11,798 matches
-
s au purtat discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o după amiază plăcută, iar la despărțire urări de multe succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
maturitatea. Toate au fost deosebit de frumoase, presărate cu felurite hopuri, unele mai mari, altele mai mici, cu fel de fel de surprize, speranțe și multe altele, dar cu toate, luate ca un tot, pot spune că am avut o viață plăcută, mai ales că m-am bucurat de contacte cu oameni de treabă și am reușit să trec toate evenimentele sociale și naturale neplăcute. Copilăria și o parte din tinerețe mi-am petrecuto în Țara Dornelor, mai exact în orașul Vatra
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alecsandru I. Cuza”, fostul meu elev la „Școala Hlipiceni”. Mi-aduc aminte cu drag de Mihăiță, elev gimnazial, care îmi tot solicita cărți cu subiecte istorice (pe acea vreme eram bibliotecarul școlii) și duceam discuții plăcute. Prin prezenta lucrare mă adresez mai mult tinerilor elevi din comuna Hlipiceni, spre a face cunoștință cu trecutul ținutului lor natal. Dacă ceva nu vă place, săriți pasajul, găsind, poate, ceva mai plăcut și interesant. în încheierea cuvântului meu vă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vreme eram bibliotecarul școlii) și duceam discuții plăcute. Prin prezenta lucrare mă adresez mai mult tinerilor elevi din comuna Hlipiceni, spre a face cunoștință cu trecutul ținutului lor natal. Dacă ceva nu vă place, săriți pasajul, găsind, poate, ceva mai plăcut și interesant. în încheierea cuvântului meu vă invit să vizitați și această suprafață din frumoasa noastră țară, pentrucă merită și nu veți avea ce regreta, mai ales că locuitorii satelor comunei Hlipiceni sunt foarte primitori și sociabili. Lectură plăcută! În
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai plăcut și interesant. în încheierea cuvântului meu vă invit să vizitați și această suprafață din frumoasa noastră țară, pentrucă merită și nu veți avea ce regreta, mai ales că locuitorii satelor comunei Hlipiceni sunt foarte primitori și sociabili. Lectură plăcută! În drum spre locul de muncă La repartiția în câmpul muncii mi s-a spus numele comunei și că oamenii de acolo sunt pașnici, destul de sociabili, stația C.F.R. se găsește în apropierea centrului comunei și că sunt condiții cât se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s au purtat discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o după amiază plăcută, iar la despărțire urări de multe succese, cele cuvenite mamei lor! Țăranii, conform tradiției, își cărau ce aveau pe ogor pe vreme bună și apoi își vedeau de însămânțat grâul, iar dacă nu reușeau, lăsau pe primăvară să însămânțeze cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
bogată ca dl. Carp, fiindcă a fost țintuită de muncă”, dar nemeritată. În viziunea lui Carp „chestiunea evreiască” era de două ori periculoasă, pe de o parte pentru ordinea publică, putând provoca tulburări, pe de altă parte pentru felul puțin plăcut În care era privită țara În străinătate. Considera că nu se putea să nu se țină cont de Europa, căci fără sprijinul ei moral și financiar România nu ar fi putut să-și asigure viitorul. Atitudinea lui avea să fie
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de pe Rarău; undeva, un motor se târâie, domol, grijuliu să nu tulbure solemnitatea repaosului. Deasupra mesei la care scriu, ronțăitul mărunt al unui ceas de perete, meticulos și rece contabil al trecerii timpului. Toate, topite în tăcerea solemnă, liniștită și plăcută sufletului meu, iritat de fapte cotidiene. În spațiosul cabinet unde am fost instalat, câteva aparate de radio și un televizor îmi stau la îndemână. Printr-o apăsare pe buton m-ar conecta cu lumea. Dar am voluptatea de a le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Dumnezeu la El, undeva, într-o abureală albastră. Mare minune... * Zic unii că dragostea mare ce i-a legat să fi fost cauza; îi știa toată lumea, trecând de mână, ca în vis, prin părțile Viilor, Vișinilor, pe Strada Teiulu, locuri plăcute, se vede, lui Dumnezeu, ca și simțirile sufletului celor doi tineri; și le-a șters toate păcatele lor, de hoție și de altele, că L-a bucurat pe Dumnezeu simțirea lor. Au rămas cu gurile căscate hoții și toți vagabonzii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
