11,767 matches
-
URSS, al Academiei RSS Ucraiene și al Academiei de Științe Agricole. A deținut mandatele de președinte (1929 - 1935), vicepreședinte (1935 - 1940) al Academia de Științe Agricole. A ocupat importante posturi în instituțiile ștințifice: președinte al Societății geografice unionale (1931 - 1940), fondator (1920) și director al Institutului Unional al Fitotehniei (1930 - 1940), director al Institutului de Genetică al Academiei de Științe din Uniunea Sovietică (1930 - 1940), membru al Comisiei Expediționare Marine a Academiei URSS, membru al Comisariatul Poporului al URSS, a deținut
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
crescut într-o familia formată din șapte copii, trei dintre ei au murit în copilărie. Fratele său mai mic, Serghei Vavilov (1891 - 1951) a devenit fizician, a participat la primul război mondial, a fost și el academician al URSS (1932), fondator al Școlii științifice de optică fizică în URSS, președinte al Academiei de Științe URSS între 1945 - 1951, și a murit de infarct miocardic. Sora mai mare, Alexandra (1886 - 1940) a fost medic si a participat la organizarea rețelei sanitare de la
Nikolai Vavilov () [Corola-website/Science/306042_a_307371]
-
activități de apărare ale așezărilor evreiești, s-a înrolat în unitățile de pază (ale căror membri se numeau "notrim") și în poliția evreiască organizată de autoritățile britanice (paralel cu cea arabă). In anul 1937 Igal Allon s-a aflat între fondatorii kibutzului Ginossar , lângă lacul Tiberiada ( în ebraică Kinneret sau Ginossar ). În timpul marii revolte (Intifada) a arabilor din Palestina în anii 1936 - 1939,care pusese in pericol populația evreiască, Igal Allon s-a antrenat în comandourile de noapte instruite de ofițerul
Igal Alon () [Corola-website/Science/306041_a_307370]
-
și fiul său Bentzion, a fost activ în mișcarea sionistă revizionistă. Tatăl, prof.Bentzion Netanyahu, istoric,(născut Bentzion "Milikowski" la Varșovia în iunie 1910) este un cunoscut cercetător al istoriei evreilor și a fost secretar personal al lui Zeev Jabotinski, fondatorul curentului sionist revizionist, în ultimii ani de viață ai acestuia în exil la New York. Bentzion Netanyahu a fost unul din redactorii Enciclopediei Ebraice, publicată în Israel, și este profesor emeritus la Universitatea Cornell din S.U.A. Mama, Tzila, s-a născut
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
Academiei Române. Rabinul Dr. s-a născut la data de 17 septembrie 1856 în București - Țara Românească (la vremea respectivă provincie otomană, condusă de caimacamul Todiriță Balș), într-o notorie familie evreiască sefardă, bunicul său fiind unul din conducătorii comunității și fondator de sinagogă, iar tatăl său - consul al Olandei la București și susținător al ideilor mișcării de culturalizare modernă în rândurile evreilor, Haskala. Familiei Gaster nu i s-a acordat cetățenia română în conformitate cu articolul 7 din constituția lui Cuza care stipula
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
elita română - Constantin Mille, Alexandru Odobescu, Alexandru Macedonski, Hașdeu, Grigore Tocilescu, Maiorescu, Eminescu - și româno-evreiască - Ronetti-Roman, Adolphe Stern, Lazar Edeleanu și alții. În afară de activitatea sa pentru acordarea drepturilor cetățenești evreilor români în spiritul Tratatului de la Berlin, a fost unul dintre fondatorii organizației locale a Hovevei Țion („Comitetul Central pentru facilitarea emigrației evreiești” în Palestina, cu sediul la Galați). În anul 1882 s-a numărat, în această calitate, printre organizatorii celei de a doua așezări de evrei români în Palestina (Eretz Israel
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
membru activ al "Hovevey Tzion" și al "Anglo-Jewish Association". A aderat la mișcarea sionistă politică încă de la începuturile ei și a fost vicepreședinte al celui de al doilea, al treilea, al patrulea și al șaptelea Congres Sionist. Gaster a fost fondatorul și președintele Federației Sioniste Engleze ("English Zionist Federation"). Adept al sionismului cultural și neadmițând un compromis teritorialist (crearea unei entități prestatale naționale sau autonome evreiești în alte teritorii decât Palestina), Gaster s-a implicat în negocierile cu autoritățile britanice privind
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
