65,754 matches
-
o inexistență. Este caracteristic melancoliei, schizofreniei și psihozelor organice cerebrale. Legat de această formă de delir, delirul ipohondriac este axat pe starea de sănătate constând în impresia sau chiar convingerea delirantă de „a fi bolnav” sau de a suferi de afecțiuni cronice grave și incurabile, cu un sfârșit fatal. 8) Delirul expansiv-procesiv Această formă de delir pune în evidență o anumită structură psihică, caracterizată prin „tulburări de personalitate de tip procesiv”. Acești indivizi acționează puternic și conștient, fiind în același timp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Acest „delir comunicativ” are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă, rolul inductor al unui individ în cadrul acestui „cuplu”, o stare marcată de sugestibilitate care apare în condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab, ușor de dominat în raport cu Eul tare și dominant al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acută sau cu evoluție periodică, având o tematică delirantă, de regulă indusă. Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște că paranoia se dezvoltă pe un teren psihologic cu o constituție specifică, ale cărei caracteristici favorizează apariția și dezvoltarea acestei afecțiuni psihiatrice. Tendințele caracteristice „personalității paranoice” sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice cu caracter constant și specific (Genil-Perrin): Orgoliul constă în supraestimarea propriei persoane (egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului). Este, de fapt vorba despre un tip de vanitate puerilă, de infatuare ridicolă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecta dezvoltarea embrionară: disproteidozele privind o tulburare a metabolismului proteic: oligofrenia fenil-piruvică, dislipoidizele privind metabolismul lipidic: idioția amaurotică Tay-Sachs, maladia Niemen-Pick, maladia Gaucher, gargoilismul, tezaurismoze ale glicogenului: maladia Gierke, alte dismetabolii neclasificate: maladia Lavrance-Biedl-Moon. f) Displaziile congenitale care cuprind următoarele afecțiuni: scleroza tuberosă Bourneville, neurofibromatoza Recklinghausen, neuroangiomatozele Sturge-Weber și Hippel-Lindau. Psihopatologia oligofreniilor Din punct de vedere psihopatologic în cazul oligofreniilor se discută trei aspecte (A. Porot): Nivelul mintal este mai mult sau mai puțin scăzut în raport cu vârsta mintală, fiind net inferior
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspect are un caracter mult mai larg, întrucât „factorii etiologici”, despre care am vorbit deja, sunt responsabili de „modelarea” tipurilor de oligofrenie, în care aspectele legate de dezvoltarea intelectuală, reprezintă numai un sector. 1) Neuroectodermozele sau facomatozele Acest grup cuprinde afecțiuni degenerative, congenitale, ereditare și familiale. Ele se caracterizează printr-o insuficiență mintală de diferite grade, la care se mai adaugă anomalii cutanate diverse și tendința la producții tumorale. În acest cadru clinico-psihiatric intră următoarele afecțiuni: scleroza tuberoasă Bourneville, neurofibromatoza Recklinghausen
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau facomatozele Acest grup cuprinde afecțiuni degenerative, congenitale, ereditare și familiale. Ele se caracterizează printr-o insuficiență mintală de diferite grade, la care se mai adaugă anomalii cutanate diverse și tendința la producții tumorale. În acest cadru clinico-psihiatric intră următoarele afecțiuni: scleroza tuberoasă Bourneville, neurofibromatoza Recklinghausen, angiomatozele cerebrale (maladia Sturge-Weber sau angiomatoza encefalotrigeminală și maladia Hippel-Lindau sau angiomatoza retino-cerebeloasă). 2) Arierațiile dismetabolice În această grupă sunt incluse sindroamele caracterizate printr-o incapacitate, transmisă genetic, de a metaboliza anumite substanțe (lipide, protide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cromozomului 21. Din acest motiv mai este cunoscută în literatura de specialitate ca „trizomia cromozomului 21”. 6) Oligofreniile cu malformații craniene Această grupă de oligofrenii, de regulă medii sau severe, se datorează unor factori genetici și caracterizează anumite grupe familiale, afecțiunea având caracter eredo-familial. Acest grup caracterizat prin malformații craniene, faciale la care se pot asocia și malformații ale membrelor, în special mâini și picioare, au fost studiate de Appert, Cruzon, P. Marie etc. În această categorie sunt incluse următoarele forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limitarea posibilităților bolnavului de a-și îndeplini activitățile sale curente (H. Lauler și A. Kurz). În cazul demențelor, schimbările patologice ale proceselor cognitive sunt asociate cu modificări ale controlului afectelor și comportamentului social. Acest sindrom poate fi produs de multe afecțiuni sistemice și neurologice care afectează diferitele părți ale creierului și care au forme de evoluție variate. Demențele au etiologii extrem de eterogene la fel ca și manifestările lor clinice. Primele leziuni sunt situate la nivelul lobilor frontali ai creierului fiind asociate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Inițial s-a considerat că demențele reprezintă un grup nosologic caracterizat printr-o degradare ireversibilă, cronică și progresivă, cu caracter incurabil. Rezultatele terapeutice obținute însă în cazul formelor demențiale ale PGP au modificat întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nosologic caracterizat printr-o degradare ireversibilă, cronică și progresivă, cu caracter incurabil. Rezultatele terapeutice obținute însă în cazul formelor demențiale ale PGP au modificat întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
