11,044 matches
-
procuror la Tribunalul județean). În ciuda Încercărilor de estompare a chestiunii, adjunctul său și-a adus aminte, În 1945, destul de vag care era conținutul informației care i s-a comunicat despre situația de la Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" : „Dacă nu mă Înșală memoria, mi se pare că informația pe care a primit-o dl maior Alexandrescu era În sensul că În Podu Iloaiei XE "Podu Iloaiei" s’ar fi produs un Început de rebeliune din care cauză trupele din garnizoana de acolo
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de sânge și așteptau momentul propice să se arunce asupra prăzii. Pe ici pe colo se dădeau susnumiții la acte de jaf și teroare, dar care apăreau mai mult ca accidente locale fără urmări, dar cât șde multț ne-am Înșelat”. Ascensiunea urii, creșterea bruscă a numărului de soldați aduși În oraș și zvonuri că se pregătește ceva Împotriva evreilor - toate acestea au provocat Îngrijorare În rândurile conducerii Comunității. Președintele Comunității, Iosef Iacob XE "Iacob, Iosef" , și adjunctul său, Avram Hahamu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fericirii dumitale." Acesta este unul din marile pericole ale lumii actuale: s-a înlocuit ceva sacru, și anume, transferul de valori de la magistru la discipol, cu transportul de informații de la o persoană la alta. Așa percep eu lucrurile. Poate mă înșel. Să dea Dumnezeu să mă înșel. Asta se face așa, cealaltă se face așa, ai bibliografia cutare, studiază, examenul îl dăm pe teste, alegi din trei întrebări, nu dă greș, e perfect statistic... Când auzi de "statistic perfect", poți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
marile pericole ale lumii actuale: s-a înlocuit ceva sacru, și anume, transferul de valori de la magistru la discipol, cu transportul de informații de la o persoană la alta. Așa percep eu lucrurile. Poate mă înșel. Să dea Dumnezeu să mă înșel. Asta se face așa, cealaltă se face așa, ai bibliografia cutare, studiază, examenul îl dăm pe teste, alegi din trei întrebări, nu dă greș, e perfect statistic... Când auzi de "statistic perfect", poți să înnebunești!" A.V. Care este opinia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
opere au ca început textul, cu libretul. A.V. De ce nu mai există timp? Ce înseamnă această fugă împotriva timpului? V.I. Vă dau un exemplu. Regina Resnik, când a debutat la "Met" în spectacolul "Fidelio", în 1944 dacă nu mă înșel, dirijor era Bruno Walter. Timp de trei luni, povestea doamna Resnik, Bruno Walter a luat-o sub aripa lui, în fiecare zi stătea la el acasă, și marele dirijor Bruno Walter a învățat-o, notă cu notă, să cânte partitura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de o vastă experiență a muzeelor. La "Ermitaj", le-a spus specialiștilor de acolo, văzând un Rembrandt, "e un tablou la muzeul din Brunswig, undeva, sus, un portret care are analogie cu acesta". Și așa era. Ochiul său nu se înșela. El mi-a spus odată despre un colaborator al său: "îmi vorbește totdeauna despre ultima carte citită și niciodată despre ultimul tablou văzut!" Eu am încercat de-a lungul vieții, cu o dublă formație, literară și plastică, să arunc punți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de morcov", și este un poem foarte frumos. În timpul difuzării unei sonate pentru două piane de Mozart, interpretată de Valentin Gheorghiu și Roxana Gheorghiu, în imagine se vede un poem de Emil Brumaru, scris de mână, "Cântec naiv". M-ai înșelat c-o portocală! Și tu și ea, în pielea goală, Erați în camera impură Când v-am surprins gură în gură, Deasupra dânsa și alături Veșmintele-i, coji printre pături, Mai transpirau dorinți din pori Naintea marii dezmierdări Cu tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ea, în pielea goală, Erați în camera impură Când v-am surprins gură în gură, Deasupra dânsa și alături Veșmintele-i, coji printre pături, Mai transpirau dorinți din pori Naintea marii dezmierdări Cu tot dichisul și alaiul Apoi m-ai înșelat cu ceaiul! Numărătoare pentru puștoaice și babalâci elefantul dă din trompă strada gării dă din pompă avionul dă din bombă însă nimeni nu sucombă Am găsit o "Chiuitură". Leliță, paraleliță Astăzi o să-mi pun la punct Arhebuza cu rotiță Și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ciumei din piesa lui Sofocle. Epocă în care, de fapt, minerii au intrat în capitala țării, au invadat Piața Universității, și pe scenă era exact ce se întâmpla în viață, cînd devastarea aceasta teribilă a unui popor care a fost înșelat era exact ceea ce se întâmpla cu Oedip în clipa în care și-a scos ochii. Când și-a dat seama că tot drumul a fost greșit, și și-a scos ochii. Prin această orbire exterioară, vocea conștiinței adânci din el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
