11,010 matches
-
din familia "Agaricaceae". Tipul de specie este " campestris (ciupercă de bălegar)". În întreaga lume există mai mult de 200 de soiuri, iar în Europa se găsesc aproximativ 60 de specii. Acolo bureții sunt aproape cu toții comestibili, cu excepția lui "Agaricus placomyces" (ciupercă bibilicilor) și "Agaricus xanthodermus" (ciupercă albă), care nu sunt foarte grav otrăvitori sau cu necomestibilul "Agaricus bernardii". Din "Agaricus campestris" a fost cultivat apoi produsul industrial "Agaricus bisporus", global cel mai consumat "Agaricus", cunoscut și sub denumirea de "Champignon de
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]
-
specie este " campestris (ciupercă de bălegar)". În întreaga lume există mai mult de 200 de soiuri, iar în Europa se găsesc aproximativ 60 de specii. Acolo bureții sunt aproape cu toții comestibili, cu excepția lui "Agaricus placomyces" (ciupercă bibilicilor) și "Agaricus xanthodermus" (ciupercă albă), care nu sunt foarte grav otrăvitori sau cu necomestibilul "Agaricus bernardii". Din "Agaricus campestris" a fost cultivat apoi produsul industrial "Agaricus bisporus", global cel mai consumat "Agaricus", cunoscut și sub denumirea de "Champignon de Paris". În anul 1753, renumitul
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]
-
produsul industrial "Agaricus bisporus", global cel mai consumat "Agaricus", cunoscut și sub denumirea de "Champignon de Paris". În anul 1753, renumitul om de stiinta suedez Carl von Linné a circumscris inițial în lucrarea să "Species plantarum" un mare gen de ciuperci sub numele "Agaricus". Micologul german Paul Kummer l-a redenumit, în dependența de Elias Magnus Fries, în cartea sa "Der Führer în die Pilzkunde" din anul 1871 în "Psalliota". Toate celelalte denumiri că "Amanita" Dill. ex Boehm. (1760), "Fungus" Tourn
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]
-
compactă, cărnoasa, pe masura avansării în vârstă moale. În detaliu:: Soiurile neotrăvitoare și gustoase sunt ușor de diferențiat: Toate speciile care înroșesc, având un miros plăcut precum acele care îngălbenesc, emițând o mireasma de anason sau migdale, sunt comestibile. Aceste ciuperci au un conținut de apă de 91%, în timp ce conținutul de grăsime se află sub 1%, acel de proteine la 3%, iar cantitatea de zahar la 0,8%. Ele sunt cu drept considerate sărace în calorii: 100 g conțin numai 19
Agaricus () [Corola-website/Science/317498_a_318827]
-
Boletus aereus (Pierre Bulliard, 1789), este o specie de ciuperci comestibile "basidiomycete" de genul Boletus în familia "Boletaceae", a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=de cupru, de bronz)". Acest burete, numit în popor hrib arămiu, hrib pucios, hrib negru sau mânătarcă, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
Buretele poate fi confundat în cel mai rău caz cu "Tylopilus felleus" sin. "Boletus felleus", care este neotrăvitor dar amar. El poate fi recunoscut prin tubulețele precum sporii care sunt albi numai la început, devenind foarte curând rozi. Grila acestei ciuperci pe picior este maro pe bază albicioasă. Alte confundări sunt numai posibile cu bureți prea gustoși și comestibili, ca de exemplu cu gemenul său "Boletus pinophilus sin. Boletus pinicola", variația acestuia "Boletus pinicola var. fuscoruber" (fără rețea), "Boletus edulis", "Boletus
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
sin. Boletus pinicola", variația acestuia "Boletus pinicola var. fuscoruber" (fără rețea), "Boletus edulis", "Boletus reticulatus sin. Boletus aestivalis" precum "Xerocomus badius sin. Boletus badius, Imleria badia" sau "Xerocomus rubellus". Bureții proaspeți pot fi pregătiți ca ciulama, de asemenea împreună cu alte ciuperci de pădure sau adăugați la un sos de carne de vită sau vânat. În afară de aceasta, ei pot fi tăiați felii și congelați. De asemenea este posibilă, după tăierea în felii, uscarea lor. Foarte gustoși sunt preparați ca Duxelles (un fel
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
Din anul 2007 din ce în ce mai multe țări europene au introdus specia în lista lor roșie, astfel în Cartea Roșie a Republicii Moldova sau peste, de exemplu, "Landesanstalt für Umwelt, Messungen und Naturschutz" în Germania. În anul 2008, "Boletus aereus" a fost numit „Ciuperca anului” de către "Deutsche Gesellschaft für Mykologie" (Asociația germană pentru micologie).
