11,047 matches
-
Un semn al copilului maltratat este manifestarea lui violentă față de animale. Televiziunea a prezentat în repetate rânduri pisici sau câini, păsări, ucise de adolescenți în cadrul unor ritualuri sau doar în momente de excitare, în grup. Reportajele condamnau adolescenții pentru manifestările violente, dar nu vedeau copilul victimă din spatele tânărului violent. Cel care ar fi trebui chemat să dea socoteală ar fi fost părintele care a crescut și a îngrijit copilul. La rândul său, părintele își exercită funcțiile parentale într-un context social
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violentă față de animale. Televiziunea a prezentat în repetate rânduri pisici sau câini, păsări, ucise de adolescenți în cadrul unor ritualuri sau doar în momente de excitare, în grup. Reportajele condamnau adolescenții pentru manifestările violente, dar nu vedeau copilul victimă din spatele tânărului violent. Cel care ar fi trebui chemat să dea socoteală ar fi fost părintele care a crescut și a îngrijit copilul. La rândul său, părintele își exercită funcțiile parentale într-un context social mai mult sau mai puțin tolerant față de diferitele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fost părintele care a crescut și a îngrijit copilul. La rândul său, părintele își exercită funcțiile parentale într-un context social mai mult sau mai puțin tolerant față de diferitele manifestări ale violenței și este el însuși rodul unei disciplinări adeseori violente în copilărie și, în același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic care-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale violenței și este el însuși rodul unei disciplinări adeseori violente în copilărie și, în același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic care-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte față de violența suportată în copilărie este evidențiată cel mai bine de modul în care își îndeplinește funcțiile parentale. Cercetările arată că în special violența psihologică a părinților în relație cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
jefuind culturile sau fermele de animale ale omului. Hrana diferită induce și comportamente diferite. Pe măsură ce speciile evoluează, creând indivizi cu un impact tot mai mare asupra mediului de viață, nașterea ca și moartea indivizilor poate deveni tot mai dificilă, mai violentă. în același registru, bolile se diversifică, se amplifică și omul cade nu doar victima a acestor manifestări ale naturii, dar devine adeseori promotorul, inventatorul lor. O știre recentă ne anunța de plasarea de către mâini criminale, în plușul scaunelor din săli
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de seringă purtătoare ale virusului HIV. Violența umană este atât o caracteristică înnăscută, ținând de condiția ereditară, cât și una învățată, determinată de experiența individului. Așa cum am spus mai sus, adeseori adulții sau copiii care au fost victimele unor comportamente violente din partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în general, față de cei mai slabi. Consecutiv sporirii provocărilor, mecanismele de apărare, defensive, ale ființei umane față de factorii agresivi devin tot mai sofisticate, mergând de la mecanisme care țin de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este atât o caracteristică înnăscută, ținând de condiția ereditară, cât și una învățată, determinată de experiența individului. Așa cum am spus mai sus, adeseori adulții sau copiii care au fost victimele unor comportamente violente din partea părinților și a societății au comportamente violente față de animale și, în general, față de cei mai slabi. Consecutiv sporirii provocărilor, mecanismele de apărare, defensive, ale ființei umane față de factorii agresivi devin tot mai sofisticate, mergând de la mecanisme care țin de civilizația societății până la cele psihologice, care apără față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în anumite grupuri); în exosistem (violența în comunitate, în spații publice, în instituții, pe stradă etc.); în macrosistem (la nivelul valorilor, al religiilor, al stereotipiilor și reprezentărilor sociale etc.). 1.3. Violența umană în paginile anterioare am vorbit despre manifestări violente în natură și despre violența omului ca individ sau în grup. Ca țintă și victimă a manifestărilor violente, ființa umană este atinsă în corpul său fizic, în sufletul și spiritul său, nu doar aici și acum, ci în continuitatea vieții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la nivelul valorilor, al religiilor, al stereotipiilor și reprezentărilor sociale etc.). 1.3. Violența umană în paginile anterioare am vorbit despre manifestări violente în natură și despre violența omului ca individ sau în grup. Ca țintă și victimă a manifestărilor violente, ființa umană este atinsă în corpul său fizic, în sufletul și spiritul său, nu doar aici și acum, ci în continuitatea vieții, în generațiile care vin. Schimbările macrosociale, de-a lungul istoriei, au schimbat oare potențialul de violență al omului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Altă regulă generală este suprapunerea violenței statale cu aceea interpersonală. Această suprapunere este legată de tiparele culturale specifice de tip colectivist și non egalitarist. în societățile cu nivel crescut de violență pedepsele ce se aplică sunt mai dure și mai violente. Societățile sărace au nivel mai crescut al tuturor tipurilor de violență, iar în rândurile populațiilor sărace din țările bogate se înregistrează mai multe victime ale violenței. Aceste regularități în manifestare violenței îi determină pe autori să susțină posibilitatea depistării unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența paroxistică, războiul. în violența personală intră acele acte de violență care sunt comise de un individ împotriva altcuiva (violența interpersonală), a lui înșiși (suicid, automutilare), a animalelor sau a unor obiecte (distrugerea bunurilor). Locul de desfășurare al acestor comportamente violente poate fi familia, spații publice sau de agrement din comunitate, diferite instituții (școală, locul de muncă, instituții de protecție socială, de reabilitare etc.). Aceste forme de violență sunt sancționate mai mult sau mai puțin din punct de vedere cultural și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului are o altă semnificație într-o cultură patriarhală, unde tocmai caracteristicile patriarhatului se pot constitui ca un cadru generator sau promotor al acestui tip de violență. Violența colectivă, cum ar fi răscoalele, revoluțiile, actele de teroare comise de bande violente și alte manifestări de violență de grup sunt răspunsul la anumite cauze specifice, la factori de risc acționând asupra întregului grup. Actele comise de grupuri sunt în general de o violență sporită, deoarece se petrece un fenomen de pierdere a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