până la golirea sa completă de orice conținut. Formele clinice ale demențelor Din punct de vedere psihopatologic, H. Ey distinge două grupe de stări demențiale: demențele organice și demențele vesanice. Le vom prezenta în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele abiotrofice primare (Pick, Altzheimer, senilă, Creutzfeld-Jakob, sindroamele parkinsoniene, coreea cronică Huntington). 2) Demențele vesanice sunt afecțiuni psihiatrice secundare care apar ca urmare a unei evoluții îndelungate a proceselor psihotice de tip endogen. În sensul acesta sunt menționate următoarele forme clinice: demența apato-abulică care poate fi întâlnită în unele cazuri de evoluție gravă, îndelungată, a schizofreniei, stările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspect, atât anatomo-patologic, cât și clinic. Acești bolnavi sfârșesc prin a adopta aspectul clinic al demenței presenile Altzheimer. După această delimitare a cadrului involuției și senilității, putem trece la expunerea sistematică a formelor clinico-psihiatrice de demențe. 1) Demența senilă Această afecțiune psihică este caracteristică vârstei înaintate. Ea se instalează după 65-70 ani, fiind consecința unui proces de senilitate cu atrofie cortico-cerebrală difuză a creierului. Debutul clinic este de două feluri: debut clinic insidios, caracterizat prin următoarele: instalarea unui deficit progresiv de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu demență intelectuală și stare de cașexie. 2) Presbiofrenia A fost descrisă de Wernicke (1906) și ea reprezintă o variantă clinică a demenței senile, fiind caracterizată prin următoarele aspecte psihopatologice: amnezie de fixare, dezorientare temporo-spațială, fabulație, deteriorare mintală lejeră. Această afecțiune apare în special la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente. Ea este însă compensată de producții fabulative și de false recunoașteri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme clinice: demența Pick și demența Altzheimer. Debutul clinic al bolii se situează în jurul vârstei de 45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor de heredo-degenerescență sistematizată al acestor afecțiuni. Vom prezenta în continuare caracteristicile clinice ale celor două forme de demențe presenile. Demența Pick. Afecțiunea a fost descrisă de Pick (întâi în 1892 și, ulterior, în 1906), apoi de către Altzheimer (1911). Ea este definită ca „un tip particular de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor de heredo-degenerescență sistematizată al acestor afecțiuni. Vom prezenta în continuare caracteristicile clinice ale celor două forme de demențe presenile. Demența Pick. Afecțiunea a fost descrisă de Pick (întâi în 1892 și, ulterior, în 1906), apoi de către Altzheimer (1911). Ea este definită ca „un tip particular de demență asociată cu tulburarea funcțiilor simbolice, apărând la o vârstă presenilă, în raport cu debutul demenței senile și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ecolalie, mimetism, amimie. Se mai notează, în plus, crize de hipotonie paroxistică și foarte rar, crize de epilepsie. Starea demențială se accentuează în decurs de câțiva ani, cu evoluție către incontinență, hipertonii musculare și stare de cașexie. Demența Altzheimer. Această afecțiune este o demență caracterizată printr-un proces abiotrofic cerebral mai extins și care, din punct de vedere psihopatologic, implică un comportament dezorganizat, tulburări agnozo-afazo-apraxice și hipertonie musculară. Boala a fost descrisă de Altzheimer (1906). Debutul clinic este semnalat în jurul vârstei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Creutzfeld (1920) și ea este un proces abiotrofic cerebral. Debutul se situează în jurul vârstei de 50 ani, cu un sindrom extrapiramidal de tip coreo-atetozic, mioclonii, hipotonie, disartrie, la care se asociază rapid o stare demențială profundă. 5) Coreea cronică Huntington Afecțiune ereditară, degenerativă, cu debut clinic situat între 30-45 de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică progresivă la care se asociază și o atofie cortico-cerebrală care duce în final la instalarea unei stări de demență. În prezent
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și o atofie cortico-cerebrală care duce în final la instalarea unei stări de demență. În prezent se consideră că tabloul clinic este rezultatul unei asocieri între sindromul parkinsonian (extrapiramidal) și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și sindromul demențial (psiho-organic cerebral). 7) Hidrocefalia cu presiune normală Această afecțiune clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinică a fost descrisă de Hakim și Adams (1965) fiind caracterizată prin următoarele: demență, tulburări de mers, incontinență urinară. 8) Demența presenilă cu atrofie corticală Aceasta reprezintă o afecțiune mai rară, recent considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerată ca asemănătoare clinic demențelor presenile. Este o afecțiune degenerativă care se caracterizează, din punct de vedere clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență severă, hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10) Sindromul lui Heidenheim Acesta pare a fi înrudit cu maladia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinic și anatomopatologic, prin următoarele aspecte: atrofie corticală, atrofie olivo-ponto-cerebeloasă, ataxie cerebeloasă, sindrom demențial. 9) Demența presenilă cu degenerescență talamică Aceasta este o afecțiune complexă care se caracterizează prin următoarele tulburări: demență severă, hipersomnie, hipertonie musculară, poziție rigidă a corpului. Afecțiunea este superpozabilă pe aspectele clinice al bolii descrise de Hallervorden și Spatz. 10) Sindromul lui Heidenheim Acesta pare a fi înrudit cu maladia Creutzfeld-Jakob. Se notează prezența unei cecități corticale asociate cu demența. Boala evoluează, din punct de vedere clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pare a fi înrudit cu maladia Creutzfeld-Jakob. Se notează prezența unei cecități corticale asociate cu demența. Boala evoluează, din punct de vedere clinic, foarte rapid, prin demență, către moartea subiectului, în decurs de 46 luni. 11) Maladia Hassin și Levitin Afecțiunea reprezintă o demență progresivă, cu o evoluție de circa doi ani și care apare în jurul vârstei de 60 de ani. Pare a fi apropiată, din punct de vedere clinic, de maladia Creutzfeld-Jakob. 12) Maladia Kraepelin Boala este o demență rapidă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]