10,447 matches
-
caz particular și nu există, a priori, nici o rațiune pentru ca ea să apară astfel. Pentru simplificare însă, am reținut aici o funcție a cererii liniare. Ce ne spune "curba" sau dreapta cererii? Ea descrie, practic, prima lege a cererii, deja amintită: cererea pentru un bun este o funcție descrescătoare a prețului său. Bineînțeles, acest rezultat nu este valabil decît dacă toate celelalte variabile sînt constante (ceteris paribus), mai ales prețurile altor bunuri, calitatea acestora, venitul, climatul ș.a. 6.1.1.1
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
privind locuințele este constantă; c) bunurile "superioare" (curba D3): efectul-venit este pozitiv și consumul crește mai repede decît venitul. În consecință, ponderea acestor bunuri în consumul menajelor crește o dată cu venitul. Engel clasează în această categorie majoritatea celorlaltor bunuri, în afară de cele amintite. Dar nu există rațiuni teoretice a priori pentru ca un bun să fie clasat într-una din aceste categorii. Această clasare reiese din studii statistice și variază în funcție de epocă și de țările considerate. Elasticitatea-venit măsoară, pentru un individ sau un grup
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și calitatea vieții. Ne îndreptăm spre o reglare concurențială (piața muncii) sau spre un nou compromis social între capital și muncă? Ieșirea din criză și adaptarea la noua organizare a muncii se pot realiza, într-adevăr, în jurul acestor două scenarii amintite: a) scenariul concurențial ar presupune o reîntoarcere la mecanismele pieței, cu următoarele caracteristici: * dereglementarea, în special a dreptului de muncă și a dreptului social; * flexibilitatea cantitativă; * dualizarea muncii (integrați/excluși); * desindicalizarea; * individualizarea salariilor. Se regăsește, în această ipoteză, modelul liberal
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
activității desfășurate în sfera producției sociale și cheltuielile totale efectuate pentru obținerea acestui efect. În mod concret, acest indicator exprimă eficiența utilizării celor trei factori antrenați în producție: a) forța de muncă; b) capitalul fix și c) capitalul circulant. Indicatorul amintit însumează deci trei vectori de eficiență economică: a) productivitatea muncii; b) eficiența capitalului fix; c) eficiența capitalului circulant (E = + F + C). Productivitatea muncii se exprimă prin raportul dintre venitul național produs în unitatea de timp și populația activă. Eficiența capitalului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
emană de la o sursă individuală sau organizațională, prin modalități de codare și multiplicare electronice sau mecanice, adresându-se unor audiențe relativ mari, eterogene și anonime, care nu au decât posibilități limitate de feedback"10, așa cum subliniază Charles Wright. Explicația teoreticianului amintit este următoarea: "Comunicarea de masă este orientată către audiențe largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de către comunicator; mesajele sunt transmise în mod public și sunt calculate astfel încât să ajungă repede la public, uneori chiar în mod simultan; de obicei ele
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Program), raport dedicat televiziunii în Europa și vizând reglementările, politicile și independența acesteia 12, un important capitol este dedicat puterii televiziunii în România, despre care se spune că este asemenea societății în ansamblu, "ia ochii, dar îi lipsește consistența."13 Amintitul raport scrie că în "regimul comunist, televiziunea însemna cele câteva ore de propagandă difuzate de televiziunea de stat"14. Iată deci cum arăta un program TV în perioada premergătoare căderii regimului comunist: 19. 00. Telejurnal 19.30. În dezbatere: tezele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
vectori pe linia discursivității mediatice: multiconfesionalul (pluralism religios) și dialogul (în sensul deschiderii, mai ales în cazul spinoasei relații cu greco-catolicii). Pe parcursul primului an post-comunist a existat o adevărată infuzie de materiale documentare și nu numai, iar cei doi vectori amintiți (multiconfesional și dialog) au condus ulterior către un nou proiect de emisiune, și anume "Confluențe" care, conform lui Radu George Serafim, avea ca obiectiv principal îngemănarea problemelor de spiritualitate cu elemente etice, estetice, filosofice și chiar poetice, în vederea unei deschideri
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de o oră, intitulat "Istorie și credință la Mănăstirea Putna sub semnul lui Ștefan cel Mare"33. Dacă până la jumătatea anului 1990 emisiunile nu aveau o încadrare clară pe un anumit criteriu (istorie, viață spirituală, actualitate religioasă), din toamna anului amintit se constată o diferențiere a acestora și încadrarea reportajelor în emisiuni specializate, rămases însă standardizate ca gen documentar. Acest format mergea pe direcția analitică însușită și promovată de politica redacțională a televiziunii publice, direcție ce se păstrează și astăzi, încercând
