10,865 matches
-
secolul XVII, perioada în care populația din această zonă încearcă să-și mențină independența în fața ofensivei Imperiului Otoman. Perioada este marcată de o puternică instabilitate politică. În 1526, după înfrângerea ungurilor la Mohács, regatul maghiar se prăbușește, iar Transilvania devine principat autonom, aflat sub suveranitatea Porții Otomane. În 1688, Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic. După dizolvarea Universității Săsești, scaunul Tălmaciului, din care făcea parte și Tălmăcelul, este scos de sub administrația magistraților sibieni (1784), situație care va stimula o deosebită dezvoltare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rege al poloniei), vol. I (1556-1575), Cluj, 1944. * 1733 Kis-Talmács, în conscripția Klein; * 1750 Telmecsel, în conscripția Aron; * 1760-1762 Talmacsel, în conscripția Buccow; * 1805 Talmatsel, în conscripția Dósa; * 1850 Kis Talmács, Klein Talmatsch, Tălmăcel, în Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania, cursul anului 1854, în colecția Mike Sandor, Arhiva istorică a Academiei RSR, Filiala Cluj. 3 Unealtă asemănătoare sapei, cu doi sau trei colți, specifică agriculturii în zonele colinare și premontane. 4 Fundus Regius (pământul crăiesc), adică fâșia de teritoriu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Walter, Die Ortsnamen in mittleren Theile des südliche Siebenbürgens, Leipzig, 1926; * 1733 Ludos, în conscripția Klein (1733); * 1750 Nagyludos, în conscripția Aron (1750); * 1805 Nagyludus, în conscripția Dósa (1805); * 1854 Nagy Ludas, Logdes, Ludoș, în Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania, cursul anului 1854, în colecția Mike Sandor, Arhiva istorică a Academiei RSR, Filiala Cluj. 9 Noile concepții legate de progresul social îl consideră ca fiind mai degrabă o potențialitate și nu realizarea ultimă, ca fiind dinamic, evolutiv, relativ și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
noastre stă tupilat la umbra unor străvechi lăcașuri de închinare, ascuns parcă înadins de privirile drumeților ce-și îndreaptă pașii spre el. [...] Nici o urmă din strălucirea gloriosului său trecut de veche capitală a Moldovei"58. În timpul domniei lui Lațcu-Vodă (1365-1374), principatul Moldovei își avea capitala la Siret, istoria medievală a orașului marcând astfel scurta perioadă de glorie. Secolele ce au urmat au adâncit decăderea târgului ce avea să devină tot mai înstrăinat, astfel că după unire, Siretul "ni se înfățișează ca
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iar școlile se transformă în licee române de stat, cu o programă școlară comună. O serie de măsuri tehnico-administrative sunt impuse de către Consiliul de Coroană în vederea românizării școlilor bucovinene 132: se interzice vizionarea spectacolelor prohabsburgice; se introduce sărbătorirea zilei Unirii Principatelor; se demontează inscripțiile germane și se interzic formularele cu antet austro-ungar; limba franceză devine materie obligatorie. Pe lângă astfel de măsuri practice, amintim consecințele generate de procesul românizării, trasate într-un capitol anterior. 3.3.9 Liceul "Ștefan cel Mare", Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Este unul dintre membrii fondatori ai revistei botoșănene Junimea Moldovei de Nord la care colaborează cu articole, publicând și lucrări pe teme istorice, precum: Granițe etnice și politice în Balcani (1926), Expansiunea colonială a statelor europene (1931), Napoleon I și Principatele Române (1928), Românii de peste hotare (1938), Marile puteri și criza cehoslovacă (1938). 11. Artur C. Enășescu (1889-1942), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Litere de la București, cu studii la Paris, colaborează la revistele literare din capitală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Rosetti. De altfel, din iunie Orășanu nu mai scrie aici, deoarece scoate gazeta „Spiriduș”, care după patru numere e suspendată, ieșind ulterior sub titlul „Nichipercea”. În Ț. abundă comentariile politice cu referire la situația din Europa, la puterile vecine cu Principatele și la amestecul lor în politica noastră internă. Se publică și satire la adresa boierilor care încercau să își salveze privilegiile sau a demagogilor care profitau de schimbările impuse de Unire, precum și anecdote, în aparență nevinovate, dar ascunzând sensuri politice. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290059_a_291388]
-
avers efigia regelui Carol, iar pe revers efigia lui Cuza), placheta romboidală comuna Iași la aniversarea Dinastiei și Regatului, 30 de ani de la cucerirea redutei Grivița, 1907, 20 de ani de la moartea lui Eminescu, 1909, cincizeci de ani de la Unirea Principatelor, 1909 aniversarea Universității din Iași, 1910 aniversarea Academiei Mihăilene și Universității din Iași 1911, în amintirea dezvelirii statuilor lui Al. I. Cuza și M. Kogălniceanu din Iași, 1911, monumentul Cuza din Piața Unirii, 1912, „Dreptul nostru”, și „Apărătorilor ei Țara
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aniversarea dinastiei în 1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinată lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie ce preamărește faptele acestuia în inscripția SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE S-AU SĂVARȘIT UNIREA PRINCIPATELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI, ÎMPROPRIETĂRIREA ȚĂRANILOR. La sfârșitul acestor considerații se impune să subliniem încă o dată că frații Șaraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
