15,723 matches
-
diaspora și din Comunitățile românești din țările Învecinate A reprezentat Ginta Latină Prof. Dr. Ing. Lorin Cantemir și Dr. Ing. Gabriel Chiriac. 2.VI. Ne vizitează Goran Kostov Pușuticiu din partea Uniunii Democrate a Aromânilor din Macedonia Împreună cu președintele filialei Ginta Latină Constanța (Prof. V. Coman). Publicațiile oferite sunt editate de „Unia ti Cultură - a Aromânilor dit Machidunii, Biblioteca Natsională C. Belimace”. Cărțile editate la Scopje 2001 și 2002 conțin o antologie a poeților și scriitorilor aromâni (peste 150 nume) o culegere
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
folclor, povestiri religioase are un bogat material bibliografic din publicațiile apărute În colecțiile românești: „Arhimandrit Averchie”, „Marcu Beza”, „Velo”, „Zicu A. Araria”, „C. J. Cosmu”, „Pericle Papahagi”, „I. Arginteanu”, „Moscopoli”. 3.VI. Omagiu d-lui Amato Godfrin Barone președintele partidului Unității Latine din Italia și membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină. 5. VI. Vizita la Iași a d-lui Vadim Șt. Pirogan organizatorul Muzeului Neamului din Chișinău edificiu Închinat memoriei victimelor lagărelor și Închisorilor din URSS și a foștilor combatanți basarabeni
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
apărute În colecțiile românești: „Arhimandrit Averchie”, „Marcu Beza”, „Velo”, „Zicu A. Araria”, „C. J. Cosmu”, „Pericle Papahagi”, „I. Arginteanu”, „Moscopoli”. 3.VI. Omagiu d-lui Amato Godfrin Barone președintele partidului Unității Latine din Italia și membru fondator al Societății Culturale Ginta Latină. 5. VI. Vizita la Iași a d-lui Vadim Șt. Pirogan organizatorul Muzeului Neamului din Chișinău edificiu Închinat memoriei victimelor lagărelor și Închisorilor din URSS și a foștilor combatanți basarabeni În armata română. Muzeul Înfățișează oameni iluștri ai Basarabiei, făuritori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, jertfele foametei din 1946-1947, deportați ai anilor 1940 41, 1949, 1951, cei căzuți În conflictul armat cu cazacii din Transnistria - 1991-1992. 10.VI. Întâlnire cu studenți aromâni din Albania. 12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei Eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei (1941). 19-20.VI. Cu prilejul festivalului folcloric din Sângeorz, delegația Ginta Latină din Nisporeni - omagiu la mormântul Prof. N-laie Mute primul președinte al filialei Sângeorz
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
10.VI. Întâlnire cu studenți aromâni din Albania. 12.VI. Întâlnirea delegaților filialelor Ginta Latină din Sângeorz, Nisporeni și Vărzărești (Basarabia) la solemnitatea Zilei Eroilor căzuți pentru eliberarea Basarabiei (1941). 19-20.VI. Cu prilejul festivalului folcloric din Sângeorz, delegația Ginta Latină din Nisporeni - omagiu la mormântul Prof. N-laie Mute primul președinte al filialei Sângeorz. 21-22.VI. Participare la cel de al III-lea Congres de Dacologie desfășurat la București. 24.VI. Apare În al XIV-lea an de existență nr.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
N-laie Mute primul președinte al filialei Sângeorz. 21-22.VI. Participare la cel de al III-lea Congres de Dacologie desfășurat la București. 24.VI. Apare În al XIV-lea an de existență nr. 2 (53) al revistei Curierul Ginta Latină. Din scrisorile primite (1.I - 10.VI. 2002): Ianuarie: 3.I. Ing. Ion S. Constantinescu (Vălenii de Munte) Cel mai greu an În activitatea mea după 1989 a fost anul 2001. Nu s-a oferit nici un sponsor să ne ajute
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Stoica Moreni Dâmbovița. Cu deosebită bucurie am primit volumul Românii de la Nord de Tisa. Conștientizarea soartei și a răspândirii conaționalilor noștri ne dă forțe morale de supraviețuire și siguranță. 22.I. Dr. Victoria Mălănescu Hațeg. Mulțumesc pentru revista „Curierul Ginta Latină” care Îmi aduce Încrederea că viitorul ne va aduce realizarea gândurilor pe care le purtăm din ziua refugiului. 24.I. Iosup Kontus Zagreb, Croația. Inițiativa della Dieta democratica istriana per il ricouscimento della Comunita etnica e per l'introduzione dell
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
corespondență ulterioară 227 suntem informați că la intervenția domnului Vivian Renting Comisarul european cu problemele de civilizație și Învățământ, arhitectul Sotiri Bleța a fost eliberat. Informația a fost dată publicității de jurnalista Filimona Caramiciu. 12.II. Laura Vega președinte „Ginta Latină”, filiala Rm. Vâlcea aduce un omagiu veteranilor de răzoi din care reproducem: Ne mor veteranii dispar În neant. Moartea nu alege de-am fost generali sau simpli soldați Ei au purtat un crez: să-și apere Țara, Onoarea și Gloria
