12,214 matches
-
ia nu este �ns? total?, ci suscit? diverse rezisten?e care s�nt, prin provenien?a lor, foarte revelatoare pentru antagonismul latent dintre ?colile na?ionale de g�ndire. Filosofia german? contra pozitivismului Reac?ia cea mai interesant? vine de la filosofii ?i istoricii germani care, dincolo de influen?a lui Hegel, apar tributare argumentelor avansate de c?tre Leopold von Ranke asupra specificului privirii istorice ?i asupra importan?ei rela?iei cvasiexisten?iale, dintre istorie ?i obiectul s?u. Una dintre figurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mult de cele ale vecinilor. A?a c? nu este deloc uimitor s? constat?m c?, �n lipsa acumul?rilor, teritoriul sociologului r?m�ne r?u delimitat, sau �nc? neocupat de concuren?îi s?i mai bine organiza?i, filosofii ?i psihologii, care pretind s? dea seama � �n felul lor � de fenomenele din societate. Ne putem face o idee destul de just? despre pozi?ia fragil? a sociologiei �n ultimul p?trar al secolului al XIX-lea dac? ne g�ndim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Singură publică?ie care s-a deschis preocup?rilor sociologice era una filosofic?. Este vorba de Revue philosophique, fondat? de c?tre Th�odule Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă?? de criteriile de judecat? ale filosofilor ?i chiar s? cad? la �nvoial? cu ei dac? voiau s? fie publică?i. Orice s-ar spune despre ecumenismul lui Ribot, faptul de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de Revue philosophique, fondat? de c?tre Th�odule Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul c? ei trebuiau s? accepte supunerea fă?? de criteriile de judecat? ale filosofilor ?i chiar s? cad? la �nvoial? cu ei dac? voiau s? fie publică?i. Orice s-ar spune despre ecumenismul lui Ribot, faptul de a fi obligat s? treci drept altcineva pentru a te face recunoscut constituia un obstacol serios
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
diferite, care trimit �ns? la dou? atitudini ?tiin?ifice fundamentale, la dou? mari moduri de cunoa?tere (generalizant ?i individualizant), �n care reg?sim distinc?ia obi?nuit? �ntre ?tiin?ele naturale ?i ?tiin?ele spiritului. Pentru ace?ți doi filosofi care predau la Heidelberg � universitate german? de prestigiu � opozi?ia crucial? intervine la nivelul conceptualiz?rîi realului, abordat? dup? tipul ?tiin?ei, plec�nd de la puncte de vedere diferite. Merg�nd mai departe dec�ț Dilthey, ei au ajuns la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n raport cu psihologicul; ambele s�nt �ntr-o rela?ie conjunct?, pe care psihosociologul trebuie s-o explice. Putem s? m?sur?m, chiar ?i numai prin aceste propozi?îi, pr?pastia ce separ? pe Wundt, ?i �n general pe filosofii germani, de sociologii pozitivi?ți ai sf�r?ițului de secol. Dar acesta nu este singurul exemplu pe care-l putem invocă. Comunitarismul lui Ț�nnies Acest savant pu?în marginal, cu o cultur? enciclopedic?, ?i-a urmat �ntreaga carier
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? din cauza dificult??ilor de a se face admis de c?tre egalii s?i, cu toate c? a fost unul dintre promotorii cei mai activi ai sociologiei �n cadrul universit??îi germane (sau poate tocmai de aceea). Filolog ?i filosof de forma?ie, atras de g�ndirea lui Hobbes pe a f?cut-o cunoscut? �n Germania, Ferdinand Ț�nnies r?m�ne esen?ialmente cunoscut pentru o lucrare din tinere?e, Gemeinschaff und Gessellschaft publicat? �n 1887. O prim? �ntrebare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?ile ?i articolele sale s�nt rapid traduse). Spirit paradoxal ?i str?lucitor, mare amator de art?, el exprim? cu u?urin?? subiectele cele mai variate, ocazie cu care pune �n oper? o vast? cultur? la frontiera disciplinelor constituite. Filosof vitalist, el apare preocupat de infinitatea resurselor materiale ?i spirituale de care dispune fiin?a uman? � �n contrast cu finitudinea condi?iei sale � sau de incapacitatea de a surmonta mi?carea contradictorie ce face din el o fiin?? unic? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra continuit??îi sau discontinuit??