15,863 matches
-
desolidarizare de Mișcarea Legionară și să facă cereri de reabilitare pentru a merge pe front, cu intenții dușmănoase. Cei ce au acceptat, considerați deci vinovați față de Antonescu, sperau că, liberi fiind, pe front își vor face datoria de ostași ai patriei. Dar după instruirea în lagărul special de la Sărata erau ținuți numai în linia întâi până mureau. Dacă scăpau cu viață (au fost câteva cazuri) erau readuși în închisoare. În vacanța mare am avut misiunea să reconstitui și să păstrez legătura
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
condiționată de vreo obligație morală pentru noi. Dacă țara și neamul ne cheamă sub arme, mergem să apărăm fruntariile, cu toate drepturile și obligațiile ostașului român, nu sub presiuni și amenințări. Trifan Traian are grad de căpitan și își servește patria ca ostaș, dar comandantul legionar Traian Trifan nu are ce reabilita în fața nimănui. Toți au trecut alături de el, afară de grupul celor socotiți oportuniști. Unii, prin străinătate, necunoscând împrejurările în care s-a încercat, prin compromitere morală, trimiterea legionarilor închiși pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
populare românești. Guțan, știind de corul religios, l-a rugat pe părintele Ion Florea, dirijorul corului, să facă față cererii. Cunoșteam folclorul românesc prelucrat și armonizat de Ion Vidu, Ghirescu, Dima etc., dar am cântat imnul Sus în cer este patria mea. Părintele s-a scuzat că nu știm decât cântece religioase. Nu eram dispuși să desfătăm ocupanții țării cu duioșia și dorul neamului nostru, dar le-am cântat mărturisirea noastră de credință și au plecat foarte decepționați. Închisoarea, prilej de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
anchete s-a negat cu impertinență tot ce afirmase și văzuse toată lumea venită la fața locului. Dar avertismentul făcut de Corneliu Codreanu s-a împlinit. Sacrilegiul neispășit s-a răzbunat împotriva vinovaților, chiar prin mâna celor fără de Dumnezeu și fără patrie, pe care în chip inconștient (oare?) îi serviseră. Se poate constata din scrisoarea Căpitanului delicatețea, menajamentul pentru conștiințele unor oameni care s-au dovedit a fi inconștienți și abrutizați moral. De aceștia și de alții ca ei se vor servi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Livinski treceau muți și crispați, fugind de ei înșiși. Alungați ca și Cain, de propria lor conștiință de ucigași. Simțeam, cu nu știu al câtelea simț, că Dumnezeu pune capăt libertății lui satan, încercărilor prin care trecuse tineretul bietei noastre patrii. Oare altarul jertfelor era plin? La sfârșitul lunii mai, un milițian de pe secție m-a întrebat dacă am bagaje în cameră. Am răspuns că sunt la magazie. La poartă fuseseră deja aduși ceilalți frați târgșoreni: Titi Stoica, Costică Lupoaie, Aurel
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la București și am fost debarcați la Văcărești. Drumul iadului luase sfârșit. CAPITOLUL II La Văcărești De câte ori pronunț Văcărești, testamentul lui Enăchiță Văcărescu mi se derulează automat în minte: Urmașilor mei Văcărești, Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire! Ideea creșterii limbii românești și cinstirea patriei erau într-un contrast dureros cu realitatea, încât simțeam că-mi joacă lanțul pe glezne. M-a trezit din gândurile și starea mea firescul situației. Ofițerii ne-au dat în primire „localnicilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Drumul iadului luase sfârșit. CAPITOLUL II La Văcărești De câte ori pronunț Văcărești, testamentul lui Enăchiță Văcărescu mi se derulează automat în minte: Urmașilor mei Văcărești, Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Și-a patriei cinstire! Ideea creșterii limbii românești și cinstirea patriei erau într-un contrast dureros cu realitatea, încât simțeam că-mi joacă lanțul pe glezne. M-a trezit din gândurile și starea mea firescul situației. Ofițerii ne-au dat în primire „localnicilor” cu dosare cu tot și-au plecat. Așteptam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
față de partid și de țară, că complotez și încerc să organizez acțiuni antiguvernamentale și antistatale. Nu-mi plăcea să am poziții echivoce și am dat două declarații. În una arătam că sunt loial statului, în scopul apărării integrității teritoriale, a patriei și a neamului românesc, și sunt gata să lupt cu arma în mână până la biruință sau moarte. În a doua, că formele de conducere politică a statului sunt trecătoare, și, așa cum au trecut alte formule istorice, va trece și cea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cauza națiunilor slabe sau pe cea a națiunilor care speră să învie. Este adevărat, am murit cu asemenea cuvinte pe buze. Dar acum sînt îngropat în Italia, la Veneția, în Polonia, alături de unguri