apoi în 1985 i s-a conferit titlul didactic de profesor universitar. Este numit Șef al Catedrei de obstretică și ginecologie a Facultății de perfecționare a medicilor a Universității de Stat de Medicină și Farmacie "N. Testemițeanu" din Chișinău. Este fondatorul Institutului de Cercetări Științifice în domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei și Copilului, actualmente instituție științifică modernă, apreciată și recunoscută de prestigioase organizații și instituții de peste hotare, activând și ca director al acestuia între anii 1988-2003. În anul 2000, profesorul Eugen Gladun
Eugeniu Gladun () [Corola-website/Science/306073_a_307402]
-
sintetizator) evoluează Nicolae Enache, până spre 1976, când pleacă pentru a participa la alte proiecte (Roșu și negru, iar mai apoi, Sfinx). După plecarea lui Enache, formația îl va avea mai târziu ca membru pe Idu Barbu (claviaturi), unul dintre fondatorii Sfinx. În 1977 este cooptat Doru Tufiș (fost membru în Romanticii), la chitară și voce. Succesele formației sunt de proporții mai mici decât în perioada anterioară: "Amicii mei", "Patida-dam-dam", "Sînt eu" (compuse de Iuliu Merca, o prezență inconstantă în formație
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
(n. 5 iunie 1779, Avrig - d. 17 septembrie 1823, Avrig) a fost un pedagog, teolog, traducător și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească (în 1818 a înființat în București prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava). Data nașterii acestui părinte al învățământului bucureștean este controversată. Istoricul Ștefan Lupșa conchide că s-ar
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
centrul localității, a fost instalat, ulterior, un bust dedicat marelui înaintaș, conceput cu mare putere de expresie de sculptorul Cornel Medrea. Și la Sibiu, în fața palatului ASTRA, se află un bust al lui Gheorghe Lazăr. În semn de prețuire pentru fondatorul învățământului în limba națională, mai multe instituții de învățământ poartă numele lui Gheorghe Lazăr, printre care: Colegiul Național Gheorghe Lazăr din Sibiu (fostul liceu al iezuiților), Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București (întemeiat sub acest nume în anul 1860), Colegiul
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
nici un interes personal de putere sau de auto-celebrare. Faima și stima de care se bucura erau atât de puternice, încât compozitorul Carl Orff, la venirea aliaților, întrebat de ce n-a părăsit Germania nazistă, a răspuns că a fost unul dintre fondatorii mișcării Trandafirului Alb; pe dată a fost lăsat în libertate. Este foarte adevărat că el, personal, a fost în legătură cu profesor Huber, însă nu sunt probe că ar fi fost în vreun fel oarecare împlicat în mișcare (istoricii consideră că declarația
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
un pictor român, organizator al Muzeului Național de Artă, directorul Muzeului Anastase Simu. Personalitatea lui impresionează prin aportul pe care l-a adus vieții artistice românești, atât în planul creației, ca pictor și grafician, cât și în plan administrativ, ca fondator și director al unor muzee și galerii bucureștene. Își petrece primii 20 de ani din viață fără a avea un contact efectiv cu pictura, fiind autodidact într-o perioadă în care încearcă mai multe meserii, de la contabil la desenator tehnic
Marius Bunescu () [Corola-website/Science/304723_a_306052]
-
mai mare poet al României, Ion Creangă, un povestitor de geniu și Ion Luca Caragiale, autor de nuvele si schițe devenite clasice, și cel mai mare dramaturg al României. În aceeași perioadă Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian au fost printre fondatorii picturii moderne române; compozitorul Ciprian Porumbescu, originar din Bucovina, s-a distins, de asemenea, în această perioadă. În Transilvania, mișcarea de emancipare a devenit mai bine organizată în 1861 și o importantă organizație culturală ASTRA (Asociația Transilvaniei pentru Literatură română
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
1904 a publicat o Enciclopedie Română. Printre cele mai importante personalități din această perioadă sunt: romancierul și publicistul Ioan Slavici, prozatorul Panait Istrati, poetul și scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea, poetul și publicistul George Coșbuc, poetul Ștefan Octavian Iosif, istoricul și fondatorul de presa română în Transilvania, George Barițiu. Badea Cârțan, un simplu țăran oier din sudul Transilvaniei, a devenit, prin exemplul faptelor sale, un simbol al mișcării de renaștere națională. Prima jumătate a secolului al XX-lea este considerată de mulți