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
Ritmul circadian, sau ritmul nictemeral este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice sau comportamentale aparținând entităților vii, inclusiv plante, animale, ciuperci sau cianobacterii (vezi și Ritmul circadian bacterian). Termenul de "circadian", inventat de Franz Halberg, provine din "la." "circa" ("ro." "în jurul"), și "la." 'diem" sau "dies", ("ro."zi") , și înseamnă literalmente "aproximativ o zi". Pe de altă parte, noțiunea de "nictemer
Ritm circadian () [Corola-website/Science/317685_a_319014]
-
greaca "zoon" = animal; "nosos" = boală) sau antropozoonoza (din greaca "anthropos" = om; "zoon" = animal; "nosos" = boală) este o boală infecțioasă transmisibilă de la animalele vertebrate (sălbatice sau domestice) la om și invers. Agenții patogeni responsabil ai zoonozelor aparțin bacteriilor, virusurilor, paraziților și ciupercilor. Bruceloza, leptospiroza, rabia, distomatoza cu "Fasciola hepatica", echinococoza, trichineloza sunt câteva exemple de aceste boli. Zoonozele cu localizare oculară sunt numeroase. Acestea sunt în principal responsabile pentru uveită, retinocoroidită și papilită.
Zoonoză () [Corola-website/Science/318012_a_319341]
-
greșit de a crede că decojite sunt mai sănătoase. Totul se mănâncă cu coajă și pe cât posibil crud. Se îndepartează coaja numai în părțile unde nu se poate mânca pentru că e lemnoasă. Se spală legumele cu peria naturală de legume. Ciupercile nu se spală. Se dau cu peria de ciuperci ("Bürste Champignon"). Dacă se manâncă gătit Dr. med. M. O. Bruker a scris despre marea însemnătate a untului. Untul face în combinație cu expunerea la soare să se producă vitamina A
Max Otto Bruker () [Corola-website/Science/318077_a_319406]
-
Totul se mănâncă cu coajă și pe cât posibil crud. Se îndepartează coaja numai în părțile unde nu se poate mânca pentru că e lemnoasă. Se spală legumele cu peria naturală de legume. Ciupercile nu se spală. Se dau cu peria de ciuperci ("Bürste Champignon"). Dacă se manâncă gătit Dr. med. M. O. Bruker a scris despre marea însemnătate a untului. Untul face în combinație cu expunerea la soare să se producă vitamina A în corp. Asta e baza de a putea asimila
Max Otto Bruker () [Corola-website/Science/318077_a_319406]
-
orificiile a două glande odorifere, a căror secreție urât mirositoare este folosită ca un mijloc de îndepartare a dușmanilor și aproape că nu sunt consumați de alte animale. Multe specii sunt omnivore, se hrănesc cu insecte mici, substanțe vegetale și ciuperci; unele sunt necrofage, se hrănesc cu animale moarte, și mase fecale. Această gamă largă de produse consumabile este destul de neobișnuită printre arahnide, care sunt de obicei exclusiv prădători. Majoritatea opilionilor vânează prada prin ambuscadă, deși au fost observate și specii
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
de 660.000 tone de pepeni verzi și galbeni. Producția de pepeni verzi la hectar a fost de 21.321 kg/ha în anul 2008 și la 19.400 kg/ha în anul 2009. Producția de pepeni verzi: Producția de ciuperci de cultură a fost de 500 de tone în anul 2005, de 60 de tone în anul 2004 și de 34 de tone în anul 1999. În anul 2001, producția de struguri a fost de 953.981 de tone, media
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Broșteni (cu suprafața cea mai mare)]. Ocupațiile localnicilor sunt în general creșterea animalelor și exploatarea lemnului. În depresiuni solul este pietros și sărac, nefiind prielnic agriculturii cu exceptia culturii cartofului. Se remarcă și existența activității de culegere a fructelor de pădure, ciupercilor și plantelor medicinale. Activitățile de tip industrial care se desfășoară pe plan local sunt prelucrarea laptelui, gaterele, atelierele de tâmplărie și mobilă, precum și mineritul, reprezentat de activități de extracție a uraniului [Exploatarea minieră Crucea și Exploatarea minieră Primatar aflată pe
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
fiind pentru prima dată difuzat în cadrul emisiunii A cincea roată pe 17 mai 1991 la televiziunea din Leningrad. Subiectul era construit ca un interviu, dat de Kuriohin. Serghei Kuriohin a generat un mit potrivit căruia Lenin consuma în cantități mari ciuperci halucinogene și s-a transformat în ciupercă. Această teză absurdă nu a fost dezvăluită telespectatorului imediat. S-a creat treptat iluzia unei discuții logice cu citate din multiple surse. Efectul autenticității a fost creat cu ajutorul manipulării faptelor și a expunerii
Lenin - ciupercă () [Corola-website/Science/319155_a_320484]
-
