10,713 matches
-
al meu versus al tău”. Drepturile de propritate individuală și, prin extensie, cele teritoriale ale statelor-națiune au un caracter exclusiv. Dacă cineva ar putea spune că oricine are dreptul de a obține proprietăți, acesta nu este genul de drept care unește umanitatea Într-un mod profund și fundamental 4. Din contră, lupta Între cei care au și cei care nu au pentru dreptul la proprietate a contribuit probabil mai mult Înspre divizarea speciei noastre decât oricare alt fenomen social. Chiar dreptul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi 8. Rearanjând astfel universalitatea condiției umane, Turner deschide posibilitatea avansării unei noi viziuni pe care rasa umană să o Îmbrățișeze. În lumea creștină medievală, natura decăzută a umanității era considerată o condiție universală, iar salvarea eternă era oferită drept un vis care să unească umanitatea. În era modernă, natura pragmatică a omului era văzută drept o condiție universală, progresul material fiind adoptat drept vis unificator. În era globală
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condiției umane, Turner deschide posibilitatea avansării unei noi viziuni pe care rasa umană să o Îmbrățișeze. În lumea creștină medievală, natura decăzută a umanității era considerată o condiție universală, iar salvarea eternă era oferită drept un vis care să unească umanitatea. În era modernă, natura pragmatică a omului era văzută drept o condiție universală, progresul material fiind adoptat drept vis unificator. În era globală, fragilitatea și vulnerabilitatea devin condiția universală a umanității, conștiință globală devinind visul de urmat. Asemănător, obligațiile proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eternă era oferită drept un vis care să unească umanitatea. În era modernă, natura pragmatică a omului era văzută drept o condiție universală, progresul material fiind adoptat drept vis unificator. În era globală, fragilitatea și vulnerabilitatea devin condiția universală a umanității, conștiință globală devinind visul de urmat. Asemănător, obligațiile proprietate au structurat viziunea asupra lumii bazată pe credința și salvarea eternă, iar dreptul la proprietate a dat formă erei utilitarismului și progresului material. În noua lume, ce va să vină, drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noi”, implantată În drepturile universale ale omului. Empatia este noul liant social, iar drepturile universale ale omului - noul cod legal de comportament pentru promovarea conștiinței planetare. Acesta nu implică Însă ca vechii lianți sociali, credința și rațiunea - care au reunit umanitatea În jurul căutării transcendentului și a progresului material - nu mai sunt relevanți și trebuie abandonați. O conștiință globală plenară face loc pentru cei trei lianți sociali Într-o modalitate neierarhică. Credința, rațiunea și empatia sunt toate esențiale pentru o conștiință umană
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al doilea război mondial, a fost prima Înțelegere guvernamentală multilaterală care recunoștea drepturile și Îndatoririle Într-o comunitate morală care transcende statele suverane. Statele Unite ale Americii și aliații săi i-au judecat pe criminalii de război naziști pentru „crime Împotriva umanității”. În timp ce oficialii naziști argumentau că ei nu au făcut altceva decât să urmeze ordinele guvernului și nu puteau fi puși sub acuzare, ca urmare a drepturile lor de cetățeni germani, aliații nu au fost de acord. Ei au argumentat că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
executa „ordinele Împotriva legii” venite de la superiorii lor, care erau definite că acele ordine care negau oamenilor drepturile lor fundamentale ca ființe umane. Dacă naziștii executau ordine Împotriva legii, ei puteau să fie judecați pentru crime Împotriva păcii și a umanității. Epoca drepturilor omului a Început cu adevărat odată cu formarea ONU În 1945. Carta ONU declară că unul dintre principalele scopuri ale organizației este promovarea și Încurajarea „respectului pentru drepturile umane și a libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fost misiunea Centrală a fiecărui aranjament de guvernare din istorie. Sclavi și imperii, supuși și regate, cetățeni și state, iar acum persoane și instituții de guvernare globale sunt fiecare jaloane importante ale evoluției către individualizare și integrare sporite a umanității. Drepturile universale ale omului În era globală, precum regimul de proprietate În era statelor-națiune și obligațiile de proprietate În epoca feudală, sunt Întrupări legale ale relației existente Între forțele de individualizare și integrare. Ele formează țesutul de legătură dintre particular