privesc un ritual petrecut în fiecare seară în satul de peste Nistru, care se chema Țichinăuca. Prin binoclu urmăream cum spală flăcăii caii și auzeam fetele cântând atât de duios, încât îmi curgeau lacrimile. Fetele acelea erau frumoase și o căldură plăcută mă apuca privindu-le. Eram destul de prost și pe atunci, pentru a nu înțelege mai mult. Nu am priceput nici de ce s-au adunat oamenii cu o fanfară care cânta Internaționala pe malul rusesc, într-o zi în care la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care, șahist avansat, te privește disprețuitor prin lentilele supradimensionate și îți trezește pofta de a te așeza la o masă, într-o tavernă. (Ceea ce se și poate produce, ca o compensare firească.) A doua zi, dacă plouă, vacanța este tot atât de plăcută ca o zi de consemnare, în armată, la dormitor. De a treia zi, simptomele dilatării timpului, care pare a fi devenit o băltoacă nenorocită, devin și mai evidente. După câteva zile, soarele apare strălucitor, codrul, care este de presupus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
treburi: aceea de a naște "în dureri" și de a se lega de produsul biologic destinat supraviețuirii speciei încă dinainte de a-l naște, urmând a fi legată de prunc organic și mai puternic sufletește decât tatăl, întreaga ei viață. Ce plăcută este plăcerea erotică masculină, gratuită și, în fond, lipsită de orice grijă, față de aceea a femeii; plăcere dureroasă, dulce și amară, totodată. Culmea suferinței la care este supusă femeia este pretenția de a naște când nu dorește un copil. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
viitor, la fel de ireal. În aceste condiții, timpul liber - care sporește cantitativ, din punctul de vedere al societății - este resimțit ca o povară stranie, povara vidului. Kitsch-ul apare drept un mijloc la îndemână de «a ucide timpul», drept o evadare plăcută din banalitatea muncii și a tihnei. Distracția produsă de kitsch este doar reversul unui plictis cumplit și de neînțeles. Pentru consumatorii exigenți de astăzi, industria de entertainment reproduce și multiplică un tip de imaginar care altădată era legat de unicitate
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
profund și repudiată prin opțiunea pentru piraterie), cât și al epatării revoltate, cu mijloace transnaționale, la îndemână și la întâmplare. În realitate, piratul a fost un marinar care a dezertat din establishment-ul timpului său, asumându-și consecințele, uneori puțin plăcute, adesea dureroase. În literatură, piratul a devenit materializarea unui imaginar al împlinirii și al libertății, căutate de toți cititorii, indiferent de timpuri și locuri. Afirmă Sergio Givone despre omul epocii romantice, adică cea în care literatura eroilor protestatari a căpătat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
ipocrit cum numai un popă poate fi - nu se prea prăpădea atunci după „marele om”. Cu toate acestea, cu aceștia doi din urmă am fost bun prieten în ultimii doi ani de liceu și am petrecut împreună multe după amiezi plăcute - chiar dacă de multe ori, mândri pe experiența lor în chestiunile sexuale, făceau glume nu tocmai plăcute pe socoteala pudicității mele. Începând din clasa opta, m-am dus regulat, împreună cu Remus - la cursurile lui Iorga de la Universitate. Ne așezam în [28
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de jandarmi cu baioneta la armă. După o percheziție inutilă, dar destul de amănunțită, scotocind și dormitoarele, maiorul m-a condus la Prefectura Poliției. Împotriva tuturor așteptărilor, am fost primit cât se poate de cuviincios, interogatoriul fiind mai degrabă o convorbire plăcută cu noul prefect al Poliției (un general al cărui nume nu l-am reținut) [257] care dorea să știe dacă am luat parte sau nu la „rebeliune”. I-am spus că am fost tot timpul la Minister și acasă, negăsindu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Tarkovski, Kudașvili, iar la celelalte nu ne obliga nimeni să ne ducem. Regizorii Pița și Veroiu căpătau recunoaștere internațională. Breban, Buzura, Nichita, Sorescu erau romancierii și poeții familiari nouă. Acțiunile UTC au fost o vreme (’69-’71) mai mult decât plăcute: discoteca de sâmbătă, excursii cu chitariști și „maguri”, reviste și cenacluri. Acea lume părea să fie a noastră, să poată deveni a noastră. Citeam „les poets maudits”, filosofie existențialistă, romane cu premiul Goncourt. Gustam deliciile prozei apusene în așteptarea celei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
