10,712 matches
-
Teza susținută este că respectarea principiului libertății de autoorganizare a indivizilor pentru a-și rezolva problemele, flexibilizarea modului de alocare a autorității și permiterea competiției În furnizarea bunurilor publice pot induce un nivel funcțional de aliniere a intereselor. În sens restrâns, politicile publice se referă la tehnica prin care ideile politice și tehnice sunt puse În practica guvernării, sub forma unor acte sau acțiuni ale administrației publice. Într-un sens mai larg, politicile publice se referă la acea parte a acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
incidența În domeniul lor particular; prin urmare, o vor ignora și vor Încerca să-și atingă obiectivele specifice În pofida acesteia. Într-o mare măsură, această distorsiune este posibilă datorită sectorialității bunurilor publice furnizate și a specializării politicilor publice În sensul restrâns al termenului („tehnică prin care idei politice și tehnice sunt puse În practica guvernării, sub forma unor acte sau acțiuni ale administrației publice”). Din acest punct de vedere, problema are atât un aspect cognitiv, cât și unul instituțional. Din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fac direct din fonduri publice? • Sunt regulile de organizare a licitațiilor destul de clare pentru a asigura libera concurență și eficiența costurilor? • În ce măsură promovarea diferitelor produse farmaceutice este transparentă și legală? Pachetul de bază al serviciilor medicale furnizate gratuit ar trebui restrâns, pentru că, În realitate, nu poate fi furnizat ca atare; În acest sens, poziția Ministerului Finanțelor Publice este coerentă, deși poate conduce la consecințe nedorite: fondurile Încasate prin asigurările obligatorii de sănătate trebuie să acopere cheltuielile cu sănătatea, pentru că, potrivit legislației
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pentru Securitate și Cooperare În Europa, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite), dar și alte tipuri de actori instituționali la nivel internațional (precum organizațiile internaționale non-guvernamentale, mișcările sociale, fundațiile private, companiile private multinaționale). Prin urmare, instituțiile nu sunt definite Într-un mod restrâns, formal, constituțional și legal, ci pentru a putea include și alte tipuri de interacțiune informală la nivel internațional, cum ar fi, de exemplu, comunitățile științifice (epistemic communities), rețelele de influențare a politicilor la nivel mondial (global policy networks) (Stone, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Președintele Makarios EXTRAS PARTEA a II-a STUDII AD HONOREM Suprema ratio (virtus) iuris atque iustitiae, societatis validus ordo est Omul acest zoon politicon a apărut ca atare, s-a aflat dintotdeauna și va rămâne astfel în colectivitate, oricât de restrânsă ar fi aceasta; stabilirea și menținerea de relații între membrii componenți ai acesteia, rămâne nu imperativă, ci, pur și simplu, inexorabilă. Exixtența societății umane, democrația, precum și afirmarea și promovarea drepturilor omului nu pot fi concepute și cu atât mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în exclusivitate subiectului, se înscrie în această orientare. În unele lucrări și chiar în legislație, se mai menține sintagma "tehnică legislativă". De altfel, preferința pentru ea era veche și fusese justificată potrivit opiniei unor specialiști. De exemplu, optând pentru sensul restrâns al noțiunii de tehnică legislativă, Anita M. Naschitz 16 o considera rezervată acelor "procedee" și "artificii" prin care soluțiile de fond dobândesc practicabilitate, capacitatea de "inserare" în viața socială. Chiar înțeleasă restrâns adăuga autoarea noțiunea de tehnică legislativă rămâne cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
opiniei unor specialiști. De exemplu, optând pentru sensul restrâns al noțiunii de tehnică legislativă, Anita M. Naschitz 16 o considera rezervată acelor "procedee" și "artificii" prin care soluțiile de fond dobândesc practicabilitate, capacitatea de "inserare" în viața socială. Chiar înțeleasă restrâns adăuga autoarea noțiunea de tehnică legislativă rămâne cu un conținut complex, susceptibil de noi distincții care ar putea eventual conduce la o delimitare a proceselor de tehnică legislativă, subsumabile procedeului general de tipizare juridică, de anumite practici și metode, ținând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Prima formă este consolidarea, întâlnită în Italia și în cazul căreia se reiau într-o singură lege, ipotetic ultima, toate textele anterioare pe care ea le codifică. Deși utilă, nu mai puțin, produce efecte care se limitează la o arie restrânsă și uneori, la o singură lege, regrupată prin procedeul textului unic, cu modificările sale ulterioare. Cea de-a doua formă de codificare este practicată în Franța, sub denumirea de codificare à droit constant. Această formă de codificare este sistematică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