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Eichman, arhitectul planurilor naziste de exterminare a evreilor și a altora, ar fi judecat astăzi În Europa și găsit vinovat, ar fi cruțat de pedeapsa cu moartea. (Eichman a fost judecat de un tribunal israelian În 1961 pentru crime Împotriva umanității, găsit vinovat și spânzurat În 1962.) În timp ce mulți americani se opun pedepsei cu moartea, fiind la fel de hotărâți să obțină abolirea ei ca și europenii, marea majoritate a americanilor - două treimi - nu se opun și probabil vor spune că o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vis, sperând să convingă restul lumii de justețea cauzei lor. Iată ce spune un memorandum oficial al Uniunii Europene despre pedeapsa cu moartea: Cu mult timp În urmă, țările europene, de jure sau de facto, au făcut o alegere pentru umanitate, abolind pedeapsa cu moartea și, În acest fel, Încurajând respectarea demnității umane. Acesta este un principiu fundamental pe care Uniunea Europeană dorește să-l Împărtășească cu toate țările lumii, la fel cum Împărtășește alte valori și principii comune cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Împărtășească cu toate țările lumii, la fel cum Împărtășește alte valori și principii comune cum ar fi libertatea, democrația, domnia legii și garantarea drepturilor omului. Dacă reușesc În atingerea acestui țel, atât Uniunea Europeană, cât și celelalte țări vor promova cauza umanității 7. Memorandumul Uniunea Europeană continuă spunând că „invită Statele Unite ale Americii să Îmbrățișeze În mod egal această cauză”8. Ironia este că Uniunea Europeană, ai cărei locuitori, În majoritatea lor, au renunțat de mult timp la orice afiliere creștină devotată, par să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ideea iluministă că propriul interes material este promovat cel mai bine de piețele libere și liberalizarea schimburilor atât În interior, cât și În exterior. Teoreticienii liberali nu erau după cum arată ideea lui Hobbes potrivit căreia războiul este condiția naturală a umanității. Ei preferau să creadă că interesul propriu rațional este motorul principal, iar eficiența economică este forța motoare a comportamentului uman. și-au Împletit ideile lor cu teoria lui Locke a dreptului de proprietate, cu noțiunea lui Adam Smith de mână
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
degrabă, s-a dezvoltat dintr-un sentiment de aversiune extremă față de genul de comportament barbar, pe care ființele umane sunt capabile să-l aplice altor oameni. Noul experiment european este o Încercare de a depăși moștenirile cele mai rele ale umanității, nefiind caracterizat de iluzii, ci de o evaluare realistă a condiției umane. Acum, când Europa a arătat că această nouă cale În politică funcționează pentru douăzeci și cinci de țări, reprezentând 455 de milioane de oameni, ea este dornică să Împărtășească experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
viața civililor. Mary Kaldor, profesor de guvernare globală și drepturi ale omului la London School of Economics, a spus succint: „În timp ce purtatorul legitim de arme, soldatul, trebuie să fie gata să moară pentru țara sa, pacificatorul Își riscă viața pentru umanitate”49. Țările membre ale Uniunii Europene pun la dispoziție de zece ori mai multe trupe de menținerea păcii decât Statele Unite ale Americii, contrazicând argumentul american, auzit adeseori, potrivit căreia Europa lăsa Americii sarcina de a fi polițistul mondial 50. Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țări. Lanțurile noastre muntoase nu se termină În mod abrupt fiindcă un politician din secolul al XIX-lea a trasat o linie pe hartă. Vânturile, oceanele, ploaia și curenții atmosferici nu recunosc frontierele politice. Mediul este proprietate comună a Întregii umanități și a creației În general și ceea ce are loc Într-o țară afectează nu numai pe vecinii ei, dar pe mulți alții foarte Îndepărtați de frontierele ei79. Zonele protejate transfrontaliere sunt plănuite În primul rând și Înainte de toate, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Proprietatea asupra naturii devine mai puțin importantă decât accesul la ea. Valoarea utilitară a naturii nu mai este singura măsură a importanței ei. Mai degrabă, valoarea intrinsecă trece pe primul plan și are o importanță egală. Cu reintroducerea valorii intrinseci, umanitatea validează ideea potrivit căreia și natura are un drept să existe și să fie recunoscută, la fel ca și fiecare ființa umană. Parcurile transfrontaliere ale păcii extind noțiunea drepturilor universale ale omului pentru a include drepturile restului naturii. Este prea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mediul Înconjurător și sustenabile. 