11,518 matches
-
Coloana Ciumei (în , "Dreifaltigkeitssäule"), cunoscută și ca "Statuia Ciumei" sau "Monumentul Sfintei Treimi", este înălțată în mijlocul Pieței Unirii din Timișoara, în concordanță cu stilul arhitectonic al clădirilor dimprejur (baroc). Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei, răspândite în epoca barocului în întregul spațiu sud-german, boem și maghiar. Statuia amintește de încetarea epidemiei
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
1970, cu ocazia construcției magazinului universal Bega, monumentul a fost mutat în Piața Unirii. Pe locul în care se afla inițial se găsește în prezent Ceasul Floral. Monumentul este compus dintr-o coloană înaltă triunghiulară împodobită simbolic, pe care tronează Sfânta Treime, Tatăl și Fiul țin coroana cerească deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care îngenunchează la picioarele lor. La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfânta Rozalia. La aceeași înălțime cu Sfântul Nepomuk se găsesc
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
mutat în Piața Unirii. Pe locul în care se afla inițial se găsește în prezent Ceasul Floral. Monumentul este compus dintr-o coloană înaltă triunghiulară împodobită simbolic, pe care tronează Sfânta Treime, Tatăl și Fiul țin coroana cerească deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care îngenunchează la picioarele lor. La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfânta Rozalia. La aceeași înălțime cu Sfântul Nepomuk se găsesc statuile regelui David și a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
o coloană înaltă triunghiulară împodobită simbolic, pe care tronează Sfânta Treime, Tatăl și Fiul țin coroana cerească deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care îngenunchează la picioarele lor. La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfânta Rozalia. La aceeași înălțime cu Sfântul Nepomuk se găsesc statuile regelui David și a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este străjuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare, Sfântul Rochus, Sfântul Sebastian și Sfântul Carol Borromeus. Pe cele trei laturi
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
coroana cerească deasupra capului Sfintei Fecioare Maria, care îngenunchează la picioarele lor. La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk iar sub el, Sfânta Rozalia. La aceeași înălțime cu Sfântul Nepomuk se găsesc statuile regelui David și a Sfintei Barbara, patroana minerilor; soclul triunghiular este străjuit de statuile unor puteri legendare ocrotitoare, Sfântul Rochus, Sfântul Sebastian și Sfântul Carol Borromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief, reprezentând cele trei calamități - război, foamete și ciumă
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
o firească încărcătură istorică."" După finalizarea lucrărilor, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 aprilie 1915 de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei și Sucevei. Pe peretele vestic, în dreapta intrării, se află o placă de piatră cu următoarea pisanie: Această sfântă și dumnezeească biserică cu hramul marelui mucenic Gheorghie zidită de fericitul întru pomenire Io Ștefan Voevod cel Mare domn al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale Carol I
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
întregi se abăteau stropșite-n picioarele cailor, și oriîncotro fugeau bieții unguri, tot de Ștefan dădeau"". După cum relatează scriitorul, ""pentru amintirea acelei biruinți, Ștefan a ridicat în Baia Biserica Albă — la ruinele ei, țăranii cu dare de mână, păzitori unei sfinte datine strămoșești, duc în toți anii, în ziua de Sfântu Gheorghe, mâncări, băuturi, în vase nouă, împodobite cu flori, și fac praznice pentru săraci"".
