14,797 matches
-
El își chemă moartea în gura mare. Aceste jelanii sunt expuse în cele 26 de versete ale cap. al III-lea, probabil ca să-i dea timp suficient lui Satan să sară de bucurie într-un picior și să telegrafieze urgent Dumnezeului ceresc toată tărășenia (cică a telegrafiat doar câteva cuvinte și anume: „Șefu', cu pariul ai dat de dracu'. Urgent totuși, printrun curier drăcesc i-a comunicat mai pe larg. „Ai pierdut pariul, oricât ești tu de Dumnezeu. Pune ambrozia la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
observ cum toți răii, hoții, tâlharii țării acesteia, prosperă iar credincioșii sparg dușumelele bisericilor, bătând mătănii și luând mereu bobârnace peste scăfârlie, tocmai de la Cel care ar trebui să-i protejeze. Ca să mă dau și eu mai cu binișorul pe lângă Dumnezeul tuturor văzutelor și nevăzutelor, am început prin a¬i citi cartea Lui, care cică i-a dictat-o personal secretarului său, pre nume Duhul Sfânt, care avea penele de scris la purtător fiindcă se întruchipase sub forma unui porumbel. Și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
să scrie așa ceva!". Cum vedem, când e vorba de preotul local, patriotismul enoriașilor se smochinește al naibii și atinge nivelul ierbii. Dintre toți interlocutorii reporterului prahovean, unul singur răspunde un pic parcă mai convenabil: „Păi cine s-o scrie? Hâc! Dumnezeu. Și hâc, Fiul Lui, Iisus Hristos". Omul are o înfățișare mai curând jalnică. Pare binișor băut și, în mod sigur, nu face parte din „elita" satului. Carevasăzică, hâc, după părerea dumnealui, Dumnezeu l-a convocat la clacă pe fiul său
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
băsescu, dar conform semnului de la șefuleț, făcând puterea de tot rahatul. Asta s-a întâmplat, ehei, mai prin primăvară și atunci a ieșit un hăhăit național de toată frumusețea, numai Băsescu, se zice, că n-a hăhăit, ci a scrâșnit, „Dumnezeii și parastașii..." Vă rog să-l iertați, se credea încă pe puntea mineralierului. Mircea Toader și-a luat safardeaua meritată și a rămas pe mai departe lider de grup. Situația aceasta, chiar dacă multora le pare imbecilă, și PDL spera să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
o țară de amărășteni, ce se declară cică anticomuniști convinși, fără să caute măcar pe Google, cu ce se mănâncă respectiva tocană. Însă, dacă ciocoii sau regii, au căzut în dizgrația fie și nedeclarată a poporului, alta este situația cu Dumnezeii. Ehei, aceștia și-au înfipt bine și viguros ghearele în ceafa blândului și prea mioriticului popor român. Și Doamne, să nu vorbesc iar cu păcat, eu nu vreau să mă ridic la ora aceasta împotriva Slavei Tale, dar am și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe grup, iar pentru a se constitui trebuie să acționeze și solidaritățile și eficiența rețelelor care îi mobilizează pe cei de o seamă. Reprezentarea afacerilor ca o lume fără milă, un fel de "Vestul sălbatic" fără lege și fără niciun dumnezeu, ar putea fi asemănată cu prezentarea în presă a unei oferte publice de achiziție "neprietenoase", cum se spune câteodată, eufemistic. Povestea cu peripeții a luptei dintre familiile Vuitton și Bernard Arnault pentru controlul industriei genților de lux ne împinge să
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
lui nenorocita, nu poate fi detașat de durerile celor mulți, de simbolicul semn al suferinței care leagă unul pe altul pe principalele personaje ale tragediei... Mare este greșeală regelui, într-adevăr, cînd își închipuie despre el căe un fel de dumnezeu, un suveran absolut cu împuternicirea de a împărți regatul, de a rosti blesteme și a condamna la sughiun, atunci cînd, oricît ar părea de ciudat, el nu e în stare să deosebească lingușirile de adevăr. Onouă punere în scenă în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
care mă gândește și mă face să exist. "Nu există experiență religioasă fără această polaritate, fără această relație dintre om și Dumnezeu, Transcendență, Unu, Abis, Principiu, Totalitate, Ființă etc. În Biblie, de peste 350 de ori răsună afirmația: "Eu sunt Stăpânul, Dumnezeul tău". Primele, cuvinte biblice sunt "la început, Dumnezeu...". Dat fiind că realitatea lui Dumnezeu nu este reductibilă la măsura omului, natura divinului va fi controversată. Această stare de fapt nu este astfel dintotdeauna, ci doar din epoca modernă, pentru că ateismul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Conceptul de secularizare a fost receptat și de teologi, care, depășind întrebuințarea sa în cheie anticlericală, au regăsit în secularizare instrumentul pentru descifrarea procesului istoric de emancipare față de controlul religios și metafizic, fără ca aceasta să comporte negarea deschiderii spre un Dumnezeu complet diferit. Din tentativa de înțelegere a creștinismului în noile condiții sociale s-a născut o teologie a secularizării. D. Bonhoeffer ([1927] 2009) a fost primul care a propus o lectură pozitivă a procesului de secularizare, care nu comportă marginalizarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