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. 22.II. Sofia Pârjoi Versuri calde, pline de nostalgie, țesute cu speranța revederii peisajului natal sud basarabean. Martie 8.III. Conf.dr. Corneliu Zeană, Președinte al Secțiunii române a Mișcării Europene. Apreciază orientarea Fundației Ginta Latină și Își exprimă În modul cel ami ferm dezacordul față de suspendarea În Republica Moldova a P.P.C.D. și această măsură abuzivă o va aduce la cunoștința Parlamentului European. 9.III. Ec. Dan Ioan Satu Mare. Ne asigură de tot sprijinul pentru difuzarea de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
unde visam să profesez ca medic. Dar toate au decurs cum știți. Sunt mereu cu gândul la Basarabia pe care aș dori să o văd alipită la România așa cum a fost. 2.V. Ec. Dan Ioan (Satu Mare) Mulțunește Colegiului Ginta Latină pentru acordarea Diplomei de Membru de Onoare. Colegiul Fundației a apreciat strădaniile sale de patru decenii În mediile românilor de peste hotare. 7.V. Prof. Nicolae Sporiș (București) Nutresc speranța că voi putea găsi modalități practice de colaborare mai activă Între
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nici o revendicare exprimată În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău nu Încalcă legile statului suveran și nu contravine Chartei Drepturilor Omului 10.V. D. A. Levinschi (Suceava) Odată cu felicitările de Sfintele Sărbători Îmi exprim satisfacția pentru articolele publicate În Curierul Ginta Latină 12.V. Un grup de români din Basarabia, Transilvania și Galați, aflați la lucru de doi ani În Anglia ne trimit salutări și Își exprimă dorința de a Înființa o filială Ginta Latină la Londra. 15.V. Eminenta profesoară Silvia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
satisfacția pentru articolele publicate În Curierul Ginta Latină 12.V. Un grup de români din Basarabia, Transilvania și Galați, aflați la lucru de doi ani În Anglia ne trimit salutări și Își exprimă dorința de a Înființa o filială Ginta Latină la Londra. 15.V. Eminenta profesoară Silvia Dăscălescu din Botoșani ne face cunoscută inițiativa de a organiza concursul „Ce știm despre românii de peste hotare”. Cum doamna profesoară editează și o publicație pentru tineret, acțiunea educativă intreprinsă se va răspândi și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
birocratice înaintea plecării era și discutarea subsemnatului în grupa sindicală a Direcției culturale. Directorul Dumitru Trancă a adunat, la un sfârșit de program, pe toți cei 25 de colegi și au început discuțiile, subsemnatul fiind apreciat, deși viu, contrariu dictonului latin, numai de bine. La încheierea discuțiilor, directorul a întrebat dacă mai dorește cineva să mai spună ceva. Se ridică o mână. Aparținea unui coleg reîntors recent de la ambasada noastră la Tokio, pe care Direcția Asia nu-l mai dorea, având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
au eșuat lamentabil! Din primele zile de după 11 septembrie 1973, reacția internațională nu s-a lăsat așteptată, mergând până la ruperea relațiilor diplomatice, înghețarea acestora, retragerea ambasadorilor, condamnări în forurile internaționale și proteste la toate nivelurile. În istoria frământată a Americii Latine, loviturile de stat militare și guvernele militare au fost dintotdeauna la ordinea zilei: Argentina (1976-84), Bolivia (1971-78), Brazilia (1964-85), Peru (1968-80), Uruguay (1973-85), Columbia, Ecuador, Honduras, Nicaragua, Salvador, campioana fiind Venezuela! De reținut că în Argentina, în perioada 1955-83, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și cu alții și ceilalți "frați întru ideologie" stăteau cu mâinile încrucișate și așteptau "informații" de la București și de la diplomații români! Rămânerea noastră la Santiago a fost o decizie de normalitate a diplomației românești rămâneam acolo pentru că eram o țară latină, pentru că doream să știm ce se întâmplă, cum evoluează lucrurile, pentru că doream să ajutăm democrația chiliană, atât cât mai rămăsese din ea. România a primit peste 1000 de refugiați din Chile, s-a luptat în forurile internaționale pentru apărarea libertăților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nici iradiat! Militari, militari dar aveau stil! Aveam s-o remarc și în alte ocazii, chiar și printre funcționarii civili sau oamenii obișnuiți din categoria medie-înaltă, că chilienii aveau stil și se simțeau mândri că sunt "englezii (sau prusacii) Americii Latine"! Peste tot mi se vorbea politicos și ultimele lor cuvinte erau, indiferent dacă erau militari, civili, funcționari de stat sau simpli cetățeni: "a sus ordenes Señor" la dispoziția dumneavoastră, domnule! La sosirea mea la Santiago, relațiile ambasadei noastre cu militarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