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
codul . Se consideră că prima mănăstire cu acest nume ar fi fost construită de Nicodim de la Tismana. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: " Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)". Pe la jumătatea secolului XVI, ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. Este posibil ca
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: " Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)". Lui Nicodim tradiția i-a pus în seamă un lung șir de alte mănăstiri care au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea mai mică relație nu se
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniștii au risipit obștea și părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu forțat la București. Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici. În 1991 a fost înființat în incinta mănăstirii Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o durată de școlarizare de cinci ani. În prima jumătate a secolului XVII s-a nevoit în jurul Mănăstirii Prislop un sihastru sfânt, anume Ioan, de loc din satul vecin Silvașul de Sus. Acest cuvios, luând din tinerețe jugul
Mănăstirea Prislop () [Corola-website/Science/308823_a_310152]
-
Este cea mai veche carte datată din Țara Românească, cu cea mai veche ferecătură și se află la Muzeul Național de Istorie din București. Datarea este pe spatele ultimei pagini, al cărui text în interpretarea Mitropolitului Tit Simedrea este: "„Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în anul al șaselea al acestei goane după isihie. Socotim de la facerea lumii anul 6913 (1405)”". Sunt considerate minuni ale Sfântului Nicodim: Sfințenia vieții sale și minunile săvârșite atât în timpul vieții
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
ca acesta să nu se piardă, deoarece doar un număr restrâns de persoane de sex masculin purtau acest nume. Beyoncé are și o soră, Solange, care a devenit ulterior cântăreață și actriță. Tânăra Knowles a fost educată la școala primară Sfânta Maria, din Texas, unde a început să studieze balet și jazz. În ciuda timidității sale ea s-a arătat interesată de muzică și de interpretare, începând să participe la diverse concursuri locale. După câteva momente petrecute pe scenă, artista și-a
Beyoncé () [Corola-website/Science/308923_a_310252]
-
biserica din Brebu și din Milcov. În ultimii ani de viață a realizat iconostase pentru bisericile din Răhău și Vințu de Jos și a pictat biserica ortodoxă din cimitirul din Sebeș - Alba. A decorat deasemenea peretele de nord al bisericii Sfânta Treime din Săsciori și a donat acestei biserici icoana de hram și un epitaf cu scena "Punerea în mormânt". La Mănăstirea Cernica a realizat mural în pronaosul bisericii, portretele ctitorilor: Sfantul Ierarh Calinic și episcopul Ioanichie Stratonichios. Sava Henția a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
cheltuială proprie meditațiile " Face à la Vie" și a publicat numeroase articole cu conținut pedagogic în ziarele și revistele blăjene "Unirea", "Cultura creștină", "Blajul" etc., în scopul ridicării vieții spirituale a tineretului. Avea o devoțiune și o admirație deosebită pentru "Sfânta Tereza de Avila", mare mistică spaniolă (1515 - 1582). Apropiații lui spun că ar fi început Viața și doctrina Sfintei Tereza de Avila și alte lucrări, care au rămas, din păcate, în manuscris. În penitenciarul din Sighet, el mai nutrea speranța
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
blăjene "Unirea", "Cultura creștină", "Blajul" etc., în scopul ridicării vieții spirituale a tineretului. Avea o devoțiune și o admirație deosebită pentru "Sfânta Tereza de Avila", mare mistică spaniolă (1515 - 1582). Apropiații lui spun că ar fi început Viața și doctrina Sfintei Tereza de Avila și alte lucrări, care au rămas, din păcate, în manuscris. În penitenciarul din Sighet, el mai nutrea speranța că, dacă-și va redobândi libertatea, va face un pelerinaj la mormântul acestei sfinte. Atât de înțelegător și condescendent
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
fi început Viața și doctrina Sfintei Tereza de Avila și alte lucrări, care au rămas, din păcate, în manuscris. În penitenciarul din Sighet, el mai nutrea speranța că, dacă-și va redobândi libertatea, va face un pelerinaj la mormântul acestei sfinte. Atât de înțelegător și condescendent cu alții, el avea, însă, un mare defect, acela de a fi prea exigent cu sine. Niciodată nu era mulțumit cu ceea ce redactase și, astfel, a fost o pierdere ireparabilă și pentru Biserică, ducând cu
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
