10,435 matches
-
și Mangalia (România). Frontiera româno-bulgară este cuprinsă între localitățile Pristol (județul Mehedinți) și Vama Veche (județul Constanța). Pe acest sector se află 14 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate în regim de trafic internațional (7 portuare, 6 rutiere și 2 feroviare):
Frontiera între Bulgaria și România () [Corola-website/Science/319128_a_320457]
-
Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare. Frontiera româno-ungară este cuprinsă între localitățile Beba Veche (județul Timiș) și Bercu (județul Satu Mare). Pe acest sector se află 15 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate în regim de trafic internațional (10 rutiere și 5 feroviare):
Frontiera între România și Ungaria () [Corola-website/Science/319135_a_320464]
-
ambele țări, furnizându-le energie electrică. Frontieră româno-sârbă este cuprinsă între localitățile Pristol (județul Mehedinți) și Beba Veche (județul Timiș). Pe acest sector se află 11 puncte pentru controlul trecerii frontierei, toate în regim de trafic internațional (8 rutiere, 2 feroviare și 1 portuar):
Frontiera între România și Serbia () [Corola-website/Science/319137_a_320466]
-
formația clujeana a terminat sezonul pe o poziție retrogradabilă. După încă un sezon petrecut la Cluj, în care a evoluat în Liga a III-a și a ajutat-o pe CFR să revină în liga secundă, Coroian a părăsit formația feroviară pentru un transfer în Liga I, la rivala locală Universitatea Cluj. La formația „șepcilor roșii” a evoluat doar un tur de campionat, după care a ajuns la formația bucureșteana FC Național, cu care a încheiat sezonul pe locul secund în
Cristian Coroian () [Corola-website/Science/316705_a_318034]
-
Vernești este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România. Se află pe valea râului Buzău, la ieșirea acestuia dintre dealurile subcarpatice. Distanța până în centrul orașului Buzău este de aproximativ 10 km, legătura feroviară făcându-se prin linia Buzău-Nehoiașu, iar rutier prin DN10. Satul Vernești datează dinaintea secolului al XVII-lea, când era în proprietatea familiei Greceanu, și în localitate au trăit frații Șerban și Radu Greceanu, care au scris o parte din operele
Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/316743_a_318072]
-
dar a făcut și o serie de extrapolări științifice, prezentând lucruri care aveau să devină realitate abia peste decenii. Ideea "Ocolului Pământului în 80 de zile" a apărut ca urmare a finalizării în 1869 Canalului Suez și a primei rute feroviare transcontinentale din Statele Unite, ambele permițând, pentru prima dată, luarea în serios a unei circumnavigări a globului terestru de către un călător obișnuit. "Un oraș plutitor" aduce la cunoștința cititorilor cele mai importante inovații în transportul maritim al secolului al XIX-lea
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
reparația locomotivelor cu abur și a vagoanelor de călători. Inițial trebuia să asigure reparații și piese de schimb doar pentru trenurile bucureștene, cu traseu prin Capitală dar in cele din urmă au ajuns o piesă de bază pentru întreaga industrie feroviară din România. Cartierul Grivița din prezent s-a dezvoltat in jurul acestor ateliere. Principalul client al firmei este operatorul feroviar de stat CFR Călători. În septembrie 2008, compania era controlată de omul de afaceri Fathi Taher. În octombrie 2009, pachetul
Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/315271_a_316600]
-
Cluj-Napoca este o companie care efectuează operațiuni de transport și manevră feroviară de marfă și de călători înființată în 2003.. Este manageriată de omul de afaceri "Călin Miti-că". Începând cu luna martie 2010 efectuează și curse de călători cu automotoare de tip VT624 (primele de acest tip din România),de asemenea mai
Transferoviar Grup () [Corola-website/Science/318512_a_319841]
-
orașului a devenit din ce în ce mai semnificativă, datorită sporului de populație, dar mai ales dezvoltării și modernizării posibilităților de traversare a apelor marine, pe cale rytieră și navală. In primul deceniu al mileniului trei, s-a trecut la construirea unui tunel de comunicare feroviară, tunel destinat ușurării circulației urbane. Tunelul urmează a fi finalizat în anul 2012. El va avea o lungime de 13,7 kilometri, din care 1400 de metri vor trece pe sub strâmtoare la o adâncime de 55 de metri. Construcțiile epocii
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
a fost construită în partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală, dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală, dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). Această companie a început în 1888 construirea unui tronson de cale ferată din satul Dornești (pe atunci "Hadikfalva", cu o
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
a Bucovinei). În anii următori, autoritățile competente au luat în considerare prelungirea căii ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată până la Izvoarele Sucevei (pe atunci "Izwor"). După mai mulți ani de discuții, compania feroviară sus-menționată a construit în cele din urmă între anii 1911-1913 o cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) până la Seletin (azi în Ucraina). Ea a fost utilizată în special pentru transportul de cherestea și bușteni din regiunea carpatică împădurită. În timpul
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferata care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ). Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Această obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre Austro-Ungaria și România. Concesiunea prevedea că lucrările trebuiau să înceapă în același an și să fie finalizate până la sfârșitul
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