era de fapt o stare de revenire pe teritoriul artei. Arta fiind singura salvare, pentru că prin artă ne putem salva sufletul! Prin artă ne putem purifica de toată oroarea politicii, de toată oroarea minciunii sociale, și a faptului că suntem înșelați mereu și mereu de politicieni, de tot ce se întâmplă. Dar, revenind în domeniul artei, care în spectacol era reprezentat de Masa tăcerii a lui Brâncuși, și de Poarta Sărutului, prin care toate personajele treceau ca printr-un fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
întemeiate. Unul e acela că discuțiile, contactele, întâlnirile din spațiul privat nu pot fi translate în cel public fără acordul actanților. Nu pot da numele acestor scriitori dintr-o elementară politețe și dintr-un scrupul moral. Poate că eu mă înșel, poate de fapt ei s-au purtat ireproșabil și eu mă aflu într-o gravă disfuncție perceptivă. Poate că ei nu m-au injuriat după o cronică negativă și nu m-au lăudat înainte de ea. Poate că totul este o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
o formă consimțită de sinceritate și divertisment. O dupățamiază pe săptămână este dedicată unui posibil cunoscut cu care soțul și soția aleg să se distreze, ca o diversiune în monotonia casnică. Numai că soțul se duce mereu la film și înșală așteptările soției care credea că el chiar e cu altcineva. Mărturisirea „vinei“ e luată de soție drept o slăbiciune impardonabilă. Verbul „a înșela“ cu multiplele lui relații lexicale este cuvântulțcheie al acestei tranzacții în cuplu. Un tip șițo tipă care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
se distreze, ca o diversiune în monotonia casnică. Numai că soțul se duce mereu la film și înșală așteptările soției care credea că el chiar e cu altcineva. Mărturisirea „vinei“ e luată de soție drept o slăbiciune impardonabilă. Verbul „a înșela“ cu multiplele lui relații lexicale este cuvântulțcheie al acestei tranzacții în cuplu. Un tip șițo tipă care au trecut printrțo serie de ședințe de psihoterapie (excelent jucate ipostazele de prostovani retardați de către Florina Gleznea și Bogdan Nechifor) par să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
ca autorul să fie suficient de abil în a traduce limbajul de specialitate al castei lor pentru marea de intelectuali curioși, dar fără pregătire de specialitate (așa cum sunt și eu). Din acest punct de vedere, Dorel Chirițescu nu mi-a înșelat niciodată așteptările: ceea ce a aflat, din manualele sale de economie (care mie mi se par abstracte), el știe să explice și pentru oameni ca mine, neinițiați. Acesta este motivul pentru care, cu ceva ani în urmă , pe când Andrei Manolescu - redactor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
tort pe care o ascunzi sub masă pentru a o proteja de ceilalți. Averea, bogăția și prestigiul se câștigă în competiție, respectând ceea ce noi numim aici drept ,,spirit al capitalismului". Trebuie să mai arătăm că spiritul capitalismului nu poate fi înșelat. Libertatea nu se poate mima. Au existat multe state care s-au declarat a fi capitaliste, dar care nu erau state libere. Au sfârșit în sărăcie și înapoiere economică. În același timp libertatea nu se dă pe bucăți și în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
la vot, așa cum frumos se exprimă Mises. În vremea socialismului 322 unul dintre subiecții scenetelor jenante, care ni se puneau duminicile sau pe la revelioane, la televizor, era chelnerul care servea prost, producea confuzii, ne vărsa ciorba pe pantaloni sau ne înșela la plată. Unii mai și zâmbeau, iar alții erau foarte încântați de nivelul ,,democratic", fără precedent, al socialismului care permitea, iată, o asemenea critică directă. În spatele situației se afla, însă, drama consumatorului care era servit în mod neglijent de un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