urmele meșterului itinerant de la Bălan Josani. Pe acesta îl putem identifica cu "meșterul Popa Toader" care a semnat un portal aproape identic în Valcău de Jos, unde cercetătorul sălăjan Leontin Ghergariu a citit inscripția în chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici Popa Toader ..."" Pe urmele lui putem merge și mai departe, tocmai în județul Bihor, la biserica de lemn din Totoreni. Aici el scrie pe un portal de intrare asemănător: ""ziditu-s-au această sfântă beserică după întrupare Domnului leatu
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
chirilice: ""Meșteri de la temeiu acești sfinte beserici Popa Toader ..."" Pe urmele lui putem merge și mai departe, tocmai în județul Bihor, la biserica de lemn din Totoreni. Aici el scrie pe un portal de intrare asemănător: ""ziditu-s-au această sfântă beserică după întrupare Domnului leatu 1697"". Așadar, el ajunge în Totoreni doi ani după ce a terminat biserica de lemn din Bălan Josani. Este posibil ca între aceste două șantiere să fi ridicat chiar biserica din Valcău de Jos, aflată undeva
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
se deschid trei uși, cea din mijloc păstrându-și încă dverele împărătești originale. Altarul este la rândul său acoperit de o mică cerime. În mijlocul încăperii strâmte este înălțat un prestol dintr-o lespede așezată pe trei picioare de piatră, simbolizând Sfânta Treime, o rezolvare neobișnuită atât pentru forma cât și pentru semnificația aleasă. Biserica este luminată de un număr redus de ferestre, numai două în navă și două în altar. Este remarcabilă fereastra cu oblon din axul altarului, singura păstrată în
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
în fiecare mână căte un obiect. În mîna stângă poartă probabil o sabie iar în cea stângă un potir. După coada cea lungă a balaurului sunt reprezentate stele albastre și roșii. Învățătura sfinților părinți ai Bisericii, cu privire la aceast episod din Sfânta Scriptură ne spune: În această arătare a balaurului nu se poate vedea altceva decât șarpele cel din vechime, numit diavolul sau satana...Culoarea roșie închipuie cruzimea sa cea însetată de sânge; cele șapte capete închipuie viclenia sa cea mare, ca
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
unei grădini cu flori și este în grija măicuțelor de la mănăstire. Mănăstirea a luat ființă în anul 1994, la inițiativa stavroforei Marina Lupou, în prezent stareța mănăstirii. Este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului, primind hramul „Sfânta Treime” de la Episcopul Ioan Mihălțan, Episcopul Oradiei de la acea vreme. Are un plan dreptunghiular cu altar, naos și pronaos. Acoperișul este din șindrilă, iar clopotnița este scundă cu foișor cu arcade și o fleșă ascuțită. Pe o parte, de-a
Biserica de lemn din Stâna () [Corola-website/Science/309818_a_311147]
-
Decorată cu chenare de linii frânte și romburi, intrarea duce în pronaosul bisericii. Decorația pictată ce se păstrează încă în pronaos este bogată. Regăsim aici reprezentați pe Adam și Eva, bine-cunoscuta scenă a femeilor înțelepte dar și alte portrete de sfinte. Tavanul, este decorat cu casete pictate de conțin motive geometrice sau vegetale. Peretele ce desparte pronaosul de naos are partea superioară înlocuită cu traforuri de lemn pentru a putea fi urmărită slujba. Partea inferioară a acestui perete este decorat cu
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
a fost adusă în 1935 din satul Tămașa, Sălaj. Ea a fost ridicată probabil în decursul secolului 18, fiind antedatată de pictura murală din 1775. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn Sfânta Varvara a fost adusă aici din Tămașa-Sălaj, în anul 1935, de proprietarii minelor de cărbuni, din familia Manoilescu, ocazie cu care pictorița Elena Popeia a încercat și o restaurare „creatoare” a picturii murale care fusese realizată de zugravul de biserici
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
de la Orghiz"". Un alt eveniment important în viața acestei comunități are loc în anul 1839 cînd episcopul Ioan Lemeni sfințește această biserică. Momentul este consemnat în documentul pecetluit în cele patru colțuri pe masa altarului. Acest document ne informează: Această sfântă besearică întru cinstea [Sfântului Erarh Nic]olae spre mărirea lui Dumnezeu zidită s-au sfințit prin Ioann Lemeni a Românilor, Grecilor, Sârbilor de leajea grecească onită în Marele Principat al Ardealului și părțile lui înpreunate Episcop al Făgărașului în anul
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
înțelepte. Pe peretele de nord și pe cel de răsărit sunt reprezentate sfinte mucenițe precum Sf. Iuliana, Sf. Anastasia, Sf. Maria Magdalena, Sf. Salomia sau Sf. Ioana. Bolta semicilindrică a naosului fost decorată cu câteva medalioane în care sunt prezentate: Sfânta Treime, Mielul ce poartă steagul, Patriarhul Avraam dar și Pilda Pelicanului. În părțile laterale ale bolții naosului au fost redați Evanghelistul Luca, Sf. Proroc Iacov, Evanghelistul Matei, Sf. Proroc Ilie precum și alte scene care, datorită stării de degradare nu pot
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]