îi dezvolt?rîi istorice. Esen?ial pentru un sociolog, spune el, este s? sesizeze ac?iunea reciproc? a celor implică?i din spatele realit??ilor masive (stat, societate, clase) care se ofer? privirii sale. Mai mult filosof al ?tiin?elor sociale dec�ț sociolog � �n sensul modern al termenului � Simmel a suscitat mereu reac?îi contrare la cititorii s?i. Primit bine mai �nt�i �n Fran?a de c?tre sociologii de toate orient?rile � incluz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aici ?i pe Durkheim, care i-a publicat unul dintre articole �n primul volum din Ann�e sociologique � el a fost �n final respins de c?tre durkheimieni (�n ciuda eforturilor contrare ale lui Bougl�) care l-au considerat prea filosof ?i prea psiholog, mai ales dup? ce s-a apropiat de Bergson la �nceputul secolului XX. Salvat de la uitare �ntre cele dou? r?zboaie mondiale, �ndeosebi pentru lucr?rile sale de istorie, el nu mai este discreditat nici �n Germania
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
modest (al unsprezecelea). �ns? la ?coal? � unde �i are colegi pe Jaur�s ?i Bergson, care apar?în promo?iei precedente, dar ?i pe Brunot ?i Janet � personalitatea să �nflore?te sub influen?a istoricului Fuștel de Coulanges ?i a filosofului Emile Boutroux, ceea ce-l impune �n ochii colegilor că pe un filosof �n plin? devenire, de mare viitor, dotat cu o capacitate de munc? pu?în obi?nuit?. Primit prin concurs ca profesor de filosofie �n 1882, Durkheim �ncepe parcursul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s ?i Bergson, care apar?în promo?iei precedente, dar ?i pe Brunot ?i Janet � personalitatea să �nflore?te sub influen?a istoricului Fuștel de Coulanges ?i a filosofului Emile Boutroux, ceea ce-l impune �n ochii colegilor că pe un filosof �n plin? devenire, de mare viitor, dotat cu o capacitate de munc? pu?în obi?nuit?. Primit prin concurs ca profesor de filosofie �n 1882, Durkheim �ncepe parcursul obi?nuit al unui ț�n?r venit la un liceu dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n implantate timp �ndelungat �n aparatul ?colar ?i universitar sub acoperi?ul filosofiei ?i istoriei tradi?ionale. �n ochii unora, proced�ndu?se astfel, nu se producea o ruptur? cu trecutul, ci se l?rgeau competen?elor istoricului sau ale filosofului care �?i anexeaz? noi teritorii: geografia, �n primul caz, pedagogia legat? de moral?, �n al doilea caz. Dificultatea major? cu care s-a confruntat psihologia, dar mai ales sociologia a fost aceea c? at�ț cadrul universitar, c�ț ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n orice caz, �nceputurile unei ?tiin?e sociale aplicate care, din nenorocire, a sf�r?it prost �n scurt timp: Pinoit ?i principalii colaboratori au fost concedia?i �n 1897. Aceast? schimbare de vocabular se datora, �n parte, eforturilor unui filosof, care trecea drept un partizan �nfocat al organicismului, Ren� Worms. Ar fi mult de meditat asupra parcursului acestui str?lucit normalist, cu un bogat capital social, care �n pu?ini ani acumuleaz? titluri academice cu o u?urin?? deconcertant?, �nainte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a lui Worms nu se poate l?udă cu sus?inerea filosofului Ribot (unul dintre fondatorii psihologiei ?tiin?ifice �n Fran? a), al demografului Bertillon, al sociologilor Simmel ?i Ț�nnies, al antropologilor Tylor ?i Westermarck ?i lista ar putea fi prelungit? f?r? dificultate. �ns? chiar �n?iruirea acestor nume este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? spunem c? f?r? Ann�e Sociologique grupul durkheimian nu s-ar fi constituit probabil niciodat?. Dar ce e Ann�e? Este o revist? fondat? �n 1896 de c?tre Durkheim, ajutat de c?tre un ț�n?r filosof, C�lestin Bougl�, ambii av�nd ajutorul lui Felix Alcan. �n momentul �n care sociologia p?rea purtat? de valul succesului, obiectivele fondatorilor s?i erau de trei feluri: 1) s? �nl?ture ?arlatanii ?i s? a?eze disciplină pe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
recrutarea colaboratorilor revistei; cel pu?în la �nceput, Bougl�, Mauss � nepotul s?u � ?i Simiand �l ajutau s? fac? alegerea. Ea se deschide atunci c?tre provincie, c?tre colaboratori care nu s�nt normali?ți ?i nici neap?raț filosofi. Au trebuit s? vin? anii 1905-1910 pentru că influen?a lui Durkheim, �n sf�r?it profesor la Paris, s? devin? preponderent?, at�ț la nivelul func?ion?rîi revistei, c�ț ?i la cel al recrut?rîi. S? nu uit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
