurile anticipative ale Revoluției Industriale și tendințele de orientare spre natură din epoca romanticilor. Romantismul a apărut ca un contraargument la
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului aparent al sonetului, unele detalii din "„Sonet — Către știință”" ar putea servi pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar și în ceea ce percepe ca influența ridiculizată a științei. Pe de altă parte, personificarea sa poate evidenția incompatibilitatea sa fundamentală cu știința, deoarece el nu o poate ajuta, ci poate doar poetiza lumescul. În plus, utilizarea unei
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
constatat că opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu este stăpânită de o concepție radical-pesimistă asupra naturii umane. Scriitoarea a răspuns acestui reproș, afirmând într-un interviu publicat în revista "Viața literară" că personajele sale au în ele și o fărâmă de umanitate ce iese la iveală în clipele de nenorocire precum boala sau moartea. Portretele realizate sunt pline de realism, fiind lipsite de caricaturizare. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
toți. Seraph of the End: Vampire Reign este cunoscut și ca Owari no Seraph. Această listă cuprinde episoadele din primul sezon al anime-ului Seraph of the End, numit Seraph of the End: Vampire Reign. 1. Lumea legii sângelui 2. Umanitate după cădere 3. Demonul dinăuntrul tău 4. Vampirul Mika 5. Contractul Demonului Negru 6. Noua familie 7. Trupa Mitsuba 8. Prima exterminare 9. Atacul Vampirilor 10. Rezultatele alegerii 11. Reuniunea prietenilor din copilărie 12. Toți sunt păcătoși Seraph of the
Lista episoadelor din Seraph of the End () [Corola-website/Science/335133_a_336462]
-
prin poveștile narate domol lângă focurile din ceas de seară. „Iar „munteanul”, ca și „omul din baltă”, ca și poporul din Insula Florilor, este dintr-o rasă veche și pură, din rasa care a păstrat în ea realitatea vastă a umanității primitive”, a afirmat Isabela Sadoveanu. Relația care se stabilește între om și natură este una indestructibilă, neținând cont de bătrânețe sau de boală. Oamenii locului iubesc pădurile și bălțile, transmițând generațiilor următoare tainele acestora. Ei cunosc speciile de plante și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
dintre cele două culturi și deschide drumul prin care civilizațiile orientale se pot elibera de sub dominația culturală a Occidentului sau occidentalizare ("taġrīb"). Scopul acestei științe este de a scoate la suprafață rolul pe care Orientul l-a avut în modelarea umanității, rol pe care literatura de specialitate îl ignoră. Traduceri în limba arabă Namăḏiğ mina-l-falsafati-l-masīḥiyyati fī-l-ʻașri-l-wasīți (Model al filozofiei creștine a Evului Mediu) Alexandria, 1968 Risălatun fī-l-lăhūti wa-s-syăsati li-Spinoza (Tratat de teologie și politică de Baruch Spinoza) Cairo, 1973 Opere scrise
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
de luptă. Preocuparea sa pentru bunăstarea soldaților, capacitatea de a inspira încredere și dorința sa de a împărtășii pericolele în război, au făcut să fie adulat de trupele sale: "lumea nu ar putea produce un om de o mai mare umanitate", a spus caporalul Matthew Bishop. Această gamă de calități, au făcut ca el să fie un om deosebit. Chiar și adversarii săi i-au recunoscut calitățile. Succesele sale au fost posibile și datorită rezistenței sale enorme, voinței și autodisciplinei și
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
4. Mântuirea lui Iov 5. Jocuri permise 6. Cei care aruncă cu pietre 7. Copiii de negăsit 8. Conceperea oracolului 9. Paradoxul atotputerniciei 10. Măsurarea sufletului 11. Ce culoare am? Filme: 1. Psycho-Pass Filmul Episoade: 1. Lumea legii sângelui 2. Umanitate după cădere 3. Demonul dinăuntrul tău 4. Vampirul Mika 5. Contractul Demonului Negru 6. Noua familie 7. Trupa Mitsuba 8. Prima exterminare 9. Atacul Vampirilor 10. Rezultatele alegerii 11. Reuniunea prietenilor din copilărie 12. Toți sunt păcătoși Speciale: 1. Numărul
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
pe propriile descoperiri legate de conceptul de „destructivitate”, Gérard Rabinovitch reflectează asupra consecințelor caracterului plastic al distrucției, asupra capacității sale de adaptare la diferitele situații istorice, fără a-și schimba însă natura. Confruntându-se cu acest adevăr incomod - barbaria bântuie umanitatea - Gérard Rabinovitch lucrează la fundamentarea unei etici a deziluziei, o etică care permite persoanei umane să construiască baraje împotriva destructivității, care este constitutivă speciei umane. Gérard Rabinovitch își aprofundează și își ilustrează reflecția sa asupra eticii Deziluziei în cadrul analizelor sale
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
problemă a acestei epidemii, dar și a altor epidemii de acest fel din Africa, lipsa unui sistem medical eficient și a unei infrastructuri elementare care să prevină și să înlăture astfel de situații, situații ce pot deveni o amenințare la adresa umanității. În Liberia, boala a fost depistată în districtele Lofa și Nimba, sfârșitul lunii martie 2014. și la mijlocul lui aprilie 2014 Ministerul Sănătății și Relațiilor Sociale al Liberiei a semnalat cazuri suspecte și în districtele Margibi și Montserrado. La 27 iulie
