10,421 matches
-
materializează. Cuvintele se Încarcă mereu cu alte semnificații. De aici se desprinde proiecția expresionistă blagiană, de sorginte germană. În concepția lui Blaga, cuvântul are rolul de a sugera relațiile „cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul”. O versificație liberă de orice constrângere ajută magistral la Închegarea acestei atmosfere. Două procedee de versificație sunt caracteristice pentru poemul „Gorunul”: ingabamentul și enumerația realizată cu „și” având valoare adverbială. Prin cele două procedee, cadența are o curgere lentă, cu Înălțime de ton egală, fără ridicări
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
instituțiile burgheze nu au izvorât din nevoile sufletești ale popoarelor, ci din nevoile capitalismului. Iar armonizarea instituțiilor moderne cu psihologia poporului este o activitate treptată, dificilă și îndelungată (în care s-a recurs, nu de puține ori, la mijloace de constrângere). Delegitimarea procesului de modernizare a societății românești este echivalentă cu tăgăduirea rolului istoric al principalului agent social al dezvoltării, și anume burghezia română, asistată în epoca mercantilismului de burghezia străină și de puterea de stat. Pe marginea celor prezentate până
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interese ce pot fi sintetizate în preocuparea de a face ca lumea în care trăim să fie mai „sănătoasă”, iar dezvoltarea ei durabilă. Din această perspectivă, viziunea propusă de Clubul de la Roma rămâne una transnațională și tendențial liberă de orice constrângeri politice și ideologice. Faptul că Clubul de la Roma și-a propus de la bun început să intre în dialog direct cu factorii de decizie efectivi și cu publicul larg, mai recent recurgând și la mijloacele de comunicare în masă cu scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
teoretice fundamentale nesoluționate, aceste instituții au acordat prioritate unor considerente politice - între care „teama de comunism” a jucat un rol important (Zamfir, 2004) - și unora conjuncturale, căci întregul proces depindea de capacitatea de finanțare de către capitalismul dezvoltat a tranzițiilor postcomuniste. Constrângerile de finanțare au jucat, în definitivarea proiectului tranziției către capitalism, un rol mai important decât considerentele teoretice și științifice. Instituțiile internaționale finanțatoare și-au asumat un rol de „vârf de lance”, dar au luat decizia ca finanțarea tranzițiilor postcomuniste să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială la selectivitate și de construire a așa-numitelor „plase de siguranță”. Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor est-europene, se pune întrebarea dacă acestea vor îmbrățișa un model vest-european conservator, corporatist sau modelul liberal promovat în Statele Unite. Constrângerile financiare cu care se confruntă țările est-europene în tranziție ar putea transforma structura inițială corporatistă într-un model rezidualist liberal (Alber, Standing, 2000, p. 109). Bob Deacon subliniază conflictul dintre ministerele sociale, orientate spre promovarea unui model social european, și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
posibil, a trăsăturilor identității locale și regionale” (2000, p. 23). Acest proces poate să aibă loc pe baza instituțiilor existente sau să conducă la o nouă organizare teritorială care să îndeplinească mai bine propriile obiective, fiind condiționat tot timpul de constrângeri impuse de cadrul instituțional și politic. Prezentăm în tabelul 3 o sinteză realizată pe baza studiului profesorului Marcou (2000), referitoare la formele de regionalizare existente la ora actuală în Europa. Tabelul 3. Tipuri de regionalizare în Europa Tip de regionalizare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în ceea ce privește venitul, accesul la pământ, relațiile de putere locale ș.a.m.d. Cercetătorii familiarizați cu comunitățile-țintă pot să ajute la formularea unor întrebări de chestionar relevante, să interpreteze anomalii și să ofere noi ipoteze. Ei pot, de asemenea, să descrie constrângerile reale asupra producției, vânzării sau accesului la credit, câteva ingrediente de bază în proiectele de dezvoltare axate pe comercializare și pe creșterea legăturilor cu piețele naționale și internaționale. Un alt avantaj al cercetării de teren în acest context este demonstrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o mai mare propensiune spre replicabilitate (succesul stimulează succesul). Ce fel de participare, cât de largă să fie aceasta? Sandu (2005, p. 9) arată că: Esențială (Ă) este dimensiunea participativă legată de mobilizarea membrilor comunității. O participare voluntară, lipsită de constrângeri implică, în bună măsură, și dimensiunea de finalitate, de implicare în acțiune sau în schimbare pentru satisfacerea unor nevoi interne ale majorității membrilor grupului ori ale unora dintre aceștia care sunt percepuți ca fiind realmente într-o situație dificilă. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în această monitorizare CASPIS, următorii termeni sunt definiți astfel: Termenul Înseamnă 1. Analiza situației Diagnoză a problemei, în care sunt descrise dimensiunea și principalele caracteristici ale acesteia; în vederea acțiunii, poate pune în evidență principalele puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. 2. Strategie Descrie viziunea globală și rezultatele dorite 3. Plan de acțiune (plan de măsuri) Stabilește obiectivele specifice, măsurabile și delimitate în timp Specifică programele și proiectele care vor fi implementate în vederea atingerii obiectivelor Coordonează resursele și distribuirea acestora între
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezentate într-un cadru oficial, nu sunt documente aprobate de Guvern și nici nu au fost diseminate. Marea majoritate a analizelor (34, adică 68% din analize) includ o componentă SWOT și pun în evidență puncte tari, puncte slabe, oportunități și constrângeri. De remarcat că majoritatea (81%) analizelor incluse în strategii sau planuri de acțiune, precum și majoritatea (62%) analizelor difuzate pe Internet au o componentă SWOT. În schimb, analizele fără componentă SWOT sunt, în general, documente interne ale instituțiilor. Strategii Între anii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
armatei. 50. 22 iulie 1941. Nota nr. 208.179 înaintată de Armata a 4-a Marelui Cartier General, prin care se comunică revocarea de către Ministerul Afacerilor Interne a măsurilor adoptate de Garnizoana Focșani în vederea internării evreilor în cartiere evreiești și constrângerii acestora de a purta un semn distinctiv și se solicită dispoziții în acest sens. 51. 23 iulie 1941. Nota nr. 22.591 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin care se comunică informațiile referitoare la comportamentul nedemn
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rânduri la M.St.M. de Domnul General Arhip, Șub-Șeful M.St.M. pentru ca în unire cu delegatul C. 2 T. și cu Șeful Bir. 10 Evrei din M.St.M1045. să se facă propuneri pentru găsirea unei soluții pentru constrângerea evreilor disponibili de a se prezenta la munca obligatorie și a nu mai deveni infractori. În cursul discuțiilor avute s'a relevat că această stare de lucruri nu este specifică numai Bucureștiului, ci ea dăinuiește în toată Țara și în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
M.St.M. Secția I-a, la care până astăzi data întocmirii prezentului memoriu au rămas fără vre'o urmare. Credem și propunem cu toată convingerea că aplicarea unor astfel de exemple, este singurul și cel mai eficace mijloc de constrângerea evreilor infractori de a-i sili să se prezinte la C.R.B. pentru a fi repartizați la muncă sau a-și lichida infracțiunile din trecut și cele actuale. Lipsa și aplicarea unor asemenea sancțiuni deși prin comunicatele colective de chemare la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
parte a Legii alocațiilor suplimentare 640. Deși Consiliul Securității Naționale căpăta suficientă putere de decizie prin Amendamentul Cannon, acesta nu dorea să facă uz de ea. CSN nu voia să meargă mai departe de hotărîrea 91/1 în politica de constrîngere adoptată vizavi de Europa. În urma discuțiilor despre implicațiile Amendamentului Cannon, din decembrie 1950, CSN a hotărît că simplul fapt că o țară face comerț cu Blocul Sovietic nu este un motiv să fie privată de asistență. De fapt, Consiliul a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puteau estima prin miile de emigranți români care trăiau acum în Occident 2450. Ceilalți, însă, fie că au luat cuvîntul sau și-au prezentat depozițiile în scris, nu au simțit, cea mai mare parte dintre ei, presiunea unor astfel de constrîngeri. Aceștia priveau audierile ca pe o ocazie de a aduce cît mai multe dovezi posibile care să certifice persecutarea minorității maghiare din România. Printre depozițiile făcute s-au numărat o prezentare susținută de Laszlo Hamos, în numele lui Geza Szöcs, un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a preluat conotații sacrosancte. Pe de altă parte, această dogmă a latinismului incoruptibil al poporului român trebuia acomodată evidențelor empirice care probau infiltrarea unor elemente dacice în limba, cultura și obiceiurile românilor. Tensiunea funciară dintre dezideratul mitic al purității și constrângerile de ordin empiric caracterizează înțelegerea originilor în această perioadă. În cele ce urmează, vom urmări tranziția petrecută în discursul didactic aferent celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, de la latinism pur, prin revizuirea tezei exterminării dacilor, către
