KorAP: Find »[drukola/base=ascuns & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...412 413 414 ...435 >

10,860 matches

Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

ce are el mai autentic și mai profund. Nu se sinchisește de aparențe sau de modă și Încearcă să domine. În unele cazuri, preia controlul asupra unei situații sau a unui grup, afirmându-și o putere care până atunci rămăsese ascunsă. Disonant: Acest tranzit oglindește o contradicție Între exigențele interioare și exprimarea lor exterioară. Devine dificil să se stabilească o legătură Între ele. Individul nu mai știe unde se situează, Între nevoia de a domina și impresia că orice putere este

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465

linia programării, apelarea la standardizare sau la utilizarea sistemelor CASE (Computer Aided Software Engineering). 3. Funcționarea defectuoasă a softului. Chiar și atunci când se apelează la un întreg arsenal de metode de testare a lui, softul poate, totuși, păstra anumite vicii ascunse, care să producă erori inimaginabile. Este cazul programelor foarte mari, de milioane de linii de cod, care, practic, sunt tot mai greu de controlat. Edificator este cazul unui academician rus care a demisionat dintr-o importantă funcție informatică din Ministerul

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
și neclasificate. Primele trei categorii sunt referite printr-o denumire generică: informații clasificate. În alte țări NATO, inclusiv Canada, a patra categorie este cunoscută sub numele de informații restrictive. În structura neierarhizată sunt două categorii: compartimentate și cu obiecții sau ascunse vederii unor categorii de persoane. Compartimentările pot avea nume scurte, suficient de sugestive, care să scoată în relief aspecte cum sunt: SECOM (securitatea comunicației), CRIPTA (criptare), COMSEC (comunicații secrete), HUMINT (Human INTeligence), SIGINT (SIGnal INTeligence), IMINT (IMage INTeligence) ș.a. Categoria

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Acesta a fost un căpitan pirat despre care se spune că își îngropa comorile cu scopul de a le recupera ulterior. Toți cei care participau la astfel de operațiuni erau uciși, astfel încât nimeni altcineva decât Kidd nu mai știa locul ascuns al comorilor. Discipolii lui Kidd au lansat chiar sloganul sadic „Trei persoane pot păstra un secret dacă două dintre ele sunt omorâte”. În general, informațiile, oricât ar fi de prețioase, nu pot fi păstrate o perioadă nelimitată de timp fără

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
cheie, care este comună cu nodul succesor. După aceasta, mesajul este transmis nodului succesor, unde procesul se repetă până la destinația finală. Criptografia este arta și știința ascunderii semnificației unei comunicări împotriva unor interceptări neautorizate. Cuvântul are rădăcini grecești, însemnând scriere ascunsă - kryptos graphein. Criptologia reunește criptografia și criptanaliza. Decriptarea este procesul prin care un text cifrat este transformat într-un mesaj inteligibil. Sistemul de criptare este un set de transformări din spațiul mesajului clar la cel al textului cifrat. Steganografia este

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
noastră, unde are o evoluție internă dintre cele mai interesante, din veacul la XIV-lea și până la 1821 (subl. ns.). Arborat mai întâi deschis de domnii noștri, formele lui „explicite” vor fi mai târziu dublate cu altele, cum am spus, ascunse, și unele și altele stabilind însă o lungă continuitate conștientă, grea de sensuri, a vulturului bicefal în heraldica românească.” Iată, așadar, o sublimă tehnică de ascundere a informației prezentă de secole în heraldica românească prin apariții deosebit de interesante pe o

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
încapsularea seriei unui program printre instrucțiunile executabile. Interesele Hollywoodului vizau marca de înregistrare a copyrightului, care să fie ascunsă percepției obișnuite din bucățile audio digitale, video și ale lucrărilor de artă. Ele sunt fie filigrane (watermarks), care reprezintă mesajul copyrightului ascuns, fie amprente (fingerprints), care semnifică serii ascunse. 5.3.6.1. Steganografiatc "5.3.6.1. Steganografia" Steganografia este arta ascunderii existenței unui mesaj pe un anumit suport. În limba greacă, steganos înseamnă acoperit și graphein, a scrie. Așadar, scriere

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Interesele Hollywoodului vizau marca de înregistrare a copyrightului, care să fie ascunsă percepției obișnuite din bucățile audio digitale, video și ale lucrărilor de artă. Ele sunt fie filigrane (watermarks), care reprezintă mesajul copyrightului ascuns, fie amprente (fingerprints), care semnifică serii ascunse. 5.3.6.1. Steganografiatc "5.3.6.1. Steganografia" Steganografia este arta ascunderii existenței unui mesaj pe un anumit suport. În limba greacă, steganos înseamnă acoperit și graphein, a scrie. Așadar, scriere camuflată/ascunsă. Prin steganografie se exprimă interesul

