11,798 matches
-
Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Bulgărica a făcut parte din componența României, în Plasa Traian a județului Cahul. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de găgăuzi, români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 2.404 locuitori din sat, 2.119 erau bulgari (91.10%), 134 găgăuzi (5.57%), 69 români (2.87%), 64 ruși (2.66%), 7 evrei, 6 greci, 3 ucraineni și 3 evrei
Bulgărica, Bolgrad () [Corola-website/Science/318247_a_319576]
-
Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Bulgărica face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.487 locuitori, preponderent bulgari. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bulgărica era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și română (%).
Bulgărica, Bolgrad () [Corola-website/Science/318247_a_319576]
-
27 martie 1918, satul Pandaclia a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi din Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.365 locuitori din sat, 4.273 erau bulgari (97.89%), 31 ruși (0.71%), 29 români (0.66%), 9 ucraineni și 1 găgăuz. În perioada interbelică, satul s-a aflat în
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
bulgari. Locuitorii satului Pandaclia se ocupă în principal cu agricultura, aici existând teren arabil și podgorii. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc vite și oi. De asemenea, a fost înființată și o fabrică de cărămizi. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Pandaclia era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Pandaclia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318252_a_319581]
-
27 martie 1918, satul Ciișia a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi din Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 6.222 locuitori din sat, 6.090 erau bulgari (97.88%), 41 români (0.66%), 26 ruși (0.42%), 5 găgăuzi și 5 evrei. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Ciișia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318258_a_319587]
-
Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Ciișia face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 5.104 locuitori, preponderent bulgari. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Ciișia era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Ciișia, Bolgrad () [Corola-website/Science/318258_a_319587]
-
134 familii de coloniști bulgari din Macedonia, ei fiind cei care au fondat satul Împuțita . După unii autori, în 1820 locuiau în sat 453 de persoane (61 familii) de etnie moldovenească și găgăuză . La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Împuțita făcea parte din Ocolul Cahulului a Ținutului Ismail . În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Împuțita a făcut parte din componența României, în Plasa Reni a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români și ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.892 locuitori din sat, 1.444 erau bulgari (76.32%), 409 români (21.62%), 27 ruși (1.43%), 9 găgăuzi și 3 evrei. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.109
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
are 1.263 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Împuțita se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne de vită și de produse lactate. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Împuțita era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), găgăuză (%), ucraineană (%) și română (%).
Împuțita, Bolgrad () [Corola-website/Science/318259_a_319588]
-
la 27 martie 1918, satul Golița a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi în Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.388 locuitori din sat, 3.319 erau bulgari (97.96%), 25 români (0.74%), 19 ruși (0.56%) și 3 ucraineni. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]
-
bulgari. Locuitorii satului Golița se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. În sat funcționează o fermă de carne și de produse lactate. De asemenea, aici există o moară și o fabrică de cherestea. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Golița era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), rusă (%) și română (%).
Golița, Bolgrad () [Corola-website/Science/318263_a_319592]
-
la 27 martie 1918, satul Traian a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi în Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate mică de țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.754 locuitori din sat, 4.668 erau bulgari (98.19%), 24 ruși (0.50%), 15 români (0.32%), 12 evrei și 3 greci. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina
Traian, Bolgrad () [Corola-website/Science/318268_a_319597]
-
prezent, satul are 4.234 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Traian se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă în special cereale și viță de vie. De asemenea, aici există și o fermă zootehnică și o carieră de piatră. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Traian era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Traian, Bolgrad () [Corola-website/Science/318268_a_319597]
-
martie 1918, satul Hasan-Batâr a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi din Plasa Ivăneștii noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de români, ruși și țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.185 locuitori din sat, 4.039 erau bulgari (96.51%), 60 ruși (1.43%), 32 români (0.76%), 9 greci și 4 evrei. În sat a funcționat un spital de stat
Hasan-Batâr, Bolgrad () [Corola-website/Science/318271_a_319600]
-
locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Hasan-Batâr se ocupă în principal cu agricultura, aici existând teren arabil și podgorii. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc vite și oi. Produce de cereale, carne și produse lactate, struguri. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Hasan-Batâr era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Hasan-Batâr, Bolgrad () [Corola-website/Science/318271_a_319600]
-
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Băneasa a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și comunități mici de ruși și români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.507 locuitori din sat, 1.231 erau bulgari (81.69%), 175 ruși (11.61%), 94 români (6.24%), 6 găgăuzi și 1 polonez. La 1 ianuarie 1940, din cei 1.725
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Băneasa se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie. Începând din 1974 a fost înființată o fermă de păsări care producea anual 200 de tone de carne de curcan. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Băneasa era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
Republica Moldova. În Ucraina, numărul bulgarilor basarabeni este estimat la peste 129.000 în Bugeac (în Regiunea Odesa din partea de sud a țării) și 75.000 în celelalte părți (în principale în alte părți din sudul Ucrainei), în conformitate cu datele furnizate de Recensământul ucrainean (2001), care a numărat un total de 204.600 bulgari în Ucraina. Etnicii bulgari sunt majoritari în raionul Bolgrad (45.600 din cei 75.000 locuitori, adică 60.8%), dar ei locuiesc de asemenea și în alte raioane ale
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
De asemenea, sunt 8.600 bulgari în orașul Ismail (dintr-o populație totală de 85.100 persoane, sau 10.11%). În afara Bugeacului, mulți bulgari se află în orașul Odesa, unde s-au mutat în ultimii 50 de ani. În conformitate cu datele recensământului din RSS Moldovenească din 1989, locuiau acolo 88.419 bulgari. Rezultatele recensământului organizat în octombrie 2004 au scos la iveală faptul că 65.072 bulgari basarabeni (1.95% din populație) locuiesc în Republica Moldova (excluzând regiunea Transnistria), concentrați în principal în
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
totală de 85.100 persoane, sau 10.11%). În afara Bugeacului, mulți bulgari se află în orașul Odesa, unde s-au mutat în ultimii 50 de ani. În conformitate cu datele recensământului din RSS Moldovenească din 1989, locuiau acolo 88.419 bulgari. Rezultatele recensământului organizat în octombrie 2004 au scos la iveală faptul că 65.072 bulgari basarabeni (1.95% din populație) locuiesc în Republica Moldova (excluzând regiunea Transnistria), concentrați în principal în partea de sud — mai precis în raionul Taraclia. Recensământul organizat în noiembrie
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
419 bulgari. Rezultatele recensământului organizat în octombrie 2004 au scos la iveală faptul că 65.072 bulgari basarabeni (1.95% din populație) locuiesc în Republica Moldova (excluzând regiunea Transnistria), concentrați în principal în partea de sud — mai precis în raionul Taraclia. Recensământul organizat în noiembrie 2004 în Transnistria a numărat 3.164 (3.16%) bulgari în orașul Tighina și împrejurimile acestuia și încă 10.515 (2.39%) pe malul estic al râului Nistru. 29.447 bulgari locuiesc în orașe (și reprezintă 2
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
să se așeze pe teritoriile anexate recent de ruși, de unde fuseseră alungați tătarii. Coloniștii bulgari s-au așezat nu doar în Basarabia, ci și în regiunea Cherson. Refugiații bulgari și găgăuzi din Basarabia sunt menționați pentru prima dată în 1769. Recensământul din 1817 a găsit bulgari în 12 sate basarabene aflate în văile râurilor Ialpug și Lunga: în aceste 12 sate locuiau 482 familii bulgare și găgăuze și 38 familii românești. Conducătorul bulgarilor și găgăuzilor era un bărbat cu numele de
Bulgari basarabeni () [Corola-website/Science/318273_a_319602]
-
medie a unei exploatații agricole din România este de 3,37 ha. Exploatațiile individuale au, în medie, 2,15 hectare, împărțite în 3,7 parcele, în timp ce exploatațiile cu personalitate juridică exploatează în medie 269 hectare, divizate în circa 9 parcele. Recensământul general agricol 2010 arată că în 31.000 de exploatații cu o suprafață medie puțin peste 190 ha. cu un total de peste 7.000.000 ha, lucrează 111.000 de persoane. De cealaltă parte, în peste 3.800.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
celor mai multe locații din apropiere. În timpul operațiunilor de căutare a gazelor, o pânză de apă termală cu proprietăți curative s-a descoperit, determinând construirea de băi municipale, dintre care piscina termală închisă îi întâmpină pe vizitatori pe tot parcursul anului. Conform recensământului din 2011, satul Babócsa avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici
Babócsa () [Corola-website/Science/318283_a_319612]
-
Etnicii bulgari din Ucraina sunt un grup minoritar localizat în regiunile sudice ale Ucrainei (în principal în Regiunea Odesa) unde formează o majoritate semnificativă a populației. În Ucraina, numărul bulgarilor este estimat la peste 140.000 (Recensământul ucrainean (2001) a numărat un total de 204.600 bulgari, incluzând un număr nedeterminat de emigranți recent), formând majoritatea locuitorilor din raionul Bolgrad și locuind de asemenea și în alte raionale din Bugeac (în Regiunea Odesa din partea de sud a
Bulgarii din Ucraina () [Corola-website/Science/318288_a_319617]