imature și dependente, diminuând liberul arbitru în judecată și autonomia în acțiunile subiectului. Violența instituțională este o formă de violență colectivă având la bază interesele unei instituții. rândul acestor violențe se numără acțiunile regimurilor totalitariste împotriva unor grupuri sociale, acțiunile violente ale unor grupuri religioase în numele organizației religioase cărora aparțin, violența unor sisteme economice care sacrifică anumite grupuri sociale. În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
totalitariste împotriva unor grupuri sociale, acțiunile violente ale unor grupuri religioase în numele organizației religioase cărora aparțin, violența unor sisteme economice care sacrifică anumite grupuri sociale. În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violența instituțională, vom prezenta o scurtă analiză a regimului comunist din România sub aspectul traumei induse populației. Toate discuțiile vor avea nu doar perspectiva suferinței, ci și pe aceea a rezilienței, a posibilităților victimelor de a depăși cu bine evenimentele violente, generatoare de suferință. 1.4. Agresivitate și violență Am văzut mai sus câteva caracteristici ale violenței umane. Violența face referire la comportamente caracterizate prin raporturi agresive, bazate pe forță, verbală sau fizică, morală, economică, politică, având ca scop dominarea, supunerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
De etimologie latină, ad-gressere, are semnificația de a merge spre celălalt, dar și de a ataca. Din aceeași familie de cuvinte fac parte re-gressere, cu semnificația de a se retrage și pro-gressere, a merge înainte, a avansa. Agresivitatea generează comportamente violente larg răspândite la animale, definind chiar categoria prădătorilor. La om, o teorie recentă și controversată, dezvoltată de Wrangham și Peterson (1996), susține că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie afirmă condiția biologică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
larg răspândite la animale, definind chiar categoria prădătorilor. La om, o teorie recentă și controversată, dezvoltată de Wrangham și Peterson (1996), susține că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii conduitelor violente ale ființei umane, care este în același timp și socială. Teoria, larg discutată, are un contraargument puternic în cercetări care arată că și cooperarea reprezintă un mecanism înnăscut al omului și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
om, o teorie recentă și controversată, dezvoltată de Wrangham și Peterson (1996), susține că agresivitatea reprezintă apanajul atavic ereditar al bărbaților, moștenit de la rudeniile noastre primate. Această teorie afirmă condiția biologică violentă a omului, deși nu susține imposibilitatea prevenirii conduitelor violente ale ființei umane, care este în același timp și socială. Teoria, larg discutată, are un contraargument puternic în cercetări care arată că și cooperarea reprezintă un mecanism înnăscut al omului și că acesta din urmă poate genera și susține conduite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și socială. Teoria, larg discutată, are un contraargument puternic în cercetări care arată că și cooperarea reprezintă un mecanism înnăscut al omului și că acesta din urmă poate genera și susține conduite de negociere în situații conflictuale, evitându-se manifestările violente. Violența și gingășia interpersonală caracterizează în aceeași măsură omul de azi ca și pe cel din lumea veche (Walker, 2001). Teoria „masculului agresiv”își găsește un argument în statisticile privind reprezentarea genurilor în populația din închisori. Astfel, în 2004, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
general, fizice sau intelectuale, se bazează pe o agresivitate mărită. Stadioanele sunt martore contagiate, uneori periculoase și deșănțate, ale acestui adevăr. Aspectul moral al scopului comportamentului susținut de agresivitate i-a condus pe unii autori la o diferențiere între comportamentele violente, ca fiind cele distructive, provocând durere și comportamente asertive (de autoafirmare) în categoria celor „bune”, care conduc la succes (Barker, 1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nesuportat pentru copil. El spune că în circumstanțe adecvate mânia poate fi o manifestare indispensabilă, menită să prevină alte comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival sau să forțeze figura de atașament spre a fi disponibilă. Deci scopul acestor manifestări violente va fi acela de a proteja relația cu figura de atașament, care este vitală pentru copil. Manifestările lui violente sunt o luptă pentru viață, o chemare a figurii de atașament pentru a înlătura pericolul trăit de copil. Cu alte cuvinte
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival sau să forțeze figura de atașament spre a fi disponibilă. Deci scopul acestor manifestări violente va fi acela de a proteja relația cu figura de atașament, care este vitală pentru copil. Manifestările lui violente sunt o luptă pentru viață, o chemare a figurii de atașament pentru a înlătura pericolul trăit de copil. Cu alte cuvinte, scopul violenței va fi ridicarea piedicilor din calea manifestării unei iubiri vitale. Manifestarea în comportament a agresivității ține atât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
astfel sub aspectul capacității de a intra în relație cu persoana depresivă (Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în discursul depresiv, trimițându-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă; confruntare-evitare prin dezorientarea (înșelarea) celuilalt; confruntare-evitare prin absorbția în tehnică. Autorul demonstrează faptul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în discursul depresiv, trimițându-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă; confruntare-evitare prin dezorientarea (înșelarea) celuilalt; confruntare-evitare prin absorbția în tehnică. Autorul demonstrează faptul că în orice tip de violență se regăsește patternul interacțional de mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la bătăi între diferite bande, lupte sângeroase sau la genocid. Este important însă și contextul sociocultural al producerii violenței, iar din context face parte mereu un „gardian”care nu este suficient de abil sau de motivat pentru a stopa manifestarea violentă. Teoria subculturii violente, lansată de Wolfgang și Ferracutti (1967), și-a găsit numeroși adepți în rândurile sociologilor. Teoria susține că apariția comportamentelor violente se petrece ca urmare a aderării la anumite valori și atitudini ce devin „un sistem normativ ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]