13,290 matches
-
interesul pentru învățare sau înțelegerea scopului învățării și a utilității celor ce trebuie memorate, activismul sau învățarea prin acțiune, prin rezolvarea unor situații problemă, prin efort de analiză și organizare a materialului de învățat, desfășurarea activităților cognitive pe un fond emoțional optim. Una dintre caracteristicile cele mai evidente ale proceselor mnezice la copilul cu dizabilitate o reprezintă fidelitatea redusă a memoriei, care se manifestă nu numai prin inexactități în reproducere, dar și ca urmare a unor interferențe între informații apropiate ca
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). în funcție de principalele procese psihice implicate, se cunosc mai multe tipuri de învățare: învățare senzorială, învățare cognitivă mentală, învățare prin acțiuni intelectuale (Piaget), învățare bazată pe impuls emoțional (Spence). Pentru dezvoltarea personalității și pentru dezvoltarea psihică în general, învățarea are un rol decisiv, pentru că, în esență, cu ajutorul ei dobândim noi comportamente. Între învățare și celelalte procese psihice există relații de interdependență: pe de-o parte, pentru a învăța
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
este și faptul că rezultatele învățării vor influența abilitățile intelectuale. Conceptul de bariere în învățare include orice factor care împiedică învățarea. în trecut, ele erau privite ca fiind probleme ce țin de persoană: aceasta era percepută ca având dificultăți sociale, emoționale, fizice sau intelectuale care împiedicau frecventarea unei școli normale. Concepția actuală admite faptul că dificultatea nu rezidă în interiorul individului, ci în modul de organizare a educației. Barierele în învățare pot fi clasificate astfel: * bariere în participare învățarea este împiedicată de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
spre exemplu, gradul diferit de dificultate a întrebărilor de la un elev la altul, ecuația personală a evaluatorului, scopul și consecințele rezultatelor evaluării etc. generează diferențe marcate între evaluatori sau în cazul aceluiași evaluator în momente diferite, la fel cum starea emoțională a elevului în momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punctul de vedere al calității prestației sale. în literatura de specialitate întâlnim mai multe tipuri de evaluare: * după domeniu: evaluarea în domeniul psihomotor (capacități, aptitudini, deprinderi); evaluarea în domeniul socioafectiv (atitudini
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în concepția lui Feuerstein, acești factori pot fi clasificați astfel: a) Factorii declanșatori distali (îndepărtați): de origine endogenă: afecțiuni organice (mai ales la nivelul sistemului nervos central și al analizatorilor auditiv și vizual) sau tulburări de natură genetică; de origine emoțională; de origine exogenă: nivel socioeconomic scăzut, familii sărace , epidemii etc. b) Factorii declanșatori proximali (apropiați): lipsa experiențelor adecvate de învățare, care împiedică elevul să își formeze strategii eficiente de învățare în vederea integrării sale în școală și în societate. Dezvoltarea necorespunzătoare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
copil aflat în situația de a învăța să învețe și de a acumula noi cunoștințe și deprinderi. Dintre cele mai importante repere teoretice și argumente psihopedagogice ale educației integrate/incluzive enumerăm: a) Teorii de mediere cognitivă: în viziunea acestora, componentele emoționale și motivaționale ale procesului de învățare sunt privite ca niște componente naturale și facilitatoare în învățare, iar atitudinea pozitivă a profesorului constituie un factor-cheie al procesului de dezvoltare cognitivă. în această categorie putem include: teoria experienței de învățare mediată (MLE
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
strategii de grupare diferită de a lungul unei zile de școală, cadrele didactice planifică activități prin care le oferă copiilor ocazia să lucreze în grupuri, în perechi sau individual și asigură un feedback prompt și consecvent; facilitarea dezvoltării sociale și emoționale copiii învață cel mai bine atunci când se simt în siguranță și obțin succese în activitățile școlare; rolul cadrului didactic este să creeze o ambianță emoțională care să stimuleze sentimentul de siguranță și să valorizeze reușitele elevilor ca mecanism de întărire
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în perechi sau individual și asigură un feedback prompt și consecvent; facilitarea dezvoltării sociale și emoționale copiii învață cel mai bine atunci când se simt în siguranță și obțin succese în activitățile școlare; rolul cadrului didactic este să creeze o ambianță emoțională care să stimuleze sentimentul de siguranță și să valorizeze reușitele elevilor ca mecanism de întărire a motivației acestora pentru participarea lor la activitățile didactice. O situație mai specială este generată de integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist (TSA) și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cât și la școală joacă un rol însemnat în progresul lor educațional). Majoritatea elevilor din această categorie vor întâmpina dificultăți legate de abilitățile de citire, scriere și calcul sau de vorbire și limbaj, abilități sociale puțin dezvoltate, dificultăți de ordin emoțional și comportamental. Implicațiile asupra procesului de învățare pot fi rezumate astfel: dificultăți în receptarea, înțelegerea și evocarea instrucțiunilor primite de la educator, precum și în identificarea aspectelor relevante ale unei sarcini, capacitate mnezică redusă în ceea ce privește cunoștințele și abilitățile recent dobândite, lipsă de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sunete, cuvinte sau fragmente de frază, astfel încât nu pot surprinde tot înțelesul; instrucțiunile vorbite care conțin prea multe informații deodată le pot provoca mari probleme); au o memorie slabă în ceea ce privește sunetele, cuvintele sau expresiile; dau dovadă de insecuritate și anxietate emoțională, de înțelegere și exprimare a limbajului, de adaptare la schimbările solicitate de secvențele lecției, de distingere a informațiilor relevante de cele irelevante. Prin urmare, elevii din această categorie au nevoie de instrucțiuni clare, trebuie sprijiniți când se folosesc de anumite