general, cu excepția minorității rromilor, sunt luate în considerare grupuri minoritare puțin numeroase și sunt ignorate cele formate din milioane de oameni de origini etnice diferite de majoritatea populației în cauză; aceasta face ca aplicarea Convenției să fie în mod artificial restrânsă și să răspundă numai parțial situației de pe continent. Activitatea timidă și rezervată a Comitetului consultativ, care, desigur, corespunde mandatului pe care dorește să i-l dea Consiliul de Miniștri, este însă de natură să limiteze capacitatea Consiliului Europei de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
extins denumirea de "Basarabia" la întreg teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care îl anexase Rusia, pentru a face să intre în conștiința publică, dar mai ales a cancelariilor europene, faptul că această regiune este distinctă și teritorial mai restrânsă decât estul Moldovei, iar locuitorii ei un popor diferit de cel român. În perioada 1812-1917, cât a durat ocupația țaristă, în Basarabia a fost dusă o politică dură de deznaționalizare, colonizare, deportare și teroare. Deși în parte alterat, prin masivele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de aderare a României la Uniunea Europeană, odată intrat în vigoare, a modificat (sub forma reflexelor pe care le-a produs și a ajustărilor pe care le-a impus) tratatele comunitare în vigoare la data respectivă. Dreptul comunitar (în sensul lui restrâns) este alcătuit din tratatele constitutive (sursă primară) și regulile conținute în actele normative adoptate de către instituții în aplicarea acestor tratate (surse derivate), iar dreptul comunitar primar constă în tratatele institutive ale Comunităților Europene așa cum au fost ele modificate, completate și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se afla un imens foaier, care avea să devină locul preferat pentru contacte și convorbiri informale, în timpul nenumăratelor "pauze de cafea" unele succedate la intervale regulate și programate, altele (cele mai numeroase), anunțate ori de câte ori lucrările în plen sau pe grupuri restrânse se împotmoleau. Întrucât peretele către exterior al foaierului era din aluminiu și sticlă, se deschidea privirii perspectiva pădurii de mesteceni, pe care aveam să îi privim de nenumărate ori acoperiți de nea sau de promoroacă, de-a lungul unei ierni
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
bunuri, sub forma devălmășiei celor doi soți se pot afla și alte drepturi reale, cum ar fi, spre exemplu, un drept de uzufruct, de servitute, de superficie etc. Noțiunea de devălmășie are, prin urmare, două accepțiuni. Într-o primă accepțiune, restrânsă, sub forma devălmășiei se înfățișează dreptul de proprietate al soților și are ca obiect bunurile dobândite de oricare din soți în timpul căsătoriei cu titlu de proprietate. Într-o accepțiune mai largă, devălmășia se înfățișează ca o modalitate și a altor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant]. O alt] abordare consider] elementele mai radicale ca fiind apanajul unui grup restrâns, al c]lug]rilor, care depun jur]minte de s]r]cie, castitate și ascultare, si care se constiuie în Ordinul C]lug]resc. Restul oamenilor trebuie s] urmeze înv]ț]turile etice de bâz], obligatorii pentru toți. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
istoric - este bucuros s] discute subiectul cu toat] lumea. În dialogurile urm]toare, pe de alt] parte, unde ideile socratice autentice par s] se dizolve în fundal, Platon începe s] considere aceast] cunoaștere ca fiind accesibil] doar unui num]r restrâns de persoane. Teoria să general] a cunoașterii („teoria formelor”) are multe aspecte comune cu teoriile ideilor înn]scute. Ceea ce cunoaștem, la cel mai general și înalt nivel, reprezint] o colecție de obiecte pe care le-am cunoscut în mod direct
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interzis. Astfel, este greșit s] minți, dar s] ascunzi adev]rul spre binele cuiva poate fi un fapt admisibil; iar aceasta pentru c] a ascunde adev]rul și a minți nu înseamn] același lucru. 2) Constrângerile deontologice sunt formul]ri restrânse, limitate. Acest aspect este discutabil deoarece exist] mai multe moduri de a înțelege sfera constrângerilor deontologice și mai multe perspective asupra tipurilor de acțiuni, ceea ce determin] o abordare diferit] a obligațiilor și responsabilit]ților individului. 