Epidemia de Ebola din Africa de Vest (2014) () [Corola-website/Science/332593_a_333922]
-
solitar, nu este om, el trebuie să fie sau bestie sau zeu; această credință va redenumi mizantropul sub numele de „starea bestiei”. Este important să existe o distincție clară între pesimismul filosofic și mizantropie. Immanuel Kant afirmă că ura față de umanitate poate îmbracă două forme: aversiune față de oameni sau ostilitate față de aceștia. Condiția poate să apară fie din dispreț, fie din voința bolnavă, însă unele din expresiile sale sunt greșit legate de conceptul de mizantropie. Un alt exemplu incorect de mizantropie
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
influent pentru scrierile lui Friedrich Nietzsche), a fost un faimos mizantrop, cunoscut inclusiv pentru poziția sa antinatalista. Acesta afirmă că „existența umană trebuie să fie o eroare”. Trebuie să menționam însă că, mizantropia nu este echivalentul unui comportament inuman față de umanitate. Schopenhauer a concluzionat că tratamentul etic a celorlalți este cea mai bună soluție, toți fiind suferinzi și sclavi ai aceleiași voințe de a trăi; de asemenea, a discutat și despre sinucidere într-o perioadă în care problema era un subiect
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
trebui să devină, prin voința ta, lege universală a naturii". "Explicația kantiană": „Mai întîi, conform conceptului datoriei necesare față de sine datorii însuși, acela care este obsedat de gîndul sinuciderii, se va întreba, dacă acțiunea lui poate coexista cu Ideea de umanitate ca scop în sine. Dacă, pentru a scăpa de o stare dificilă, se distruge pc sine însuși, el se servește de o persoană numai ca de un mijloc pentru conservarea unei stări suportabile pînă la sfîrșitul vieții. Dar omul nu
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
în care, pentru a-mi conserva viața, o expun primejdiei ; trec aici peste această determinare, căci ea aparține moralei propriu-zise.)”. "Explicația kantiană": „Cu privire la datoria întîmplătoare (meritorie) față de sine însuși, nu este suficient ca acțiunea să nu fie în contradicție cu umanitatea din persoana noastră ca scop în sine, ea trebuie să fie de acord și cu aceasta. Dar în umanitate există dispoziții pentru o mai mare perfecțiune, care aparțin scopului naturii cu privire la umanitate în subiectul nostru. Neglijîndu-le, noi putem respecta fără
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
propriu-zise.)”. "Explicația kantiană": „Cu privire la datoria întîmplătoare (meritorie) față de sine însuși, nu este suficient ca acțiunea să nu fie în contradicție cu umanitatea din persoana noastră ca scop în sine, ea trebuie să fie de acord și cu aceasta. Dar în umanitate există dispoziții pentru o mai mare perfecțiune, care aparțin scopului naturii cu privire la umanitate în subiectul nostru. Neglijîndu-le, noi putem respecta fără îndoială datoria de a conserva umanitatea ca scop în sine, dar nu pe aceea de a dezvolta realizarea acestui
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
ca acțiunea să nu fie în contradicție cu umanitatea din persoana noastră ca scop în sine, ea trebuie să fie de acord și cu aceasta. Dar în umanitate există dispoziții pentru o mai mare perfecțiune, care aparțin scopului naturii cu privire la umanitate în subiectul nostru. Neglijîndu-le, noi putem respecta fără îndoială datoria de a conserva umanitatea ca scop în sine, dar nu pe aceea de a dezvolta realizarea acestui scop”.
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
în sine, ea trebuie să fie de acord și cu aceasta. Dar în umanitate există dispoziții pentru o mai mare perfecțiune, care aparțin scopului naturii cu privire la umanitate în subiectul nostru. Neglijîndu-le, noi putem respecta fără îndoială datoria de a conserva umanitatea ca scop în sine, dar nu pe aceea de a dezvolta realizarea acestui scop”.
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
acestei mișcări ignoranța față de originea valorilor, și numirea lucrului bun pe fondul obișnuinței a cee ce este plăcut a fost dintotdeauna considerat bun, astfel utilitatea este criteriul valoric. Nietzsche continuă spunând că „în decursul celei mai îndelungate perioade din istoria umanității - denumită epoca preistorică - valoarea sau nonvaloarea unei acțiuni se deducea din consecințele sale: actul în sine era la fel de puțin luat în considerație ca și originea sa”, , însă afirma și că „nu există defel fenomene morale, ci doar o interpretare morală
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]
-
să evite un adevăr dureros, acela că la început a fost acceptată forțat sub influența unui supraom. Principiile biblice precum acela de a întoarce celălalt obraz, caritatea, smerenia și mila sunt rezultatul universalizarii stării de sclav și întinderea acesteia peste umanitate, inrobind în același timp și supraoamenii. „Mișcarea democratică este moștenitoarea mișcării creștine” - o manifestație politică a moralității de turmă cauzată de obsesia sa față de libertate și egalitate. „Evreii-popor „născut pentru sclavie“, cum spune Tacit și, împreună cu el, întreaga lume antică
Omul și supraomul () [Corola-website/Science/332806_a_334135]