L�on ?i Elie Hal�vy �n 1893, dau seama de actualitatea sociologic?, cu tot caracterul apreciat că nesigur al rezultatelor ei. Că dovad?, severele critici care au urmat public?rîi tezei lui Durkheim (Despre diviziunea muncii sociale) din partea unor filosofi, precum Hal�vy, care, apriori, nu-i erau ostili. Era inevitabil că sociologia s? se doteze cu instrumente specifice. A?a a ap?rut Revista internă?ional? a lui Worms, urmat? cur�nd de Ann�e Sociologique a lui Durkheim
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de drept �n Germania) ?i �n cadrul ?colii practice de �nalte studii (sec?ia a V-a) unde se �nva?? elemente de sociologie. Dar sociologul nu se poate impune că sociolog. El trebuie s? fac? mai �nt�i dovadă că filosof, ca istoric sau că jurist �nainte de a fi recunoscut. O dat? numit, el are de predat o alt? materie: pedagogia, istoria religiilor, filosofia moral?, economia social? sau na?ional?, sociologia fiind strecurat? cu greu printre intersti?iile unui sistem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lnire ?i de schimburi �ntre intelectuali, arti?ți sau savan?i veni?i din toate col?urile Europei din cauza nonconformismului lor social său politic. Acesta a fost cazul lui Marx, �ntre 1845 ?i 1848, acesta va fi ?i cazul multor filosofi sociali ru?i care, c�teva decenii mai ț�rziu, �?i vor afla refugiul �n acest regat foarte liberal. Rusia, �ntre ?tiin?? ?i revolu?ie G�ndirea social? rus? apare marcat?, mai mult dec�ț oricare alta, de circumstan?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nv???m�nt de ?tiin?e sociale. La scurt timp s-a lansat �n politic?, pun�nd practic cap?ț carierei de cercet?tor. [Barnes ?.a., 1948] �n Italia, de la criminologie la sociologia paretian? �n secolul al XVIII-lea, marele filosof Vico � r?mas pu?în cunoscut �n Fran?a � se ar?tase foarte atent la diversitatea popoarelor ?i a obiceiurilor lor. Aceast? diversitate nu era fructul reflexiilor sau, ?i mai pu?în, al ra?iunii, ci produsul unei �ndelungate sediment
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care contemporanii �l percepeau că pe singurul sociolog �sistematic� � comparabil cu cei mai mari sociologi ai lumii. Prin lucr?rile sale (1901), �n acord profund cu epoca �n care a tr?it, el a reu?it s? arate c? un filosof evolu?ionist, apropiat de Spencer, se putea pune �n serviciul democra?iei ?i al reformelor sociale. De altfel, el a jucat un rol institu?ional esen?ial care merit? semnalat. �mpr??tierea �n multe bisericu?e, divizarea din cauza unor ambi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teren remarcabile � n-au ajuns mult timp, cu siguran?? p�n? spre terminarea celui de-al doilea r?zboi mondial, s? se �profesionalizeze�. P??aniile asocia?iei Sociological Society Pe parcursul verii anului 1903, la ini?iativa lui Branford ?i a filosofilor comti?ți, s-a format Sociological Society, prima asocia?ie sociologic? na?ional? ?i singura care a existat vreodat?. Disciplină a adunat atunci oameni veni?i din toate orizonturile, �n majoritatea lor amatori lumina?i, f?r? notorietate universitar?, dar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zboaie mondiale. Poate singurul care nu se potrive?te �n acest concert este Sumner, cel mai spencerian dintre to?i, cel mai european de asemenea. Cu toate c? recent [Simon, 1991] a fost prezentat ca primul sociolog american �profesionist�, acest filosof social a fost �nainte de toate un remarcabil profesor care a atras spre sociologie studen?i pe c�ț de numero?i, pe at�ț de fideli. La Yale, el a l?sat o amintire durabil?, atestat? de existen?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dec�ț pu?în? știm?, Small nu distoneaz? �n concertul academic. Timp de doi ani universitari (din 1879 p�n? �n 1881) el st? �n Germania, la Leipzig ?i la Berlin pentru a-?i �nsu?i �nv???turile, nu ale filosofilor, ci ale unor economi?ți sociali, precum Schmoller ?i Wagner. Se �ntoarce �n State convins c? dezvoltarea social? nu poate fi declan?at? dec�ț de grupurile organizate care, �nfrunt�ndu-se �ntre ele, ajung s? conduc? societatea spre progres. Influen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]