etc. Printr-un protest al șefului misiunii la Ministerul Relațiilor Externe "asediul" a fost ridicat, ambasada și diplomații ei fiind însă ținuți în continuare "sub lupă". Întâlnirea cu decanul Corpului diplomatic a fost de asemenea interesantă. În toate țările Americii Latine, țări catolice, prin tradiție decanul Corpului diplomatic este reprezentantul Sfântului Scaun Santa Sede. Nu e cazul să calific eu diplomația Vaticanului. Era de înaltă clasă, șlefuită secole de-a rândul, avea în fiecare loc sat, oraș, fie ce-o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
albă, o minunăție! Am întrebat de preț, costau 150 de dolari, respectiv un sfert de leafă, dar i le-am luat drept răsplată pentru că m-a urmat în țara "vulcanilor și cutremurelor".) Santiago este una din capitalele "culte" ale Americii Latine, dispunând de multe muzee interesante, moderne, organizate pe criterii științifice, pe care le-am vizitat și în care am petrecut, cu plăcere și folos, ore întregi: Museo Historico Nacional, Museo de Arte Sagrado, Museo Nacional de Bellas Artes, Museo Chileno
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu "victimele", eventual și cu fotografiile acestora! Și dacă "victimele" erau "mai multe", mă întreb, logic: erau toate orfane sau văduve, nu aveau părinți, soți, frați, unchi... care să le apere de "Don Juanul" de la Ambasadă? Exclus într-o țară latină "macho", unde "onoarea" doamnelor și domnițelor este păzită și apărată mai ceva decât a făcut-o Leonidas la Termopile, ceea ce s-ar fi soldat pentru numitul Săvescu Alin cu o suită de contuzii, fracturi, plăgi tăiate sau împușcate și perioade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
4 volume ale seriei "Pagini din diplomația României". În 2008, la cererea expresă a conducerii MAE, deși eram pensionar din 2005, am fost solicitat să preiau, pentru un an, conducerea Ambasadei României de la Havana, fiind considerat "specialist" în problematica Americii Latine. Nu mai doream să am de-a face cu "noul Minister" și cu "noii diplomați" (sigur și cu noii "cooperatori"), dar cei care mă solicitau, ministrul și directorul Direcției America Latină, îmi erau vechi tovarăși "de luptă" dintr-o perioadă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Germania să declare război Franței - În legătură cu poziția pe care o va lua guvernul În cazul conflictului, Carp a răspuns prompt că, dacă România nu va fi provocată, ea se va mărgini la neutralitate, Încheind „acolo unde sunt gințile latine, acolo va fi și inima României”, pentru ca la 7/19 iulie să-și Întărească spusele declarând „acolo unde flutură drapelele Franței sunt interesele noastre și simpatiile noastre”. Din rațiuni politice, la 20 martie 1871, a fost trimis ca agent diplomatic
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
puterea lui zdrobită”. La 7/19 iulie 1870, Carp declara, În calitate de ministru de externe, că „acolo unde flutură drapelele Franței, sunt interesele noastre și simpatiile noastre”, Întărind declarația făcută anterior, la 5 iulie, În preajma izbucnirii războiului „acolo unde sunt gințile latine, acolo va fi și inima României!”, fapt care vine să Întărească direcția politicii externe. Consecvent cu ideile sale, pe care nu le va abandona niciodată În timpul lungii sale cariere politice, Carp, care cunoștea cererea Rusiei de revizuire a Tratatului
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
era și părerea prințului Carol, care Îi scria regelui prusac În aceiași zi: „Măria Voastră nu trebuie să se Îndoiască nici o clipă de sentimentele mele, deși mă văd silit să-mi impun cea mai strictă rezervă În față unui popor latin pe care simpatiile sale Îl entuziasmează ușor pentru cei de aceeași rasă. Sentimentele mele vor fi pururea acolo unde fâlfâie drapelul negru-alb...”. Războiul a creat, de teama unei conflagrații mai largi, motive de Îngrijorare, atât la București, cât și la
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mult mai frig, nu mai este gheață. Peisajul, cu dealuri moldovenești, lutoase, este dezolant și neprietenos; abia câteva tufe, pe jumătate uscate. Senzația este de sfârșit de lume, de "pustiu", de "limes", ca în vechile manuale de geografie cu terminologie latină. Dincolo de dealuri, departe, câteva case albastre și niște copaci săraci. Mi-aș face, totuși, pe aceste dealuri o casă. Pustietate, cer aproape, când deschis ca o mare, când obturat de nori, înghesuiți unul în altul, de parcă le-ar fi frig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lemn scump, sculptat în stil baroc; în dulapurile acestea, care închideau în ele o semiobscuritate misterioasă, erau flacoane, mici borcane de porțelan scump, ornamentat cu decorații albastre și însemnate cu denumiri complicate, fantastice, imposibil de reținut, scrise invariabil în limba latină. Misterul lor era și mai mare, conținutul lor fiind otrăvitor, chiar mortal. Abia de îndrăzneai să tragi cu ochiul la aceste vase farmaceutice. Farmacia era locul cel mai interesant al comunei sau orașului. Nu era niciodată aglomerație. Farmacistul semăna cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]