scop). Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui găsite, măcar parțial, pe reprezentările și inscripțiile de pe avers și revers. Placheta a fost inițiată de Secția Numismatică de la Cercul Militar Național, cu ocazia împlinirii, în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce ca noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificată, până acum, în gravura medalistică, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistică a Palatului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Maternitatea” de pe strada Cuza Voda din Iași, (fig. 66av). ALEXANDRU IOAN CUZA Prezența medalistică a lui Al.I.Cuza este semnalată pe două categorii de medalii. O primă categorie cuprinde medaliile de epocă, în care includem două dintre medaliile Unirii Principatelor, precum și pe cele care consemnează realizări din timpul domniei lui Al. I. Cuza. A doua categorie cuprinde medaliile aniversative și comemorative. Aici am inclus medaliile semicentenarului și centenarului Unirii, precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția o vom încheia cu o privire sintetică asupra imaginii medalistice a domnitorului Unirii. În Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute de la 1600 până la 1906, este prezentată o singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănită, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
îmblănită pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuită: UNIREA DĂ POTERE, iar circular, pe o bandă mărginită de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMANIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculară DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMANIA, iar în exergă, inscripția pe două rânduri: V
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Oricare ar fi contribuțiile ulterioare acestor presupuneri, spuneam prin anul 2002 când nu apăruse încă lucrarea doamnelor Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, existența celor două medalii este o realitate de necontestat începutul eternizării și prin arta medaliei a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două dintre medaliile din timpul domniei lui Cuza Vodă se leagă de domeniul militar. Prima consemnează actul fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme din București. Aceste două medalii vorbesc de la sine despre atenția pe care Al.I.Cuza a acordat-o constituirii unui corp comun de oaste în Principate și dotarea acestuia cu tehnica necesară încă înainte de a se recunoaște în mod oficial Unirea de către Puterile Garante. Medalia fuzionării armatelor la Socola are și meritul de a fi consemnat în metal acest act de importanță vitală pentru tânărul stat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de a impune în portretistica medalistică românească a marilor personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o plachetă). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandată în străinătate de Fany Șaraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
soclu își strâng mâinile și susțin cu mâna liberă câte un scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în picioare, întinde o coroniță) și inscripția circulară: ÎN AMINTIREA A 50-A ANIVERSĂRI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 1859-5.24 IANUARIE 1909 (fig. 73rv). Cea de a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrată de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINASTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVARȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRANILOR / 1864. Medalia apare cu atât mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifică faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o plachetă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cuza nu i-au mai fost dedicate medalii timp de aproape o jumătate de veac. Și au fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție filatelică, care prin efigie nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza apare pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
150 de ani de la înființare. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL CULTURII ȘI ARTEI MIHAIL KOGĂLNICEANU Personalitate de excepție a vieții culturale și politice din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de cel ce avea să devină simbolul Unirii Principatelor - Alexandru Ioan Cuza. Așa se face că, după cunoștințele noastre, imaginea medalistică a lui Kogălniceanu apare până în 1991 doar acolată cu cea a lui Cuza și niciodată singură. Cum este știut, Kogălniceanu intră în atenția publică în 1840, când scoate
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Iașului din secolul al XIX-lea (s-a născut aici în 1817, aici a muncit în prima parte a carierei sale și tot aici a revenit cu folos de câte ori a fost nevoie). THEODOR CODRESCU Istoricul, profesorul și militantul pentru Unirea Principatelor Theodor Codrescu a văzut lumina zilei la Iași în anul 1819. Fostul elev al Școlii de la Trei Ierarhi și apoi profesorul de istorie de la Academia Mihăileană va rămâne în conștiința publică cu monumentala sa lucrare Uricarul, realizată în 25 de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în actualitate, de perioada ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirmă ca publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca Mamuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
stil brâncovenesc”, după numele domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Această perioadă a artei românești reprezintă un ultim moment de sinteză și Înflorire a artei postbizantine Într-o epocă În care arta rusească, sârbă sau greacă, la fel ca și arta din Principatele Române, era Încă fidelă tradiției ortodoxe. În această perioadă, domni ca Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae Mavrocordat, mitropoliți ca Varlaam, Theodosie, Antim Ivireanu, episcopi ca Ștefan Mitrofan, stareți ca arhimandritul Ioan de Hurezi, Ilarion de Cozia și erudiți ca frații
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar și În acel secol baroc, componenta clasică a artei bizantine, transmisă celei din Principatele Române, rămâne trăsătura stilistică dominantă a artei românești. Elementele orientale și baroce din decorarea În piatră, orfevrăria, sculptura În piatră și stuc Împrumută o notă particulară și pitorească artei românești din această perioadă, dar aceste trăsături Împrumutate artei din epocă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]