10,713 matches
-
de diferite. Formulă discutat] mai sus este cunoscut] și că „Formulă Legii Universale” și este considerat] a fi cea mai „strict]”. Formulă cu cel mai mare impact cultural este cea a „Scopului în Sine”, care ne cere s] trat]m „umanitatea în persoana noastr] sau a altcuiva întotdeauna ca scop și niciodat] numai ca mijloc”. Acest principiu de ordin secundar este o alt] constrângere aplicat] maximelor pe care le adopt]m și reprezint] o versiune extrem de articulat] a cerinței respectului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
generozitate, cum ar face-o utilitariștii, Kant consider] drept obligație respingerea politicii de refuz al ajutorului necesar. El afirm], de asemenea, c] eșecul sistematic al individului de a-și dezvolta propriul potențial va conduce la o lips] de respect pentru umanitate și capacit]țile ei de acțiune rațional] autonom]. Eșecul în a-i trata pe ceilalti sau propria persoan] ca scop în sine echivaleaz] cu eșecul virtuții sau al obligației imperfecte. Obligațiile imperfecte nu pot prescrie acțiunile la nivel universal: nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societăți, fie la nivel intersocietal, regăsim de exemplu la Schwartz (1992), Friedman (1994), Featherstone (1990; 1995), Sztompka (1996), Inglehardt (1997), Rochon (1998) ș.a. De fapt, aproape întreaga literatură care caută să ofere o viziune înglobantă, sintetică, asupra evoluției socioculturale a umanității face referire la o trecere succesivă de la așa-numitul model al societății tradiționale (în care se spune că ritmul vieții e cel al naturii) la cel al societății moderne (în care ritmul vieții e cel al fabricii) și, în fine
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în scopul prezervării și continuării "existenței" sale. b) Holism obiectul schimbării este societatea ca întreg, și nu părțile sale. Orice referire la schimbările din sistem se face în ideea evidențierii contribuției sale la schimbarea întregii societăți. c) Universalism toată istoria umanității are o logică și un pattern unic al dezvoltării sau schimbării ce poate fi descoperit. Logica schimbării este aceeași în toate stadiile dezvoltării și implică aceleași procese și aceleași cauze care determină schimbarea. d) Imanența schimbării schimbarea este inerentă, universală
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lumii ca un întreg ... atât la interdependențele globale concrete, cât și la conștiința asupra întregului global în secolul al XX-lea" (Robertson, 1992:8). Analiza e făcută prin prisma a patru dimensiuni inter-relaționate: individul, statul-națiune, sistemul mondial al societăților și umanitatea. Pentru Robertson, globalizarea repetă tensiunile dintre comunitate și societate, dar nu doar în interiorul societăților particulare (modernizarea e un proces inițial endogen, are loc în interiorul societăților), ci și între ele. Problemei intra-societale i se adaugă concomitent cea inter-societală. Globalizarea complică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care se împletesc elemente economice, tehnologice, politice, culturale" (Kellner, 2002:289). Pentru Baudrillard (1994), tehnologia informației și imitația / simularea au pătruns în fiecare dimensiune a societății și au creat un nou mediu social. Baudrillard pretinde că în mișcarea către postmodernitate umanitatea a depășit concepțiile moderne și lumea modernității (organizate în jurul producerii și consumului de bunuri). Aventura postmodernă e marcată în schimb de simulare, de jocul imaginilor și semnelor. Semnele și codurile sunt forme organizante ale noii lumi sociale în care simularea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comunități sau națiuni, diverse entități, forme sau structuri de organizare apar și dispar, suferă transformări sau schimbări. Orice știm însă, orice studiem sau orice rămâne despre fiecare, sub forma unei povești mai mult sau mai puțin ascunse undeva în memoria umanității, este, într-un sens, un fragment de identitate. De aceea, la modul general, se poate spune că studiul oricărei entități sociale este un studiu al identității sale. Identitatea este așadar un subiect fascinant, mereu în câmpul atenției, ce a avut
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cultură" (Frobenius, 1985:39). 22 Jung avansase ideea inconștientului colectiv în cartea sa Metamorfoze și simboluri ale libidoului, apărută în două volume în 1911-1912. 23 Arhetipurile sunt, conform lui Jung, structuri psihice cu caracter universal, care circumscriu experiența filogenetică a umanității; cu alte cuvinte, acestea sunt elemente semnificative constituite prin repetiții ale unor experiențe de viață cruciale în istoria omenirii ce s-au întipărit în psihicul uman. Ele reprezintă zestrea culturală înnăscută a omenirii. Întreaga moștenire arhetipală a unui individ alcătuiește