3) Constrângerile deontologice au o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eficient. Chiar dac] inc]lcarea oric]ruia dintre elementele care constituie norme deontologice implic] și o lips] de respect, anumite chestiuni importante r]mân totuși f]r] explicație, devenind tot mai presante. Am stabilit c] normele deontologice au o formulare restrâns] și un caracter limitat: action]m greșit atunci cand înșel]m pe cineva prin minciun], ins] ascunderea adev]rului și înșelarea copiilor, a celor a c]ror minte este afectat] de vârst] sau de boal] în „scop benevol” (Donagan, 1977, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Atunci când, potrivit principiilor deontologice, alegem moartea a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem oare vinovați de lipsă de respect pentru cele cinci? În sfârșit, chiar dac] ar fi posibil] g]sirea unor argumente plauzibile în ap]rărea caracterului restrâns și limitat al formul]rilor deontologice sau a unei explicații pentru limitarea respectului, o întrebare r]mane inc] f]r] r]spuns: de ce trebuie considerat respectul ca fiind ceva ce dep]șește condiția sporirii bun]st]rii celorlalți? Dup] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mare încât ar merita pe deplin sacrificarea celor o șut]. 2) Deși deontologii afirm] c] normele domeniului studiat sunt absolute, c] suntem obligați la respectarea acestora chiar în ciuda oric]ror consecințe nefaste, ideea de „absolut” este ea ins]și restrâns] și prezint] anumite rezerve. Dup] cum am observat, limitarea influenței absolute a constrângerilor deontologice pornește de la ipoteza c] ele sunt caracterizate printr-o formulare restrâns], limitat]. Pentru a completa ideea de mai sus, preciz]m și acțiunea direct] a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respectarea acestora chiar în ciuda oric]ror consecințe nefaste, ideea de „absolut” este ea ins]și restrâns] și prezint] anumite rezerve. Dup] cum am observat, limitarea influenței absolute a constrângerilor deontologice pornește de la ipoteza c] ele sunt caracterizate printr-o formulare restrâns], limitat]. Pentru a completa ideea de mai sus, preciz]m și acțiunea direct] a acestor norme, subliniind faptul c] ele se aplic] doar acelor lucruri care constituie mijloace sau scopuri alese de noi și nu acelor urm]ri sau rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ruia. Cei care înclin] spre convingerea c] suntem obligați s] prevenim producerea unor consecințe negative, nu vor accepta ideea c] prevenirea r]ului ar putea fi un r]u în sine, la fel cum cei care au o viziune mai restrâns] asupra obligațiilor morale (că și deontologii) vor considera c] producerea r]ului poate fi permis]. Un adept al consecințialismului va fi de p]rere c] refuzul de a minți o persoan] în scopul protej]rii altora constituie un r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite circumstanțe nefericite ne absolv] oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand „morală tradițional]” a fost pentru prima dat] formulat] și susținut], gama situațional] și pericolul catastrofei sau posibilitatea individului de a-i face fâț] au fost considerabil restrânse. În prezent ins] tr]im sub amenințarea permanent] a unei posibile catastrofe mondiale, ceea ce face că percepția cu privire la capacitatea moral] și la responsabilitatea individului s] fie mult mai larg], reflectând o conștientizare a acestei realit]ți. Exist] demersuri pentru preîntâmpinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precise și cunoscute înainte de a ne implică în anumite situații care presupun deliberare și acțiune. S] analiz]m constrângerea deontologic] legat] de minciun]. Este cât se poate de simpl] și de clar], cunoscut fiind faptul c] minciună desemneaz] un fragment restrâns al comportamentului, care poate fi localizat într-un anumit context marcat de spațiu și timp. Dac] o conduit] corespunz]toare const] cu prec]dere în evitarea r]ului - în sensul de a evita inc]lcarea normelor sau a principiilor deontologice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corecte. Acest gen de supunere, aferent concepției etice legaliste, nu este doar simplu și direct, dar și strict], cel puțin în aparent]. Suntem datori s] respect]m anumite norme formulate cu strictețe, ins] acest respect este înțeles în termeni foarte restrânși: el se refer] doar la litera (textul) legii, nu și la aplicarea spiritului legii în propriile noastre acțiuni. Dac] alegem s] profit]m de carentele legii, nu putem fi sancționați legal pentru acest lucru. Supunerea este, de asemenea, o chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de factur] materialist] ar recurge la suprimarea satisfacerii unor preferințe efemere în scopul protej]rii intereselor materiale și de lung] durat] ale individului. Principiile acestei teorii necesit] o formulare atent]; „interesele materiale” nu trebuie percepute într-un sens atât de restrâns și nu trebuie nici s] le acord]m întâietate, astfel încât s] ajungem s] credem c] oamenii nu au voie s] își cheltuiasc] banii sau economiile destinate achizițion]rii unui lucru. Consumul prestabilit poate promova la rândul s]u bun]starea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]