A cincea roată pe 17 mai 1991 la televiziunea din Leningrad. Subiectul era construit ca un interviu, dat de Kuriohin. Serghei Kuriohin a generat un mit potrivit căruia Lenin consuma în cantități mari ciuperci halucinogene și s-a transformat în ciupercă. Această teză absurdă nu a fost dezvăluită telespectatorului imediat. S-a creat treptat iluzia unei discuții logice cu citate din multiple surse. Efectul autenticității a fost creat cu ajutorul manipulării faptelor și a expunerii confuze, care nu avea un oarecare sens
Lenin - ciupercă () [Corola-website/Science/319155_a_320484]
-
citate din multiple surse. Efectul autenticității a fost creat cu ajutorul manipulării faptelor și a expunerii confuze, care nu avea un oarecare sens, dar expuse ingenios de autor ca având "suport științific". În subiect se preciza că Lenin într-adevăr era ciupercă și undă radio. Ca dovadă au fost aduse așa argumente cum ar fi asemănarea secțiunii mașinii blindate de pe care vorbea Lenin cu sporii subterani ai amanitelor, Lenin citit invers "ninel" este o mâncare de ciuperci din culinăria franceză, și așa
Lenin - ciupercă () [Corola-website/Science/319155_a_320484]
-
că Lenin într-adevăr era ciupercă și undă radio. Ca dovadă au fost aduse așa argumente cum ar fi asemănarea secțiunii mașinii blindate de pe care vorbea Lenin cu sporii subterani ai amanitelor, Lenin citit invers "ninel" este o mâncare de ciuperci din culinăria franceză, și așa mai departe. <...> Văduva lui Kuriohin mărturisește într-un interviu dat ziarului Komsomolskaia Pravda: Într-un interviu dat de Serghei Șolohov, publicat în revista Krestianka, acesta mărturisește că a doua zi o delegație a veteranilor bolșevici
Lenin - ciupercă () [Corola-website/Science/319155_a_320484]
-
lui Kuriohin mărturisește într-un interviu dat ziarului Komsomolskaia Pravda: Într-un interviu dat de Serghei Șolohov, publicat în revista Krestianka, acesta mărturisește că a doua zi o delegație a veteranilor bolșevici a cerut explicație dacă într-adevăr Lenin este ciupercă. Galina Barina, o funcționară de partid, a negat acest fapt zicând: "Deoarece mamifera nu poate fi o plantă".
Lenin - ciupercă () [Corola-website/Science/319155_a_320484]
-
lemn, extrase din arbore cu ajutorul unui burghiu Pressler. Un raport dendrologic eliberat în iunie 2014 de către Asociația Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași a constatat că teiul este afectat de cea mai periculoasă boală a speciei respective, "cancerul teiului", provocat sistematic de ciuperca xilofagă Trematovalsa Matruchotii sau "putregaiul galben". Cu toate acestea, arborele a continuat anual să producă flori și semințe, cu excepția anului 2014, când a înflorit parțial, numai la sud. Același raport citează totodată atacul foliar produs concomitent de către trei insecte parazite
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
au descris ca o situație critică a arborelui, recomandând o serie de măsuri dendrologice urgente. . La 14 iunie 2014, serviciile municipale ieșene, sub îndrumarea Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" Iași, au purces la aplicarea unui tratament dublu, cu zeamă bordeleză împotriva ciupercii Trematovalsa Matruchotii și cu insecticidul Proteus (concentrație 0,03%), împotriva celor trei paraziți biologici identificați anterior. Pentru tratarea clorozei și a anemiei arborelui, solul a fost tratat cu zece saci de mraniță, 5 kg de sare potasică (concentrație 40%) și
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
în urmă, nelăsând niciun tunel permanent. Nisipul și solul sunt sondate cu pernița cornoasă a nasului, excavate lateral cu membrele anterioare și împinse în sus și înapoi cu cele 3 gheare mari de la fiecare membru posterior. Hrana este alcătuită din ciuperci și tuberculi, precum și din pradă animală, care este mâncată ori de câte ori este întâlnită. Ea se hrănește cu viermi, larve, miriapode și chiar cu mici șopârle. Folosindu-se de miros și de pipăit, cârtița urmărește micile tuneluri făcute de eventuala pradă, pentru
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc și unele rarități faunistice , ca rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepa moldava (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
sau oaie. ul tradițional era făcut în burdufuri care erau atârnate lângă o ușă; oricine trecea pe acolo lovea burduful pentru ca laptele și granulele de chefir să se amestece bine. Granulele de chefir sunt o combinație de bacterii și drojdii (ciuperci) într-un amestec de proteine, lipide și zaharuri. Această simbioză de substanțe formează granule care seamănă cu conopida. În zilele noastre, chefirul devine din ce în ce mai apreciat datorită noilor cercetări privind foloasele pe care le aduce sănătății. Granulele de chefir sunt o
Chefir () [Corola-website/Science/316695_a_318024]