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lumii nu pare a însemna mare lucru. De altfel, inadecvarea ar fi, aici, chiar neavenită. Sadoveanu. Conu Mihai. Care dintre coloșii rapsozi ai prozei românești a mai reușit performanța uluitoare a moldoveanului de-a prinde în mirificul său năvod atîta umanitate necăjită? Nici unul. Numai că obidiții din pămînturi, bordeienii veșnici au trecut în nemurire prin condeiul... unui mare înstărit. Urcați-vă, o clipă, în campanila lui conu' Mihai de la Copou și veți avea la picioare ca și stăpînul ei lumea cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Roumains 13-17). Mai mult decât o teorie politică, mai mult chiar decât o filosofie creștină, întâlnirea dintre discursurile instituționale a dus la formarea unui program de guvernare practică, nu doar a bunurilor terestre sau a puterii simbolice, ci și a umanității creștine, "corpul" imperiului bizantin. Programul trebuia coroborat cu un plan de educare a credinciosului în spiritul moralei credinței, dar și pentru a recunoaște basileului aura divină. Ceea ce s-a transmis dinspre Bizanț înspre Țările Române, așa cum o demonstrează critica de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă, mai aproape de umanitatea profană care își savurează cu încântare fantezia, dedublându-se (autor−lector) pentru a mima, ludic, mirarea. Până la "vesela Apocalipsă" din Țiganiada lui Ioan Budai-Deleanu drumul nu mai este atât de lung. Exorcizarea fricii de necunoscut atenuează în imaginar umbra morții
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mă atrag, parcă legându-mă de carte pentru veșnicie. Citește, citește, și lumina ochilor tăi va fi mai puternică și va reflecta și mai multă înțelepciune ! Brîndușa Cojocaru UNIVERSUL CĂRȚII Cartea este un univers magic, prin care marii visători ai umanității au transmis generațiilor următoare zestrea lor de gânduri și sentimente.Cartea este o lume în așteptare. Când o deschide, cititorul dă viață spiritelor ei vrăjite, iar cartea începe să trăiască. Cartea este un ospăț al gândurilor, la care oricine este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
firesc al vieții. Dar ce e datoria ? Nu prea știu. A face acel ceva care crezi că ți se potrivește, ce crezi că este în folosul tău, dar și a celor din jur, a încerca să ajuți cumva la progresul umanității, indiferent în ce domeniu te afirmi. Da, probabil , acesta este datoria, datoria ta de om.Ești obligat față de societate să încerci să o faci mai bună. Fiecare trebuie să-și facă datoria, indiferent de ce natură e ea. Îndeplinirea acesteia începe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ce anume face ca un popor să fie mare și ce determină un mod de viață mai bun, datorită tuturor acestor aspecte observă Rifkin, Europa depășește acum America. Chiar mai important, Europa a devenit un uriaș laborator pentru regândirea viitorului umanității. În multe aspecte, visul european este imaginea oglindită a visului american. În timp ce acesta din urmă pune accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă, pe calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de ipocrizie. Totuși chestiunea nu este dacă europenii trăiesc În acord cu visul lor. Noi nu am realizat niciodată pe deplin visul american. Ce este important, notează Rifkin, este că Europa articulează acum o viziune nouă și curajoasă pentru viitorul umanității, care diferă, În multe dintre aspectele ei fundamentale, de cea a Americii. Rifkin se bazează pe mai mult de douăzeci de ani de experiență pesonală de lucru În Europa, unde a consiliat șefi de state și de partide politice, a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
populare pentru justiție socială și ambientală. Autorul trece În revistă istoria Europei, din Evul Mediu și până la perioada postmodernă, pentru a extrage esența noii conștiințe europene. Acum două sute de ani, părinții fondatori ai Americii au creat un nou vis pentru umanitate, care a transformat lumea. Astăzi, sugerează Rifkin, o nouă generație de europeni crează un nou și radicăl vis - unul mai potrivit pentru provocările unei lumi pe cale de globalizare În secolul XXI. Unul dintre cei mai populari gânditori sociali al zilelor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vis vechi implantat În mentalitatea de frontieră, de mult depășită. În timp ce spiritul american obosește și stagnează, un nou vis se naște: cel european. Este un vis mai potrivit pentru etapa următoare a călătoriei umane - un vis care promite să conducă umanitatea la o conștiință globală, mai potrivită unei societăți interconectate și globalizate. În visul european au prioritate relațiile comunitare În raport cu autonomia individuală, diversitatea culturală În raport cu asimilarea, calitatea vieții față de acumularea de bogăție, dezvoltarea durabilă În raport cu dezvoltarea materială nelimitată, recreerea față de munca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