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
armonioasa colaborare și o mai bună cunoaștere a valorilor sacralității românești. Între documentele puse la dispoziție prin amabilitatea Elenei Dinu, redactor-șef al redacției "Istorie, Religie", se află și corespondența purtată în scris cu diferitele eparhii prin care fie redacția amintită, fie eparhiile propuneau diferite materiale documentare în vederea includerii lor în grila de programe a TVR. Pentru exemplificare, am inclus în "Anexa 4" câteva fotocopii. Emisiunea "Universul credinței" se difuzează în fiecare duminică dimineața pe TVR 1, începând cu ora 8
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
puterea banilor, ci doar de conștiința jurnaliștilor și a publicului"78. Libertatea presei și obiectivitatea ei sunt analizate și de Consiliul European care, potrivit unei centralizări realizate de Direcția Drepturilor Omului a Consiliului Europei, centralizare citată în lucrarea mai sus amintită a analistului Ion Stavre, din care reiese că la nivelul Uniunii Europene, "afacerea media" este gestionată de trusturi ce își desfășoară activitatea în cel puțin două state europene: grupul RTL. Cu baza în Luxembourg, RTL Group este cel mai mare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a fost oferit conducerii Asociației Civic Media, "cu puțin timp înainte de plecarea sa la Domnul, un studiu BOR care ar trebui publicat și răspândit în întreaga Românie 99 pentru restabilirea adevărului istoric după atacarea Bisericii în Raportul Tismăneanu". În studiul amintit se arată că "după evenimentele din 1989, Biserica Ortodoxă Română și-a cerut iertare pentru greșelile făcute în anii comunismului și a căutat să explice anumite gesturi și atitudini pe care nu a avut posibilitatea să le lămurească la timpul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Patriarhului sau cu cel al Arhiepiscopului de atunci, Bartolomeu Anania, sunt obligată să afirm, cu scuzele de rigoare față de episcopul Andrei, că scrisoarea deschisă pe care Preasfinția Sa a semnat-o nu reprezintă clerul. Afirm aceasta întrucât în rândurile scrisorii amintite se regăsesc expresii care nu au a face cu un discurs religios. Se știe că Biserica îl consideră cap al răutăților pe diavol, iar pe om îl iubește, deci are ură împotriva păcatului, nu a omului. Expresia "cap al răutăților
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de a arăta unicitatea românilor și din dorința de a dovedi cu necesitate iubire de patrie, necesitate ce duce actualmente la o idee supralicitată în "epoca de aur", discursul religios-naționalist își găsește foarte greu publicul-țintă. Această dificultate este rezultatul supralicitării amintite, dar și a pozitivizării exacerbate de care a avut parte momentul intrării României în Uniunea Europeană, care, în perspective limitate, șterge aspectele unicității. Deseori, discursul religios-naționalist este folosit numai pentru a sensibiliza cititorul în anumite privințe care nu țin neapărat de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
tehnologii. Acest fapt este prezentat și de Annual Report On The State of the New Media 9 care, în 2005, arăta că puterea din jurnalism se mută de la jurnaliști și de la gatekeeperi la public, la ceea ce publicul își dorește. Raportul amintit arată că audiența glisează de la canalele de comunicare tradiționale, presa, televiziunea, către noile media, media on-line. În această situație, jurnaliștii trebuie să-și redefinească rolul și să identifice care sunt valorile profesionale tradiționale pentru care trebuie să lupte pentru a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în vedere o adaptare după modelul pe care l-am numit "perpetuum mobile". Îmi argumentez această opțiune prin faptul că impulsul primar al discursului religios (și al întregii creații) este dat de Cuvântul lui Dumnezeu, asemenea impulsului primit de dispozitivul amintit. În virtutea omniprezenței Sale, Cuvântul întrupat, Dumnezeu, este Cel care susține mișcarea permanentă a Cuvântului Său pentru ca din aceasta să poată emana puterea de a penetra istoria, timpul, vremurile, indiferent prin ce mijloace. "Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Iar pentru a putea ajunge la el, fiecare grup are nevoie de o poziționare clară, fie ea și sinteza slabă a unor viziuni foarte diferite în detalii. Textele supuse votului în comisii uneori cu sute de amendamente exprimă tripla constrângere amintită aici: respectul pentru opinia individuală, influența politică a fiecărui grup, dar și dorința de a realiza un compromis al fracțiunilor parlamentare, în vederea votului final, din plen. Consensul este, în genere, construit în jurul a două dintre cele trei mari fracțiuni din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
un impact în schimbarea direcției politicii muncii, dar că acest a fost mai degrabă modest. De altfel, partidului i-a fost destul de greu să construiască politici cu care toate partidele membre să fie de acord. De aceea, autorul mai sus amintit subliniază că PES-ul nu are neapărat un rol de policy-seeker, ci mai degrabă de policy-shaper, limitându-se la orientările politice căci, în ciuda eforturilor făcute de partidul european, guvernele naționale domină Consiliul. Concluzia lui Kulahci se apropie de cea a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