16. Universalizarea visului european Europa a devenit noul „oraș de pe deal”. Lumea Întreagă privește acest nou și grandios experiment În guvernare transnațională, În speranța că ar putea oferi un ghid, foarte necesar, pentru direcția În care umanitatea trebuie să se Îndrepte În lumea pe cale de globalizare. Visul european, care pune accentul pe includere, diversitate, calitatea vieții, sustenabilitate, joc profund, drepturi universale ale omului, drepturile naturii și pace, este din ce În ce mai atrăgător pentru o generație dornică să fie conectată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comerciale pe termen scurt. Diferența totuși este că În timp ce În Vest, exploatarea naturii este Însăși esența viziunii iluministe asupra lumii, În Est, politicile de mediu dăunătoare curente sunt cel puțin În contradicție cu noțiunea asiatică tradițională a relației armonioase a umanității cu lumea naturală. Având În vedere preocuparea lor În ceea ce privește legăturilor, este de Înțeles că asiaticii sunt mai puțin interesați În descoperirea adevărului decât În cunoașterea „drumului”. A ști cum să te relaționezi cu „celălalt”, nu cum să-l dobândești pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
separat, nu este ideală pentru o lume conectată. Noile tehnologii sunt atât de descentralizate și democratice, dar În același timp conectate global, Încât Încurajează atât individualizarea extremă, cât și integrarea extremă În mod concomitent. A crea o nouă viziune pentru umanitate care să Împreuneze aceste două forțe, aparent contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă de transformare În istoria umană. În opinia mea personală, Europa este poziționată cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Vestul, cât și Estul. Răul rece și etica universală Crearea unei conștiințe globale implică o persoană integrată care este capabilă să combine atât liberul arbitru individual, cât și un sens de responsabilitate colectivă pe un câmp de joc planetar. Acceptarea umanității altui individ este un act profund individual. Pentru aceasta este nevoie ca fiecare individ să-l recunoască pe „celălalt”. Dacă un grup poate ajuta la condiționarea comportamentului individual și la a-i predispune pe membrii săi la empatie, sentimentul Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crează o mentalitate de asediu și un sentiment că fiecare trebuie să se apere pe sine Într-un război de supraviețuire. Ultima soluție ar exacerba răul sistemic creînd condițiile pentru un efect de feedback pozitiv, cu consecințe potențiale devastatoare pentru umanitate și lumea Întreagă. Acestea sunt deci Întrebările: Cum creăm o nouă legătură morală Între „sine” și „celălalt” care este suficient de expansivă și cuprinzătoare pentru a fi există la scară globală atribuindu-se o perspectivă universală? Putem stabili o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
24. Mediile virtuale și tehnologiile de inginerie genetică sunt cele mai recente Încercări de a crea substitute tehnologice În speranța de a recapta corpul uman. Din nefericire, argumentează Brown, „sechestrarea vieții corpului În obiecte” În numele progresului tehnologic și material atrage umanitatea din ce În ce mai mult În domeniul instinctului morții 25. Frica de moarte care ne chinuie, pe care pruncul o trăiește la separarea inițială de mama sa, este cea care, până acum, a motivat o bună parte a progresului uman. Istoria civilizației pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
procesului am pierdut acel sens primordial al indivizibilității oceanice care este instinctul vieții și am stabilit o nouă relație cu natura bazată pe dominația de la distanță, cu toate efectele sistemice dăunătoare care decurg din Încercările noastre de a o stăpâni. Umanitatea a trecut, Într-adevăr, de la instinctul vieții la cel al morții. Ce ne rămâne de făcut? Barfield sugerează că suntem În punctul de inflexiune a celei de-a treia mari etape a conștiinței umană - stadiul În care luăm o decizie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
promta curățenie și lengiul edificiului într-o stare mai mult decât satisfăcătoare", încât Epitropul de Galați menționează că "a dovedit principiul de prosperitate nu numai ca medic, ci ca administrator, dar și ca bun creștin și bun Român care în privința umanității a dat tot concursul maladilor (sic) infirmi găzduiți de atâția deci de ani la bolnița acestei sfinte monastiri". Din mai multe fragmente ale procesului-verbal, rezultă că ospiciul a derivat dintr-o bolniță mănăstirească mai veche, care, cum se vede, există
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lor morală, munții din loc. Dacă pier victorioși în această luptă ca preț de jertfă adus victoriei însăși îi numim eroi tragici și-i nemurim. Există o dramaturgie născută în secolul XX, care pune în joc degradarea unui tip al umanității prin alienare ruptură condiționată de un complex proces socio-istoric, bio-ecologic și moral-spiritual, amputînd ființa umană de propria existență, precum o plantă smulsă din solul ei hrănitor, purtată haotic de vîntul uscăciunii. Asemenea oameni trăiesc fără să existe, sînt alienați, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]