datului revelat de suprastructurile sale. Secularizarea purifică creștinismul de o iresponsabilă fugă de lume, ca și de o întrupare nediferențiată în ea; în consecință, ea se deschide spre recuperarea rolului creștinismului ca propulsor al mișcării inițiate prin ivirea eliberatoare a Dumnezeului biblic în istoria umană. Secularizarea în raporturile formale stat-Biserică este doar o consecință a ceva mai amplu, ori acest ceva își are cauzele într-o evidentă criză a umanismului european, o criză a forțelor care au dus la construcția culturală
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de var sau vopsele, cu fețe obosite dar vesele, trăgând scaunele cu mișcări repezite, strigând după ospătară să le aducă vin și să dea măgăoile acelea să cânte mai tare, că-s sătui de toate și tu-i ceara și Dumnezeii... O veselie plină de neastâmpăr puse stăpânire pe el când ospătara, fără să ia aminte la făptura lui uscată, cu picioarele strâmbe, ascunse încrucișate sub scaun, desfăcu grațios cu un gest larg sticla și turnă în pahar lichidul gălbui, uleios
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trăgeau contra puternicelor tancuri rusești T34, la care de abia le veneau de hac tunurile germane de 88 de milimetri. Povestea el cum ofițerului comandant îi ieșeau ochii din orbite urlând la servanți, „Trage mă, tu-s născătoarea, anafura și Dumnezeii mătii”. Și trăgeau sărmanii români de aproape, direct în tanc. Vedeau cum este lovit, se oprea o secundă, apoi venea spre ei parcă și mai nervos. Când ajungea pe tranșee se rotea odată pe șenile ca să sfărâme ce era acolo
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
zilele noastre. Poate pe atunci oamenii aveau mai mult timp la dispoziție, cine mai știe. Mă minunez, când văd acum năvala sălbatică a credincioșilor, care iau cu asalt recipientele cu agheasmă, se calcă în picioare, se înjură de mamă și dumnezei, se îmbrâncesc și cu jandarmii, deși agheasmă e destulă, fiecare vrea numai să ia dacă se poate, fie și cu câteva secunde mai devreme decât cel de alături, doar așa din spirit de compețiție. Se spune că lichidul acesta sfințit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de vagoane Haralamb Gugui,azi doar scriitor, punct. Iată ce scrie el: „Băsănău, președintele tuturor românilor, chiar și a celor din România, s-a pronunțat categoric la televizor: „Pensionarii sunt cancerul societății românești”, deci cu alte cuvinte, să vă ferească Dumnezeu românilor să ajungeți pensionari, că dracul v-a luat, nu mai scăpați de moarte și în plus sunteți un fel de povară pe capul președintelui și a Boc-ului din dotare. A observat el onor-președintele României, că boala aceasta numită
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de spălat și frecat chiuveta? Vă întreb creștinește stimați bărbați și tovarăși de suferință. Ce părere aveți în problema aceasta extrem de spinoasă? Nu știu voi, dar subsemnatul nu a ghicit niciodată „ce mai trebuie prin casă”. Chiar, ce mai trebuie? Dumnezeule S-o facem lată, hâc! În lumea aceasta a noastră, preponderent aiuristică și de doi bani, nu este prea greu să-ți crezi probleme ci greu este să găsești soluții la problemele care apar ca ciupercile după ploaie. Iar amicul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
iar trăsnăi. Până a da vara aceasta în clocot, eu stăteam la pândă și zilnic le mai dădeam peste mână când o băgau prea adânc în oala cu smântână, îi mai dojeneam părintește folosind doar cuvinte blajine ce aminteau de Dumnezei, sfinți, mamă și alte rubedenii, și încercam să le bat obrazul îngroșat de atâta stat la cârma țării. Am stat eu un timp în expectativă, dar acum gata, m-am întors, întreg și eu, și geamantanul, vorba lui Topârceanu. Oricum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe pagina 2 un comunicat de genul: "Ministrul Culturii, d-l Andrei Pleșu, a venit și s-a întâlnit cu GDS și cu conducerea revistei 22, a criticat o serie de aspecte, a dat îndrumări foarte prețioase...". Mi-am spus: "Dumnezeule, unde suntem!" Adică exact aceleași lucruri care au existat și până acum, numai că s-au schimbat câteva nume, s-a schimbat o generație, a venit ministrul Culturii și a dat indicații prețioase tovarășilor din redacție în clădirea în care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