publicat în România Liberă, 28 decembrie 2006 Zece pentru România: sau despre adolescența moravurilor și virtuților Am urmărit pe 20 decembrie 2005 „Gala 10 pentru România” organizată de postul de televiziune Realitatea TV. Ideea a fost foarte bună și atmosfera plăcută. După o dimineață în care puterea și opoziția s-au păruit în parlament, în stil autist, aruncându-și vorbe grele, fără să țină nici care să argumenteze, să dialogheze, reprezentanții cobeligeranți se aflau relativ de față, în Ateneul Român, zâmbitori
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mult aritmetica și ne ajuta în rezolvarea unor probleme. A rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu vocea sa plăcută și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și învățam cu plăcere. Doamna profesor Cazacu ne preda chimia. Era foarte bine pregătită, avea talent didactic, însă era deosebit de exigentă și adesea ne inhiba. A fost urmată la catedră de domnișoara profesor Cici Bulhuc. Era tânără, deosebit de frumoasă și plăcută; ne-a cucerit și cu harul său didactic; toți elevii doream să ne afirmăm la orele sale. Cel mai exotic dintre profesori era profesorul Vasile Velicu. Avea un comportament aparte. În timpul iernii purta două perechi de pantaloni, cei de dedesubt
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de cadru didactic universitar, am avut afinități pentru acest obiect, atunci de la dânsul mi se trage. Mi-au plăcut mult prelegerile ținute. Era convingător în tot ceea ce ne prezenta și aducea exemple concrete și din experiența sa. Avea o voce plăcută de bariton pe care o modela în mod fermecător. Se folosea la modul excelent de ceea ce numim teatru didactic, astfel că reușea să ne țină aproape de discursul său. M-am înscris și la Cercul de Metodica predării biologiei, pe care
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
adânci în învățământul academic al Iașului. El a fost și ctitorul Stațiunii de Cercetări Biologice - Geografice și Geologie „Stejarul” de la Pângărați - Neamț. Cu domnul prof.dr. Zicman Feider am făcut cursul de Zoologia vertebratelor. Avea un șarm aparte; o voce foarte plăcută, pe care o modula cu măiestrie, astfel că făcea dintr-un curs de Zoologia vertebratelor o audiție surprinzătoare cu rezonanță poetică. Profesorul Z.F. era înconjurat de o aureolă: acarinolog de talie mondială. Unele tangențe le-am avut și cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
tablă și pe caietele noastre. Nu am mai întâlnit un cadru didactic atât de talentat și de iscusit în schematizarea și ilustrarea lecțiilor la tablă. În excursiile efectuate în natură se comporta ca un adevărat trubadur. Avea o voce foarte plăcută și talent inegalabil de a atrage în jurul său studenții, mai ales fetele. Șeful de lucrări Constantin Pisică ne-a condus timp de doi ani practica biologică la Stațiunea Pângărați. Cu el am făcut zoologie și am colectat insecte pe fundul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
cercetare; sunt cărți scrise cu multă acuratețe, care trădează, totodată, talentul de scriitor înzestrat cu har, omul cu o cultură enciclopedică, pasionat de literatură și artă, filosofie și istorie religiilor. Cursurile și conferințele ținute de profesorul Gh. Mustață sunt captivante, plăcute, pline de miez, nuanțate, cu o dicție rar întâlnită; omul pe care îl sărbătorim este un neîntrecut orator, un neobosit căutător de noutăți, pe care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a contribui cu munca sa la susținerea situației economice precare a familiei. Și-a reluat studiile în anul școlar 1885-1886. Dar nu a putut termina anul scolastic cu o promovare. Despre perioada studiilor petrecute la «Stigmate» îi va rămâne amintirea plăcută și nostalgică a locului și a educatorilor. A deprins o devoțiune solidă față de pătimirea lui Isus, exprimată în semnele vizibile ale stigmatelor de la mâinile, picioarele și coasta lui Isus, ca o manifestare tangibilă a iubirii lui Dumnezeu față de omenire. Acestei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]