și români. Dacă se va vorbi despre patria mea sau despre locul meu de odihnă, oamenii de bună credință trebuie să-și amintească de mine în felul acesta... "2. Deși Iorga a idealizat (prin interpretarea aceasta) renașterea națiunii, cuvintele lui nu erau lipsite de un realism naționalist romantic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dragostea caldă pentru oameni și pentru țărani. După ieșirea din scenă a acestor oameni, muncitorii au rămas fără lideri. Au apărut apoi ideile lui Cristian Rakovski, și unde ar duce ideile lui poate vedea oricine în cea de a treia patrie a lui. Atunci cînd o doctrină ajunge la ultimele ei concluzii practice, ca în cazul rakovskismului, dincolo de Nistru, nu este deloc necesar să o definim sau să o judecăm; spectacolul vorbește de la sine. Vrem să ajungem aici? Nu numai statul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evrei și francezi. Dar adevăratul naționalism înseamnă dragostea față de națiunea ta mai presus de cea față de orice altă națiune. Să iubești ceea ce este bun și firesc la o națiune; nu păcatele și relele națiunii. Patriotismul este dragostea pentru și apărarea patriei tale; naționalistul și patriotul își iubesc pămîntul și națiunea dintr-o datorie morală. Ei își iubesc țara așa cum își iubesc părinții sau copiii. Iubirea față de națiunea lor este o lege morală înălțătoare a firii pentru ei. Ei nu consideră națiunea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
etc. Numeroasele piese ale lui Iorga se împart în patru categorii: 1) istorice; 2) contemporane; 3) teme pentru "oamenii simpli" și 4) "scene din viață", accentuînd pe elementul educativ din cadrul naționalismului său cultural. A scris chiar și alegorii politice: Împotriva Patriei, scrisă la începutul anilor '20, îi zugrăvește pe emigranții francezi care fugeau de armata de ocupație a învingătorilor (după înfrîngerea lui Napoleon). Alegoria lui Iorga îi înfierează pe colaboratorii germanilor din timpul Marelui Război: Marghiloman, Stere, Slavici și Arghezi. A
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
bîrlădeanca Elena Farago, Ovid Densusianu, Ion Agârbiceanu (singurul nonardelean semnificativ era moldoveanul Mihail Sadoveanu). Predominanța ardelenilor n-ar trebui să surprindă pe nimeni, întrucît ei erau românii cei mai înverșunați. Este greu pentru un scriitor să nu scrie pe pămîntul patriei lui și să nu se adreseze unui public național receptiv. Chiar și în zonele Transilvaniei în care românii alcătuiau majoritatea (iar românii ardeleni erau adesea mai cultivați decît cei din Regat), scriitorii și poeții întîmpinau piedici în calea strădaniilor lor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de el. Cu cîteva zile mai înainte publicase un articol în "Epoca", un articol intitulat O rugăminte, care, cu un ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național drept "un act de trădare spirituală față de Patrie și națiune"164. În ziua de 13 (ziua spectacolului), Iorga a ținut o cuvîntare în fața studenților, după care a plecat acasă. Studenții însă s-au adunat în fața Teatrului Național și au încercat să oprească reprezentația. Piesa jucată în limba franceză
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
antisemite nefondate, a calomniilor și a acuzațiilor false are în Europa răsăriteană o asemenea tradiție încît toate acestea trebuie privite mai mult decît cu neîncredere! Totuși, în timpul Primului Război Mondial, evreii din Transilvania și cei din Bucovina erau de partea Puterilor Centrale, patria lor; simpatia evreilor est-europeni pentru Puterile Centrale necesită unele explicații. Primul Război Mondial nu era al Doilea; poziția evreilor în timpul celui de al Doilea Război Mondial era lipsită de echivoc. Era o chestiune de viață sau moarte. Dar în timpul Primului Război Mondial
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și tradițiile istorice ale României, nu prea aveau de unde alege. Dar în primăvara lui 1918, ochii multor politicieni români erau îndreptați spre Basarabia; sosise clipa trezirii interesului față de acest străvechi pămînt românesc și a readucerii lui (cum spun românii) la "patria mumă". Primăvara lui 1918 oferea șanse în privința deschiderii spre Prut. În timpul mișcării revoluționare din 1917, populația Basarabiei a făcut parte din Republica Autonomă Moldovenească în cadrul Republicii Democrate Ruse. Dar o dată cu inițierea de către bolșevici a unei centralizări masive, Sfatul (cu sensul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în toată România). A vorbit despre diferența dintre naționalismul latin, cu diversitatea sa inerentă, și despre naționalismul "păgîn" al germanilor. A atacat sionismul, un "vis imposibil după 2.000 de ani". Evreii ar trebui să renunțe la ideea a "două patrii", n-ar