respectiv cărțile cerute. Așa ciung cum era, Bidaru îl admira asemuindu-l cu ce a rămas din Cervantes după bătălia de la Lepanto, dar nu avea curajul să i-o spună direct, deoarece, pentru el, stăpânul cărților, custodele era un adevărat Dumnezeu pe Pământ. Cel puțin o dată pe săptămână, se duceau câte-și trei la biblioteca orașului pentru a împrumuta cărți, adică el împreună cu colegii săi de clasă Lică Ignat și Mișu Borza. Acolo, dădeau nas în nas și cu alți amatori
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Confesiunilor. Izvorâte dintr-o necesitate lăuntrică de reculegere și rugăciune, ele sunt și un răspuns la acuzele pe care i le-au adus, în mod special, maniheii. El scrie pentru întreg neamul omenesc: „Cui povestesc eu acestea ? Desigur, nu Ție, Dumnezeul meu, ci înaintea Ta le povestesc neamului meu, neamului omenesc... Negreșit pentru ca eu și oricine le-ar citi, să ne gândim din ce adâncime trebuie să strigăm către Tine”. „Mare ești Doamne și foarte vrednic de laudă; mare este puterea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Fericitul Augustin expune preocupările sale metafizice și religioase asupra creației, naturii omului, raportul dintre timp și veșnicie, totul cu scopul de a fi folositor fraților săi. În cartea Revizuiri (Retractări), Augustin spune: „Cele XIII cărți ale Confesiunilor mele laudă pe Dumnezeul cel drept și bun, atât pentru binele, cât și pentru relele multe și înalță la El mintea și inima omului. În ce mă privește, acesta este rezultatul ce l-au produs în mine când le scriam și-l produc când
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
pe un mijloc de a progresa în cunoașterea, proclamarea și mărturisirea adevărului. „Mărturisesc că eu încerc să fiu din numărul acelora care scriu făcând progrese și care progresează scriind” (Epistola 143, Ad Marcellinum, 2), sau: „Socot că prin mila lui Dumnezeu eu am scris cu profit și că nu am început de la perfecțiune” (De dono perseverantiae, 21, 55). CAPITOLUL AL II-LEA Fericitul Augustin, promotor al pedagogiei creștine II.1. Educația în primele secole creștine În secolul întâi, învățătura se primea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
rugăciunea credincioșilor pentru cei care se pregătesc pentru sfânta luminare din care se văd limpede: osteneala pentru pregătirea lor, planul și țintele acestei pregătiri și, nu în ultimul rând, dragostea și înțelegerea cu care erau înconjurați. Se cere ca Domnul Dumnezeul nostru: „Să-i întârească pe dânșii și să le dea putere” (pregătirea pentru lupte este lupta ce cere putere); „Să-i lumineze pe dânșii cu lumina conștiinței și a dreptei credințe (învățătura de credință care luminează ființa lor); „Să-i
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
creștine, o diluare a dimensiunii mistice a religiei. „Religia societăților industriale s-a intelectualizat atât de mult, încât ea și-a pierdut orice urmă de mister, orice dimensiune cosmică. Se pare că sensibilitatea religioasă a populației urbane este serios afectată, Dumnezeul omului contemporan este în mare parte artificial”. În societatea noastră secularizată în care religia nu are un loc fixat și determinat cu necesitate, în care la alte discipline de învățământ, se predau cunoștințe potrivnice credinței în Dumnezeu, tinerii au nevoie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cât și regretatei doamne Doina Rotaru, fost muzeograf la același muzeu. De asemenea țin să-i mulțumesc pe această cale și doamnei Mioara Beinat pentru susținerea morală și încurajarea pe care mi-a dat-o zi de zi. Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru puterea pe care mi-a dat-o... Efortul mamei mele Eugenia Buraga și al tatălui meu Costache Buraga a fost pentru dăinuirea tradiției satului Dănești. Costache Buraga a fost un om, a fost o idee, a fost gândire contopită
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
când nu mai sunt printre noi, a rămas doar ceea ce au făcut și poate că din când în când cineva își va mai aduce aminte că au fost cândva pe acest pământ iar acum ne veghează din cer împreună cu îngerii. Dumnezeule atotputernic, tu le faci pe toate, noi greșim față de tine, față de semenii noștri și de noi înșine. Eu vreau iertarea Ta și a celor ce vor să mă ierte. Mărioara Buraga Din bibliografia personală a părinților V.K.Nicoschi, Copilăria omenirii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]