posibilitate de a-și achiziționa alimente din Bucovina. În ciuda condițiilor nefavorabile de pe teren, traseul feroviar Cernăuți-Suceava a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. Împreună cu Calea ferata Suceava-Roman inaugurată la 15 decembrie 1869, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița româno-austriacă era situată la sud de Gară Ițcani (în , astăzi Gară Suceava Nord). Traseul de cale ferată Cernăuți-Suceava ocolea orașele Siret și Rădăuți. Istoricul Ion Nistor (1876-1962) a afirmat că societatea de construcție nu
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
administrația căii ferate din Manciuria, N-E Chinei. Tratatul din 1924 prevedea dreptul Uniunii Sovietice de a păstra oficiali ruși pe calea ferată din Manciuria. Aceste drepturi datau din perioada țaristă, atunci când s-a construit cu banii Rusiei întreaga rețea feroviară din China de Est. După revoluția bolșevică din Rusia, căile ferate ale Chinei de Est au fost subiect de dispută între marile puteri. Între 1918-1920 Japonia a încercat să pună stăpânire pe acest drum la Conferința de la Washington. Numai un
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
Aceasta traversează partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Moldova. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferată care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ) din Austro-Ungaria. Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Aceasta obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre Austro-Ungaria și România. Pe partea românească, construcția rețelei de cale ferată dintre România și Austro-Ungaria s-a desfășurat cu
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
sale, compania Lemberg-Czernowitz-Eisenbahn a fost redenumită în 1868 „K. k. priv. Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahngesellschaft“. La 25 decembrie 1869 a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Împreună cu Calea ferată Cernăuți-Suceava inaugurată cu o lună și jumătate în urmă, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). Ițcani și Burdujeni sunt astăzi cartiere ale municipiului Suceava. În ciuda importanței sale, traseul a funcționat în pierdere din cauza
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
pentru suma de 5,3 milioane de euro. Afacerea s-a dovedit a fi un eșec, întrucât consorțiul nu a respectat contractul de privatizare, prin neplata acțiunilor. În decembrie 2006 compania și-a vândut majoritatea activelor, către compania din industria feroviară Remarul 16 Februarie pentru 3 milioane de euro. Remarul 16 Februarie a preluat și angajații . La data de 13 martie 2013 Tribunalul Aiud a pronunțat oficial intrarea în faliment a companiei Metalurgica Aiud după ce compania nu a mai înregistrat profit
Metalurgica Aiud () [Corola-website/Science/318840_a_320169]
-
partea de sud a regiunii istorice Bucovina, pe văile râurilor Soloneț și Moldova. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). La 1 mai 1885, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen, după aprobarea de către cele două
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
după aprobarea de către cele două camere ale Parlamentului imperial (Reichsrat), dreptul de concesiune al construcției unei căi ferate secundare de la Dărmănești (anterior "Hatna") spre Câmpulung Moldovenesc (anterior "Kimpolung"). Această concesiune era condiționată de majorarea capitalului, la care au participat compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn și Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române - care a desfășurat o exploatare forestieră intensă în pădurile din Bucovina. Termenul de construcție a fost estimat la doi ani și jumătate. La 1 mai 1888 calea ferată a putut fi
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
încântat de activitatea sa la noua carte, ideea venindu-i într-o cafenea din Paris, în timp ce citea un ziar. Inovațiile tehnologice din secolul al XIX-lea au făcut posibil ocolul globului rapid și mai ușor. În special terminarea primei rute feroviare transcontinentale din Statele Unite (1869), legătura de cale ferată de pe teritoriul indian (1870) și deschiderea Canalului Suez în 1869 au făcut ca o călătorie turistică în jurul lumii să fie, pentru prima dată, posibilă. Un alt motiv l-au constituit explorările și
Ocolul Pământului în 80 de zile () [Corola-website/Science/316004_a_317333]
-
satele Oprișeni, Stârcea, Tereblecea. La centrul raional Hliboca, situat la o distanță de 18 kilometri de Stănești, se poate ajunge atât prin Oprișeni și Slobozia, cât și prin Privorochia, Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la aceeași
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
-a. În 2010, el a fost convocat la echipa națională a României. Impresionând, a plecat în 2011 la CFR Cluj, cu care a câștigat titlul de campioană a României în 2012 și a debutat în UEFA Champions League pentru echipa feroviară. La începutul lui 2013, CFR Cluj l-a împrumutat pe Viorel Nicoară la Pandurii Târgu Jiu. La finalul sezonului Nicoară a semnat un contract pe trei ani cu Pandurii. Cu CFR Cluj, a ajuns până în grupele UEFA Champions League, contabilizând
Viorel Nicoară () [Corola-website/Science/320559_a_321888]
-
emfatic progresul; PRR a aranjat ca locomotiva, împreună cu două vagoane de călători, să fie livrată la atelierele din Jersey City, New Jersey, unde a fost supusă unei restaurări parțiale. PRR plănuia un eveniment demn de semnificația acestei locomotive în raport cu istoria feroviară americană—un drum între New Jersey și Chicago. Restaurarea a fost supravegheată de directorul mecanic al PRR, Theodore N. Ely. Ely s-a bazat pe testul său de între Jersey City și Perth Amboy, New Jersey (un drum parcurs de
John Bull (locomotivă) () [Corola-website/Science/320565_a_321894]