trebui să caute salvarea în noua Constituție democrată și "ar trebui să găsească drumul spre inima poporului român. Calea nu este închisă"92. Corespondența lui Iorga demonstrează că era în permanent contact cu evreii, mai ales cu intelectualii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acesta își mărturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagaici ale poliției rusești) credința în nația sa164. Nu există nici urmă de ură în corespondența lui Gore față de celelalte naționalități din Basarabia, nici măcar față de ruși. După ce Basarabia s-a întors la "Patria mumă", un Gore pocăit i-a scris lui Iorga, în calitatea sa de director al Arhivelor de la Chișinău, rugîndu-l să-l ajute să împiedice pierderea unor importante documente istorice din cauza abuzurilor și a neglijenței. În 1919, cînd Iorga s-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Imnul național al României în cinstea lui. A apelat în zadar la ei ca să revină în țară: "Nu trebuie să vă pierdeți printre străini! Vom găsi de lucru pentru voi!" Românii aceștia (asemenea majorității imigranților săraci) își găsiseră o nouă patrie și îi uraseră " Drum bun! Călătorie sprîncenată!" lumii pe care o lăsau în urma lor. Toate acestea l-au deranjat pe Iorga. El nu credea în procesele de deznaționalizare și cu atît mai puțin în ruperea legăturilor organice cu pămîntul natal
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Etiopia în multe din articolele sale. El definea Imperiul Axum ca un amestec de influențe evreiești și bizantine, declarînd că etiopienii nu aveau nici un drept să se considere o veritabilă națiune și deci nu puteau ridica pretenții asupra existenței unei patrii a lor. A organizat manifestații publice în care el era principalul orator, iar dscursurile lui începeau întotdeauna cu "Trăiască Italia!" Nici un gînd acordat autodeterminării etiopienilor, dar o mulțime de vorbărie despre "misiunea civilizatoare" a Italiei și despre "barbarismul etiopienilor", în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
jucat de Academia Maghiară de Științe, iar textul care a cîștigat competiția, purtînd titlul de Hiszekégy ("Credință unică") era zilnic recitat de toți școlarii. Autorul acestei cărți și-l amintește cuvînt cu cuvînt: Cred într-Unul Dumnezeu, Cred într-O Patrie, Cred într-O Dreptate Divină Eternă, Cred în Învierea Ungariei. Amin! În timpul manifestațiilor sau a competițiilor sportive, oratorii se refereau întotdeauna la teritoriile "smulse" Ungariei, iar mulțimea răspundea cu glas tare: Mindent Vissza! ("Vrem totul înapoi!"). Centrul acestor acțiuni era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
slujba unei campanii care pregătea o distrugere de proporții cosmice". A replicat prompt că "orice nedreptate și orice violență sînt străine de mine, dar că totuși sînt român". Intelectualii evrei au făcut apel la Iorga, "cerîndu-i să le ofere o patrie". A răspuns că "o patrie este un mister, un altar; nimeni nu o poate da sau împărți". Iorga le-a amintit intelectualilor evrei că evreii au venit în România și au pus mîna pe avuția țării fără să se identifice
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o distrugere de proporții cosmice". A replicat prompt că "orice nedreptate și orice violență sînt străine de mine, dar că totuși sînt român". Intelectualii evrei au făcut apel la Iorga, "cerîndu-i să le ofere o patrie". A răspuns că "o patrie este un mister, un altar; nimeni nu o poate da sau împărți". Iorga le-a amintit intelectualilor evrei că evreii au venit în România și au pus mîna pe avuția țării fără să se identifice cu ea50. În timpul acestei campanii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
seriozitate la această propunere. "Țara mea ar putea să aibă încă nevoie de mine!", spunea el. Cînd va sosi momentul acesta, vreau să fiu aproape ca să-mi slujesc țara!" Ne putem da seama de cît de dezinteresat își iubea el patria, pentru care era gata să facă orice sacrificiu. S-a spus că nu poți decît să fii crucificat pentru credința ta. Autorul cărții de față i-a întrebat pe doamna Liliana și pe alți membri ai familiei dacă Iorga s-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
insensibili, ci a unor oameni de stat extraordinari. O Europă Unită nu poate deveni niciodată un "creuzet" prin intermediul căruia să se încerce forțarea națiunilor europene de a renunța la identitatea lor. Ea trebuie în schimb să fie o "Europă a Patriilor". O astfel de diversitate cuprinzătoare, a cărei identitate era bazată pe un nou naționalism european, pe o cooperare voluntară întru asigurarea libertății și belșugului pentru oameni egali ca poziție (după modelul sistemului cantoanelor elvețiene), nu constituie un naționalism incompatibil cu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]