20,435 matches
-
natura și viața. în fine, violența morală se regăsește atât în viața privată, cât și în cea colectivă. în viața privată, conform acestei clasificări, avem: violența criminală cu formele: violența mortală (omorârea victimei), violența corporală (lovituri, răni), violența sexuală (viol, abuz sexual); violența noncriminală, cu formele: suicid și tentativă de suicid, accidente (rutiere, de muncă etc.). O clasificare pe mai multe nivele a violenței umane regăsim în enciclopedia Web, Wikipedia astfel: violența personală, violența colectivă, violența instituțională. în violența colectivă, se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane: unul „minimalist
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei întregi societăți pe care o guvernează. Revenind la violența personală, preocupările cercetătorilor și ale clinicienilor au definit câteva forme de manifestare care ocupă în ultimii ani un loc central în atenția acestora. Dintre aceste forme ne vom ocupa de abuzul emoțional, fizic și sexual al copilului, neglijarea copilului și violența în familie, cu formele ei care țintesc copilul, femeia și bătrânii familiei. Violența colectivă va fi exemplificată în discuțiile privind violența adolescenților. Școala reprezintă o instituție socială care, deși în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
categorii sociale), perioade de criză socioeconomică și chiar strategii internaționale agresive declanșatoare de războaie. Pentru demontarea sau evitarea unui context instituțional agresiv a apărut și este intens promovat conceptul de politically correctness. Dar „marea majoritate a actelor de violență și abuz de orice fel se produc, dintotdeauna, în sânul familiei și au consecințe dezastruoase asupra copiilor și a viitorului lor «cultural», căci există o cultură a violenței și a urii și aceasta este vehiculată de familiile unde își găsește rădăcinile”(Pigott
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
găsește rădăcinile”(Pigott, 2005). Violența învățată în familie, în relațiile cu membrii familiei, devine moneda de schimb în relațiile cu ceilalți, la ieșirea din familie. Violența în familie, cu componentele sale de violență domestică, în cuplu, maltratare a copilului și abuz și neglijare a bătrânilor, reprezintă un domeniu de larg interes al ultimilor ani, atât din punctul de vedere al sănătății fizice și mentale, cât și al sociologiei, culturii și politicilor sociale. în cazul copilului, participarea ca martor la scene de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătății fizice și mentale, cât și al sociologiei, culturii și politicilor sociale. în cazul copilului, participarea ca martor la scene de violență, mai ales la acte de violență între părinți, poate declanșa o suferință mai mare decât aceea a unui abuz suferit în mod direct. Violența psihologică la care este expus copilul martor are consecințe demonstrate, de lungă durată, care se manifestă la vârsta adultă și sunt mai grave decât în cazul abuzului fizic și al pedepselor corporale (Miller-Perrin, Perrin, Kocur
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o suferință mai mare decât aceea a unui abuz suferit în mod direct. Violența psihologică la care este expus copilul martor are consecințe demonstrate, de lungă durată, care se manifestă la vârsta adultă și sunt mai grave decât în cazul abuzului fizic și al pedepselor corporale (Miller-Perrin, Perrin, Kocur, 2009). Incapacitatea personală sau instituțională de a aborda și a prelucra în mod conștient comportamentele violente duce la promovarea și transmiterea lor în forme complexe, între indivizi, în cadrul grupurilor sau de la o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Incapacitatea personală sau instituțională de a aborda și a prelucra în mod conștient comportamentele violente duce la promovarea și transmiterea lor în forme complexe, între indivizi, în cadrul grupurilor sau de la o generație la alta. Comportamentele violente generează toate formele de abuz. ținta actului sau a evenimentului violent, adică victima, precum și martorul își pot simți în pericol viața proprie sau viața celor dragi, ceea ce le va declanșa un sindrom acut de traumă cu potențial de a dezvolta ulterior un sindrom de stres
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deportați în zone nelocuite ale țării 1, închiși în închisori, uciși, membrii familiilor prospere, precum și ai celor care s-au împotrivit regimului ce se instala în România acelor ani au fost anihilați, retrăgându-li-se drepturile recunoscute populației largi. Aceste abuzuri s au petrecut însoțite de crime și revolte populare care au înregistrat un mare număr de victime (Tismăneanu, 2005). Exercitarea terorii în scopul menținerii regimului comunist s-a desfășurat până la căderea sistemului în 1989. Deși cu mai puține crime 2
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trebuie să fie examinate sistematic” din perspectiva unei varietăți mai largi a efectelor specifice, cum ar fi efectul asupra indicatorilor tradiționali și netradiționali ai stresului psihologic, inclusiv sindromul acut al supărării, sindromul de stres posttraumatic, dar și asupra familiei (divorț, abuzul copilului, bătaia între soți), dificultățile de a găsi loc de muncă (șomaj, muncă part-time) și sănătate (alcoolism, boli congenitale). Este importantă examinarea dimensiunilor evenimentului traumatic, precum și a contextului pentru a înțelege factorii care pot augmenta sau diminua efectele psihologice. 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