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
amprente (fingerprints), care semnifică serii ascunse. 5.3.6.1. Steganografiatc "5.3.6.1. Steganografia" Steganografia este arta ascunderii existenței unui mesaj pe un anumit suport. În limba greacă, steganos înseamnă acoperit și graphein, a scrie. Așadar, scriere camuflată/ascunsă. Prin steganografie se exprimă interesul pentru confidențialitate, întrucât scopul ei este de a include mesaje într-un anumit mediu astfel încât să rămână insesizabil. Un model conceptual cunoscut, propus de Simmons 1, este următorul. Alice și Bob sunt în pușcărie și

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
scândurile unei mese, prin gravare, apoi s-a acoperit textul cu ceară, fără să dea nimic de bănuit. Doar primitorul mesei va ști taina. O altă metodă constă în preluarea primei litere a fiecărui cuvânt dintr-un text, formând mesajul ascuns. Alte metode de ascundere se realizează folosind cerneala invizibilă și micropunctele. Micropunctele sunt fotografii de dimensiunea unui „.” (punct) care poate să reproducă perfect o pagină de text. În timpul celui de-al doilea război mondial, germanii au dezvoltat această tehnologie, plasând

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
lucru al steganografiei, recomandăm vizitarea site-ului http://members.tripo.com/steganography/stego/s-tools4.html. De aici, intrați pe software și veți putea găsi o mare varietate de programe din acest domeniu, prin care puteți afla ce imagini conțin mesaje ascunse sau, dacă doriți, vă ascundeți texte după imagini sau invers. Pentru a reda efectul steganografiei, al scrierii textelor ascunse prin imagini, în figura 5.4, redăm fotografiile Pământului efectuate de cosmonauții misiunii Apolo 17, pe 7 decembrie 1972; imaginea din stânga

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
retrag de pe piață și se înlocuiesc cu alt model. Cercetările din domeniu anunță o posibilă apariție a unui sistem unic de marcare, constând într-un strat chimic special, conținând proteine sau chiar molecule ADN, prin care se vor codifica serii ascunse, lizibile de orice tip de mașină de verificare a lor. 5.4.Sisteme de criptare prin chei secrete (simetrice)tc "5.4. Sisteme de criptare prin chei secrete (simetrice)" O astfel de criptografie, după cum sugerează și numele din paranteză, apelează

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
cablurilor mobile ș.a. Orice modificare a poziției acestora trebuie să fie anunțată din timp. Se va continua cu fotografierea camerelor din diverse unghiuri. Examinarea fizică a zonei constă în repetarea activităților anterioare și compararea lor. Vor fi urmărite îndeosebi locurile ascunse: cărțile, dosul draperiilor, ramele tablourilor, birourile, stilourile, zona de dedesubt a meselor, scaunelor, deși imaginația intrușilor poate fi mult mai bogată. La o ambasadă vestică dintr-o țară a fostului bloc comunist s-au descoperit „corpuri străine” sub parchetul sălii

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
asupra guvernului, centrelor de cercetare științifică universitară și companiilor private. De asemenea, ei pot să pregătească terenul pentru declanșarea unor atacuri cibernetice prin cartografierea sistemelor informaționale americane, identificând principalele ținte, împânzind infrastructura cu căi și cu alte mijloace de acces ascunse. În vreme de război sau de criză, adversarii pot căuta să intimideze liderii politici prin atacuri asupra infrastructurii critice și funcțiilor-cheie ale economiei sau prin erodarea încrederii publice în sistemele informaționale Spațiul cibernetic oferă mijloace pentru atacuri organizate de la distanță

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
de „somnoroși”, sunt părți din programe care vor fi activate la o anumită dată pentru a compromite datele, a le obține cu întârziere sau pentru a provoca pierderea lor; • Trapdoors, considerate niște trape sau uși secrete, sunt mecanisme de soft ascunse care permit înșelarea „vigilenței” programelor cu scop de asigurare a securității sistemelor. Activarea lor este netransparentă, efectuându-se prin secvențe speciale de chei aleatorii de la un terminal; • Logic bombs, bombele logice, se declanșează sub forma unor acțiuni cu rezultate devastatoare

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
aceste sectoare de pe dischetă sau de pe hard disk (MBR, Master Boot Record al hard diskului). Virusul este declanșat la prima încercare de inițializare a sistemului fie intenționând să se ascundă în memoria sistemului, fie să lanseze în execuție misiunea sa ascunsă. Virușii de boot sunt foarte periculoși, ei având ca obiectiv distrugerea sau suprascrierea sectoarelor de boot sau a datelor de pe hard disk. Din fericire, în prezent sunt destul de rar întâlniți în formă pură, ei apărând în combinație cu virușii de