posibil, istoria ne învață, atunci toți tinerii care lucrează acum în serviciile speciale, armată și nu numai, o pot practica în continuare fără să-și expună cariera,viața și familiile. Sau credeți că nu mai există astfel de oameni? Vă înșelați! În același timp ar trebui să ne recunoaștem incapacitatea de a ne pedepsi criminalii și să-i punem pe toți în libertate cu scuzele de rigoare. Justiția umană trebuie să-și facă datoria, chiar dacă suntem creștini-ortodocși și chiar dacă și-o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vor elimina multe dintre fricile ancestrale ale conștientului uman. Omul modern, occidental, este un om rațional în sensul atribuit de Descartes: Bunul-simț este lucrul cel mai bine distribuit în lume. (...). În această chestiune, nu este posibil ca toți să se înșele; mai degrabă aceasta arată că puterea de a judeca bine și de a distinge ce-i adevărat de ce este fals, ceea ce propriu-zis numim "bunul-simț" sau rațiune, există în mod firesc la toți oamenii..." 317. Elasticitatea lumii economice permite planul de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asemenea cutumă, aceasta ar părea inacceptabilă. Deși există încă în mentalul colectiv ideea ascunsă conform căreia comerciantul este o persoană care se îmbogățește fără muncă și care vinde întotdeauna la un preț mai mare doar din dorința de a-l înșela pe cel care cumpără. Comerciantul este privit încă într-o lumină nefavorabilă, în raport cu cel care produce mărfurile. De cele mai multe ori cel care face comerț este considerat, încă, un îmbogățit nelegitim. Până la urmă, credem noi azi, efortul oricărui om trebuie răsplătit
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
decât o entitate lipsită de semnificație, între miile, milioanele sau miliardele de semeni ai lui. Omul occidental, ca rezultat al raportării la lume și la propriul eu, dorește ,,să fie", să se afirme, să existe, în speranța că va putea înșela în vreun fel statutul său de ființă al cărei rol pare să fie dat ca unul redus, trecător de la natură. Omul occidental nu se împacă cu această situație și din această cauză putem discuta despre individualism, despre persoană și nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dreptul, după mii de ani de căutări, de a fi egali în fața legii. Cum să putem ataca multinaționalele bancare doar la instanțe superioare care își desfășoară activitatea doar în București? Dorește cineva să inducă ideea că un om care este înșelat de către bănci și locuiește în Târgu-Jiu este inferior în drepturile sale de cetățean unuia care locuiește în București? Acum două mii de ani cu cetățenii Imperiului Roman nu se întâmpla la fel. Este ceva absurd și profund nedrept doar să ne
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-i zboară împrejur, nu s-ar feri de nici un exces în pofta lui de hrană și băutură, și-ar vinde cei mai dragi prieteni pe un sfert de obol, iar mintea lui ar fi lipsită de înțelepciune și l-ar înșela ca pe un copilaș sau ca pe un om nebun"29. În mod cert nu putem discuta despre starea de fericire în lipsa unei minime stări materiale 30. Există un prag suportabil dincolo de care omul nu mai are un comportament uman31
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
demonstrează că se poate. Cheia este iterația: dacă ști că trebuie să lucrezi cu același grup de oameni un timp mai îndelungat și dacă ști că ei vor ține minte când ai fost corect cu ei și când i-ai înșelat, va fi în interesul tău să fi corect. Într-o asemenea situație va apărea spontan o normă a reciprocității, deoarece reputația devine un bun de preț"67. Se poate întâmpla asta la noi? Când? De câte iterații va fi nevoie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
perspectivă și să ne autocenzurăm, numai că eu consider un asemenea exercițiu ca fiind obligatoriu atunci când un subiect social, un individ, își propune să caute ceea ce numim prin fericire. Ideea că poți avea mai mult decât oferi și că poți înșela sistemul în mijlocul căruia te valorizezi este una eronată. Există un echilibru social universal în jurul căruia cu toții trăim, iar îndepărtarea de acest echilibru duce la penalizări mai mult sau mai puțin vizibile. Omul cu reprezentări eronate despre importanța și poziția sa
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
citește pe chipul nostru fie că vorbim despre șeful statului (,,și eu aș fi putut fi dacă aveam noroc") sau despre vecinul de la trei care și-a cumpărat mașină nouă (,,și eu aș fi putut-o avea dacă nu mă înșela nevasta"). Suntem amorali, asemenea popoarelor sălbatice din junglă,care nu fac deosebirea dintre bine și rău. Provocăm semenilor noștri răul așa cum respirăm, natural și fără să clipim. Mereu noi (adică ,,eu") suntem altfel adică buni,frumoși și deștepți, și "ei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]