răspuns europenii din generațiile anterioare provocărilor unei alte ere și de ce au ales anumite rute filosofice, economice, politice și sociale pentru a face tranziția la modernitate, ne oferă contextul și fundalul pentru a Înțelege schimbările profunde care apar astăzi, când umanitatea experimentează noi modele spațio-temporale pentru secolul ce vine. Introducerea de noi tehnologii schimbă percepția noastră asupra relațiilor spațio-temporale. Uneltele sunt o prelungire a ființei noastre. Ele sunt un mod de a ne amplifica simțurile, astfel Încât să ne putem mări raza
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Toate acestea par evidente, cu toate că totuși nu sunt adevărate. Însă faptul că a ajuns să pară un adevăr evident este desigur un aspect sau Însuși sâmburele tare al problemei naționalismului. A avea o națiune nu este un atribut inerent al umanității, dar a ajuns să aibă acest aspect 12. Unii teoreticieni politici postmoderni sugerează că În noua lume a relațiilor dense, suprapuse și aflate În permanentă schimbare, guvernarea are de-a face mai mult cu asocierea și legătura decât cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Organizațiile societății civile acționează adesea peste frontierele naționale În timp ce reprezintă interesele vecinătăților și comunităților locale. Pot fi atât transnaționale și globale, cât și comunale și locale, dovedindu-se astfel agenții sociali ideali pentru a gestiona multitudinea de probleme care confruntă umanitatea Într-o lume mai densă și interconectată. Făcând loc unui nou partener politic Organizațiile Societății Civile au luptat pentru o reprezentare mai mare În fiecare țară, cât și În instituțiile globale cum ar fi ONU, Banca Mondială, IMF și Organizația
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
loialitățile, cât și sentimentul de securitate, dincolo de limitele Înguste ale teritoriului și de protecția mai limitată pe care o oferă drepturile de proprietate și cele umane. Drepturile universale ale omului sunt următorul capitol politic al istoriei aflată În desfășurare a umanității. Unii susținători ai drepturilor omului universale consideră În mod eronat că suportul pentru acestor drepturi derivă În principal din altruism și este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la umanitate, justifică În egală măsură prețentia că agenda drepturilor omului este universală”1. Prima evidență reală a vulnerabilității rasei umane a apărut odată cu folosirea bombei atomice asupra populațiilor din orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki În 1945. Ne-am dat seama rapid
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În egală măsură prețentia că agenda drepturilor omului este universală”1. Prima evidență reală a vulnerabilității rasei umane a apărut odată cu folosirea bombei atomice asupra populațiilor din orașele japoneze Hiroshima și Nagasaki În 1945. Ne-am dat seama rapid că umanitatea era În primejdie În cazul unui război total. Ulrich Beck scria că odată „cu poluarea... nucleară, simțim sfârșitul «celuilalt»”2. Astăzi, trebuie să facem față unei multitudini de probleme globale care afectează Întreaga umanitate. Soluțiile, la rândul lor, necesită un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ne-am dat seama rapid că umanitatea era În primejdie În cazul unui război total. Ulrich Beck scria că odată „cu poluarea... nucleară, simțim sfârșitul «celuilalt»”2. Astăzi, trebuie să facem față unei multitudini de probleme globale care afectează Întreaga umanitate. Soluțiile, la rândul lor, necesită un efort colectiv. Politologul Bryan Turner, de la universitatea Cambridge, a argumentat că atât noțiunile de „fragilitate umană” și „vulnerabilitate”, cât și sentimentul de compătimire care le Însoțesc, sunt singurele emoții universale pe care le Împărtășim
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
colectiv. Politologul Bryan Turner, de la universitatea Cambridge, a argumentat că atât noțiunile de „fragilitate umană” și „vulnerabilitate”, cât și sentimentul de compătimire care le Însoțesc, sunt singurele emoții universale pe care le Împărtășim cu toții și care ar putea să unească umanitatea și să furnizeze un fundament pentru acceptarea drepturilor omului universale 3. Turner notează că, În mod tradițional, drepturile au fost legate de noțiunea de proprietate a lui Locke. Aceste drepturi, prin Însăși natura lor, nu pot fi considerate universale, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]