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
mesaj apare ceva neinformativ (de tip Re:), iar textul mesajului este în mod tipic Take a look at the attachment; numele fișierului atașat diferă, dar este unul aparent inocent; • se folosesc nume aleatorii de fișiere, extensii false și extensii reale ascunse, folosind variabilele din tabelul 9.5; de exemplu, fișierul atașat poate să aibă numele info.mp3.pif și să apară doar info.mp3; Tabelul 9.5. Variabile folosite pentru numele fișierelor atașate • tabelul 9.5 trebuie văzut ca generator de

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
tip vierme; • afectează sistemele: Windows 95, Windows 98, Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows Me; • nu afectează: Macintosh, Unix, Linux; • viermele infectează fișierele executabile prin crearea de copii-ascunse ale fișierelor-gazdă și apoi suprascrie fișierul original cu el însuși; copia ascunsă este criptată, dar nu conține date virusate; numele fișierului ascuns este același cu originalul, dar extensia este aleatorie; • viermele caută cartea de adrese din Windows, bazele de date din ICQ, precum și fișierele pentru adrese e-mail; transmite mesaje e-mail la adresele

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Windows 2000, Windows XP, Windows Me; • nu afectează: Macintosh, Unix, Linux; • viermele infectează fișierele executabile prin crearea de copii-ascunse ale fișierelor-gazdă și apoi suprascrie fișierul original cu el însuși; copia ascunsă este criptată, dar nu conține date virusate; numele fișierului ascuns este același cu originalul, dar extensia este aleatorie; • viermele caută cartea de adrese din Windows, bazele de date din ICQ, precum și fișierele pentru adrese e-mail; transmite mesaje e-mail la adresele găsite, atașându-se de ele; • viermele alege aleatoriu un fișier

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
în cazul în care sunt depistați. Un alt exemplu de copiere cu „grijă” este cel în care utilizatorul obține o copie licențiată pentru un program general, cum este un procesor de texte sau un program de calcul tabelar, cu intenția ascunsă de a-l folosi pe un alt calculator decât pe cel căruia i s-a acordat dreptul de utilizare. Un caz similar apare și când el cumpără calculatoare similare cu cel pentru care i s-a acordat dreptul de utilizare

[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429

37-38) și că fiecare individ devine conștient de sine însuși ca apanaj al comunicării cu și al raportării la ceilalți; relevantă devine, în acest context, diferențierea Sine-lui deschis (cunoscut atât de către persoana respectivă, cât și de către ceilalți) de Sine-le ascuns (cunoscut de persoana în cauză, nu însă și de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
cauză, nu însă și de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri în ea știind cum ești comunicațional -, dar și cum vrei să fii perceput de interlocutor(i); în același timp, relaționând și comunicând cu ceilalți, afli lucruri noi despre tine

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
vedere, schematizarea acestui "joc" (corelabil și cu cele patru ipostaze ale Sine-lui prezentate anterior): Figura nr. 1. Fereastra Johari în comunicarea interpersonală (adaptare după Coman, 2008) Zona deschisă (locutorul știe, interlocutorul știe) Zona oarbă (locutorul nu știe, interlocutorul știe) Zona ascunsă (locutorul știe, interlocutorul nu știe) Zona necunoscută (locutorul nu știe, interlocutorul nu știe) unde, pentru comunicarea interpersonală: * "zona deschisă"/"arena" reprezintă locul în care se întâlnesc, în planul autocunoașterii și al cunoașterii, locutorul și interlocutorul; această zonă cuprinde ceea ce știe

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
contexte mai simple: locutor care nu știe că a ieșit în grădină în papucii de casă, fapt observat însă de vecinul-interlocutor; locutor care nu știe că are ticul verbal "da?", interlocutor care observă (este deranjat de) acest tic etc.; * "zona ascunsă"/"fațada" implică informațiile considerate de către locutor private, așadar neexteriorizate, necomunicate celorlalți; este zona care cuprinde informațiile pe care locutorul le are despre propria persoană, fără ca interlocutorul însă să le cunoască (locutorul alege să ofere celorlalți o anumită imagine "fațada" care

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
al translării dintr-o zonă în alta... Ceea ce ieri nu știam despre mine, dar mi-a dezvăluit un prieten, intră astăzi în zona liberă; ceea ce nu știam ieri și nu știa nimeni despre mine, am aflat astăzi acces în zona ascunsă; apoi, prin exteriorizare către ceilalți, poate intra în zona liberă. Particularizând pentru comunicarea didactică/educațională, sunt importante autocunoașterea și cunoașterea, după cum este imperioasă crearea de situații de comunicare care să provoace noi descoperiri despre sine/despre ceilalți (vezi, de exemplu

Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]