percepută de a provoca durere fizică sau anumite injurii unei alte persoane”. Definiția nu ține seama de factorii contextuali de producere a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau anumite injurii unei alte persoane”. Definiția nu ține seama de factorii contextuali de producere a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persoane”. Definiția nu ține seama de factorii contextuali de producere a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factorii contextuali de producere a violenței și nici de severitatea incidentului sau a consecințelor. Adesea se utilizează ca sinonim al violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței domestice termenul abuz care aduce în discuție, victima. Abuzul, având deja recunoscute formele: abuz fizic, psihologic, sexual, societal, neglijare, abuz economic, moral, verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme amintite de abuz și neglijare pot avea consecințe nefaste asupra existenței victimei (Killen, 2003). O definiție larg acceptată a violenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
verbal, emoțional, spiritual, poate indica mai specific atât natura incidentului de violența domestică, precum și consecințele. Nu doar abuzul fizic, așa cum ne sugerează definiția lui Gelles (1979) poate conduce la injurii ale persoanei-țintă, ci în aceeași măsură, celelalte forme amintite de abuz și neglijare pot avea consecințe nefaste asupra existenței victimei (Killen, 2003). O definiție larg acceptată a violenței domestice, formulată din perspectivă feministă, utilă în intervenții și cercetare, este aceea a lui Stark și Flitcraft (1996): „Violența domestică este o amenințare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Flitcraft (1996): „Violența domestică este o amenințare cu sau provocarea unei suferințe, în trecut sau în prezent, în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de: intimidări sau abuzuri verbale, distrugerea bunurilor care aparțin victimei, izolarea de prieteni, familie sau alte potențiale surse de sprijin, amenințări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor, furturi, controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului și a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cele americane, există și studii care susțin că în anumite contexte sociale, violența domestică poate fi mai ridicată. United Nations Development Fund for Women (2004) estimează că una din trei femei pe glob trăiesc sau vor trăi o formă de abuz îndreptată împotriva lor de-a lungul vieții. Interesante sunt statisticile care apropie numărul femeilor-victime de cel al bărbaților victime ale violenței domestice. National Family Violence Surveys din Statele Unite, în 1975 și 1985, și General Social Survey, în Canada, pe o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferite țări și zone, înregistrând situații extreme în zonele urbane ale Japoniei, unde prevalența este de doar 15%, iar la celălalt capăt, zonele rurale din Etiopia, unde prevalența urca la 71%. Când se luau în calcul doar Etiopia, Peru, Tanzania, abuzul fizic și sexual al femeii atingea în medie 50% din femei, deci jumătate dintre ele. ̨ n general, în cele zece țări cercetate, violența domestică 73VIOLENȚA având ca victimă femeia varia între 30 și 60%. Un studiu anterior al OMS
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
probleme fizice și psihosociale pe care femeia le dezvoltă în relație cu un partener violent, dar și cu intervențiile inadecvate sau chiar neglijarea instituțională (Stark, Flitcraft, 1996). Este un sindrom reactiv și include: probleme medicale generale, nașteri premature și avorturi, abuz de substanțe, retragere progresivă din relațiile sociale și izolare, tentativă de suicid, maltratarea copilului și depresie și alte forme de atingere a sănătății mentale. într-un studiu pe 3.676 de victime ale violenței domestice traumatizate, condus de Universitatea din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței domestice traumatizate, condus de Universitatea din Yale, s-a constatat că femeile bătute aveau în medie o vizită pe an în secțiile de urgență ale spitalului municipal, unde s-a întreprins studiul (Stark, Flitcraft, 1996). Unele femei, victime ale „abuzurilor în serie” se regăseau săptămânal în aceste secții. Elementele definitorii ale acestor cazuri coincid cu elementele descriptive ale BWS: incidența tentativei de suicid de cinci ori mai mare decât în rândurile femeilor care nu erau victime ale violenței domestice; abuz
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzurilor în serie” se regăseau săptămânal în aceste secții. Elementele definitorii ale acestor cazuri coincid cu elementele descriptive ale BWS: incidența tentativei de suicid de cinci ori mai mare decât în rândurile femeilor care nu erau victime ale violenței domestice; abuz de alcool, de 15 ori mai frecvent la aceste femei, comparativ cu grupul martor. în plus, femeile bătute alcoolice au vârste considerabil mai mici și au urmat repetate cure de dezalcoolizare, comparativ cu femeile alcoolice nebătute; consum de droguri de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
procent de 68% dintre acești copii ca fiind agresați direct de părinți. îngrijorător e și faptul că studiul arată o prezență a copiilor în familiile violente de 88%. Cei 68% de copii direct abuzați de părinții cu violență domestică suferă abuz fizic (68%), abuz emoțional (70%) și abuz sexual (8%). Când vorbim despre consecințe avem în vedere toate laturile ființei umane: biologice, psihologice, sociale și culturale. Evenimentele traumatice provoacă un nivel crescut de cortizon în corpul copilului, ceea ce modifică specific echilibrul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintre acești copii ca fiind agresați direct de părinți. îngrijorător e și faptul că studiul arată o prezență a copiilor în familiile violente de 88%. Cei 68% de copii direct abuzați de părinții cu violență domestică suferă abuz fizic (68%), abuz emoțional (70%) și abuz sexual (8%). Când vorbim despre consecințe avem în vedere toate laturile ființei umane: biologice, psihologice, sociale și culturale. Evenimentele traumatice provoacă un nivel crescut de cortizon în corpul copilului, ceea ce modifică specific echilibrul neuroendocrin care influențează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]