rezultatele diverselor discipline, această cercetare își propune să construiască un model interdisciplinar și sintetic de analiză a discursului jurnalistic și a manipulării, care să organizeze preocupările, perspectivele și conceptele predilecte din științele limbajului într-un ansamblu coerent. Alături de contribuția disciplinelor amintite, sunt asimilate achizițiile științifice ale analizei conversaționale și analizei discursului, care, pe de o parte, extind aria conceptului de discurs, și, pe de altă parte, îl analizează în calitatea acestuia de ansamblu text-context. Pornind de aici, cercetarea aceasta încearcă să
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
să ajungă la receptor, trimite la șase întrebări: cine? ce? de ce? unde? când? cum? Astfel, această condiție a obiectivității jurnalistice vizează necesitatea de a nu omite aspecte importante ale evenimentului. Mai jos, oferim un exemplu de știre care respectă condiția amintită: "Banca Națională a României (BNR) nu are intenția să intervină pe piața valutară pentru a stopa aprecierea leului, a declarat, ieri, viceguvernatorul băncii centrale Eugen Dijmărescu, la reuniunea anuală a consilierilor economici din rețeaua externă a României. "BNR nu vrea să distorsioneze echilibrul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
voi apela la exemple ilustrative din lucrările mele anterioare (Aventurile unor cuvinte românești 2005, 2006; De la latină la română 1998, ediția a II-a 2006; Introducere în etimologia limbii române 1999; Limbi în contact 1997), dar și din celelalte lucrări amintite mai sus, fără să indic, de fiecare dată, sursa, pentru a nu încărca expunerea. Și, ca să deschid colecția „Viața cuvintelor“ într-o notă optimistă, voi cita o observație a lui I. Coteanu, la care aderă foarte mulți lingviști: „Teoretic, numărul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sunt, probabil, de această origine. Lucrul acesta dovedește faptul că românii au avut cu aceste popoare (și, implicit, cu idiomurile vorbite de ele) un contact mai puțin profund, ca de la supuși la o clasă stăpînitoare. În acest sens, se cuvine amintit și amănuntul important că o parte a boierimii românești era, la început, de origine cumană: chiar numele Basarab(ă) are această origine. Alături de acest nume, pot fi menționate nume de locuri de origine pecenegă, ca Peceneaga sau Beșineu. Una dintre
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
activități opționale, și a elementelor de educație religioasă, alături de multe alte activități, cum ar fi Mari descoperiri, Clubul curioșilor, Euritmie, Tehnici de modelaj, Călătorii imaginare, Folclor etc. Sesizăm din capul locului disproporția dintre importanța educației religioase și a celorlalte opționale amintite mai sus. Nu putem pune pe același plan educația pentru valorile creștine și paleta vastă de activități opționale, nu pentru că aceasta din urmă nu ar fi importantă, ci pentru că educația religioasă trebuie să facă parte din activitățile obligatorii (la fel
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sufletul” cu textul dramatic, respingând schema potrivit căreia sufletul acesta, spectru rătăcitor, s-ar afla mai întâi în text și ar dobândi apoi un înveliș material, un corp, grație actorului, luminii, decorurilor etc. Cum să ne explicăm acest refuz al amintitei scheme (actor = întrupare a fantomelor textului, schemă pe care, așa cum am văzut, o modificase în felul său și Pirandello), dacă nu printr-o concepție cu totul diferită despre „pariul” teatrului? Acest pariu Craig nu îl mai situează în raporturile actorului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Genet lui Roger Blin atunci când acesta se pregătește să pună în scenă Paravanele. De altfel, asimilarea spectacolului teatral cu o ceremonie închinată morților va constitui ideea de bază din întregul volum Scrisori către Roger Blin1. În textul consacrat Paravanelor, exigențele amintite mai sus se înscriu într-o definiție mai largă a teatrului, conceput ca sărbătoare destinată deopotrivă celor vii și celor morți, o sărbătoare solemnă ca un ritual, încărcată de mister și menită să „dărâme barierele care ne despart de morți
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
răsfrântă însă la nesfârșit de aceste oglinzi”. Totul se petrece într-o singură clipă, de iluzie, ca și cum fiecare ar putea spune împreună cu Chantal: „Realitatea mea sunt oglinzile voastre”, aceste oglinzi care preschimbă aparențele în apariții. În scrisoarea către Pauvert, deja amintită, Genet remarcă în legătură cu ritualul liturghiei: „Din punct de vedere teatral, nu știu să existe ceva mai eficient decât momentul în care preotul ridică anafura și potirul cu vin. Momentul în care această aparență apare șs. a.ț, în sfârșit, în fața
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]