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Bacovia, un poet simbolist, reflectând în creația sa sentimente nevrotice și de disperare, precum și cele ale lui Ion Barbu, un strălucit matematician care a scris și o serie de poezii criptice de succes. Poetul Tristan Tzara și pictorul Marcel Iancu, fondatori ai mișcării dadaiste, au fost, de asemenea fii ai acestei țări. De asemenea, în timpul acestei epoci de aur s-au ivit și în filozofia română figuri ca Mircea Vulcănescu, Dimitrie Gusti, Alexandru Dragomir și Vasile Conta. În domeniul istoriei, perioada
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Carl Edward Sagan (n. 9 noiembrie 1934, Brooklyn - d. 20 decembrie 1996, Seattle) a fost un cunoscut astronom și astrofizician american, care a adus o mare contribuție la promovarea și popularizarea științei. A fost pionier al exobiologiei și fondator al programului de căutare a inteligenței în Univers (SETI - Search for Extra-Terrestrial Intelligence). Este cunoscut în lumea întreagă datorită cărților sale cu tema științifică, dar mai ales datorită serialului de televiziune "", cel mai vizionat program al televiziunii PBS înainte de 1990
Carl Sagan () [Corola-website/Science/304829_a_306158]
-
(n. 27 mai 1931 la Chicago) este fondatorul „managementului marketingului” modern, profesor de marketing internațional la Școala Superioară de Management J. L. Kellogg, din cadrul Universității din Northwestern, SUA. Este licențiat în economie al Universității din Chicago și doctor în economie la Institutul de tehnologie din Massachusetts. A fost
Philip Kotler () [Corola-website/Science/304834_a_306163]
-
cadrul conceptual al marketingului lateral și oferă un mare număr de exemple de produse noi, care au avut succes pe piețe afectate de hiperconcurență, fiind concepute într-un proces creativ care scapă din limitele tradiționale. Fernando Trias de Bes este fondator și partener la firma Salvetti & Lombard, specializată în consultanță și cercetare de marketing la nivel internațional, având printre clienți companiile PepsiCo, Sony, Hewlett-Packard, McKinsey & Co, Nestlé și Danone. Trias de Bes este și consultant în probleme de inovații de marketing
Philip Kotler () [Corola-website/Science/304834_a_306163]
-
lui Jules Suriray,un mecanic de biciclete parizian, la data de 3 August 1869. Rulmenții erau apoi potriviți pe bicicletă câștigătoare, pe care pedala James Mooreila prima cursă de ciclism din lume,aris-Rouen, în Noveiembrie 869. În 1883, Friedrich Fischer, fondator al FAG, a dezvoltat o abordare pentru șlefuirea și buchisirea bilelor de dimensiuni egale și rotunjime exactă, prin intermediul unei mașini suitabile și a format fundația pentru creerea unei industrii independente de rulmenți. Designul modern, ce se aliniază de la sine, de
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
1972, co-fondatorul Bud Wisecarver al Bishop-Wisecarver a creeat rotile de ghidaj cu rulment V de canelura, un tip de rulment cu mișcare liniară constând în unghi V de 90 de grade, atât intern cât și extern. La începutul anilor 1980, fondatorul Pacific Bearing, Robert Schroeder, a inventat primul rulment bi-material a cărui dimensiune permitea interschimbul cu rulmenții cu bilă liniari. Acest rulment avea o carcasă din metal(aluminiu, fier sau oțel inoxidabil) și un strat de material pe bază de teflon
Rulment () [Corola-website/Science/304837_a_306166]
-
asemenea, în 1906 apare REVISTA AUTOMOBILĂ, ca organ oficial al clubului. A apărut cu intermitențe, din ianuarie 1906 până în iulie 1916; din octombrie 1919 până în decembrie 1922; din octombrie 1926 și până în 1929, tipărită la 467 Publicații Editura Cartea Românească. Fondatorul revistei a fost I. Cămărășescu, director, G. Costescu, până în luna mai 1921. A suferit nenumărate schimbări: din 16 iunie 1907 se specifică că este Organ oficial al ACR și al Sporturilor Atletice Române, Automobilism, Aeronautică, Hipism, Atletism. În 15 martie
Automobilism în România () [Corola-website/Science/304908_a_306237]
-
acestei întreprinderi a înființat și condus, în calitate de președinte, Asociația sportivă ”Jiul TCIF” Craiova, concomitent ocupând și alte funcții politice și sindicale. Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție a altor reviste literare și juridice. Este președinte și fondator unic al Fundației pentru apărarea drepturilor omului din Craiova. Este președinte al
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție a altor reviste literare și juridice. Este președinte și fondator unic al Fundației pentru apărarea drepturilor omului din Craiova. Este președinte al Filialei Oltenia Craiova a Ligii Scriitorilor din România și membru în Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Québec. "Teoria generală a dreptului", Ed. M.J.M., Craiova, 2004; "Drept comercial
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]