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statul etnocratic" ortodoxist al cărui "constituție ideologică" a fost redactată de N. Crainic, în timp ce naționalismul critic, deși îmbrățișează, fără îndoială, preceptele ideologice presupuse de ideea națională, încearcă, cel puțin pe terenul istoriografiei, un act de echilibristică între loialitățile ideologice și constrângerile empirice și profesionale. Avangarda cultural-ideologică: fanatism naționalistic. Sub aspectul producției culturale, interbelicul a însemnat o perioadă de maximă efervescență intelectuală. Lăsând deoparte produsele cu o altă tentă decât cea manifest naționalistă (Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, Neoiobăgia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
titlu care dă capitolele tuturor manualelor alternative de clasa a XII-a). Principiul totalizator al unității, în spiritul căruia a fost organizată întreaga devenire istorică românească până acum, este concurat de principiul fragmentarizant al diversității promovat de autoritățile statale. În ciuda constrângerilor impuse de programa școlară, discursul conservator emis de vechea gărză istoriografică și-a acomodat superficial mesajul tradițional în structura analitică obligatorie. Marea Unire din 1918 este interpretată în aceeași grilă a destinului istoric a unității statale românești: "ideea de unitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor națională influențe europene, însă nu au rămas deloc datori, "punându-și propria pecete pe evoluția Europei" (p. 6). Prin personalitățile lor de mari carate, românii s-au înscris în universalitate, contribuind la "dezvoltarea culturii europene și universale" (ibidem). Sub constrângerea imperativelor de neocolit ale programei școlare, autorii de orientare neaoșistă au fost forțați să ia seama de europenismul românilor. Printr-o ingenioasă inversare a raportului, aceștia au reușit să subvertească mesajul programat de autoritățile centrale pro-europeniste, rezultatul fiind o demonstrație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ajutor Economic Reciproc 1949 ); Tratatul de la Varșovia ( 1955 ); g) Alte regimuri totalitare din secolul XX Regimuri teocratice în cadrul acestor regimuri, reprezentanții cultului religios dețin puterea politică; ideologia politică este înlocuită de cea religioasă, iar populația este supusă unui regim de constrângeri și supraveghere de către o miliție religioasă; de exemplu, la 1 aprilie 1979, ayatollahul Khomeiny a proclamat Iranul Republică islamică; după moartea imamului Khomeiny (1989), persoanele de la conducerea Iranului au continuat politica de distanțare față de statele occidentale și de sprijinire a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest lucru, deși el le trădează chiar nivelul cultural de adâncime. Sunt scriitori care fac polemica în defavoarea persoanelor și nu a ideilor. La toate acestea se adaugă jocul de convenții și constrângeri. Trăim într-o societate cu multe oglinzi mincinoase bine plasate și în care idiosincrasiile au umplut funcții în cultură. Libertatea unei reviste finanțate prin managerialul unei puteri va fi mereu în legătură directă cu imixtiunea persuasivă a acesteia. Revista aceea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să fie justificat de efectele, inclusiv calitatea, obținute; ... d) analiza gradului de îndatorare a titularilor de licențe în vederea stabilirii costurilor justificate aferente capitalului împrumutat, costuri ce urmează a fi luate în calculul de stabilire a prețurilor și tarifelor; ... e) analiza constrângerilor de capital circulant la care sunt supuși titularii de licențe; ... f) compararea performanțelor financiare înregistrate de titularii de licență din sectorul energiei electrice și cel al energiei termice produse în cogenerare; ... g) crearea bazei de date economico-financiare la nivel național
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207780_a_209109]
-
instituțiilor și autorităților care se reorganizează în condițiile prevăzute de prezenta lege. Capitolul III Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar Articolul 10 (1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224701_a_226030]
-
bugetare sumele achitate în conturile de disponibilități deschise pe numele instituțiilor și autorităților care se reorganizează în condițiile prevăzute de prezenta lege. Capitolul III Măsuri de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar Articolul 10 (1) În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situația de criză economică, în perioada octombrie-decembrie 2009, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare, au obligația de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216897_a_218226]