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
scris nu corespunde abilităților verbale vizibile și poate genera frustrări și diminuarea stimei de sine, ce pot duce, la rândul lor, fie la un comportament pasiv, fie la unul hiperactiv. Elevii cu dispraxie pot părea imaturi din punct de vedere emoțional și adesea stângaci sau lipsiți de îndemânare în relațiile lor sociale; acest fapt poate duce la o anumită izolare socială. în cadrul activităților școlare se recomandă să fie încurajați și valorizați constant, ajutați să-și amelioreze stima de sine, să-și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări de anxietate etc. De asemenea, copilul spastic prezintă o hipersensibilitate accentuată, având contracții musculare intense la zgomote bruște sau la stimuli neașteptați, copilul atetozic prezintă mișcări involuntare declanșate de stimuli emoționali excesivi. în toate aceste situații, profesorul trebuie să intervină cu atenție, să evite abordările neașteptate, să fie cât mai explicit față de copil, să facă activitățile cât mai atractive, astfel încât elevul să trăiască o stare de confort în mediul școlar și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
se pregăti și forma prin educație, alături de semenii săi, fără discriminare și fără bariere care ar putea limita artificial accesul la drepturile și obligațiile înscrise în normele vieții comunitare. De reținut... câteva strategii de lucru cu elevii care prezintă tulburări emoționale și comportamentale . Aceștia sunt obișnuiți: să fie mai degrabă pedepsiți decât recompensați de către adulți; să nu aibă relații prea bune cu colegii lor; cu relațiile negative stabilite cu adulții din jur. Specialiștii în domeniu oferă următoarele recomandări: identificarea și valorificarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
clare, exprimate între patru ochi și fără o frecvență prea mare, care poate declanșa reacții/conduite opuse; activitățile în grup să se desfășoare în situații diverse, cu sarcini care să solicite interacțiunea și colaborarea dintre membrii grupului; elevii cu tulburări emoționale și comportamentale să fie incluși în grupe de lucru, să primească roluri/responsabilități clar explicate și să fie apreciați, valorizați și evidențiați în fața colegilor la fiecare reușită (oferirea permanentă de feedback pozitiv îi motivează și îi încurajează pe viitor); la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
al unor certuri continue dintre părinți.Aceste familii creează un mediu nefavorabil dezvoltării psihice normale a copilului:oatmosferă familială prea tristă sau prea agitată, caracterizată de certuri, injurii, brutalități, se răsfrânge in sens negativ asupra psihicului copilului, provocându-i tulburări emoționale puternice. - Factori psihopedagogici de ordin școlar Mediul școlar poate prezenta uneori influențe psiho-pedagogice negative, care să determine fenomene de dezadaptare școlară la elevi:- Subși supra aprecierea capacităților reale ale elevului; Un factor deosebit de important al reușitei școlare a elevului îl
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
știu că așteaptă ceilalți de la ei. și atâta timp cât percepția lor și experiența îi învață că în multe împrejurări sinceritatea reușește, să-și „camufleze” trăirile lăuntrice, dând o aparență Nevoia de ipocrizie se poate naște și din de moralitate pornirilor sale emoționale. Prin aceasta devine, de fapt, ipocrit. teama Ipocrizia poate fi și o modalitate de omului de a fi izolat de către ceilalți, de a fi blamat pentru că „încalcă” anumite convenții sociale nescrise, ca modalitate de a rezista presiunii sociale. autoprotecție. Atunci când
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
asistență, dar majoritatea au păstrat tăcerea datorită unor coduri ale tăcerii - norme și practici organizaționale care blochează revelarea abuzurilor: favorizarea rangului în fața rațiunii sau favorizarea punctelor de vedere masculine ca fiind mult mai raționale decât punctele de vedere feminine, considerate emoționale și, deci, iraționale. Chiar dacă nu au acceptat circumstanțele organizaționale ca juste și inevitabile, acești soldați au păstrat tăcerea mai mulți ani, repetând continuu în mintea lor cum să-și prezinte povestea și căutând în continuu oportunități pentru ruperea tăcerii. Primele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și promovarea stabilității (oferirea unei supape de siguranță pentru exprimarea punctelor de vedere) și un mecanism pentru canalizarea anxietăților și îndoielilor angajaților, fără ca aceștia să apeleze la proceduri conflictuale sau la acțiune colectivă 25. Surse micro ale injustițiilor organizaționale: munca emoțională și sinele dramaturgic Sinele dramaturgic este determinat de două aspecte ale dezvoltării societății noastre. Pe de o parte, sinele dramaturgic este un rezultat al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie mult mai conștienți
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dramaturgic este un rezultat al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie mult mai conștienți de sine. Pe de altă parte, creșterea importanței sectorului serviciilor și a interacțiunilor cu clienții dau naștere la munca emoțională și, deci, la sinele dramaturgic. David L. Collinson consideră interpretările dramaturgice ca un rezultat al tendințelor sistemelor de supraveghere sau al noilor tehnologii de a-i face pe indivizi mult mai conștienți de sine26. Conștientizarea supravegherii din partea celor aflați în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
utiliza politic/strategic discursul și informația, pentru a manipula, ascunde, mistifica, exagera sau minimiza sinele, reputația și imaginea în ochii celor considerați semnificativi, prezentându-se astfel într-o lumină favorabilă. Potrivit lui A.R. Hochschild, angajații devin din ce în ce mai implicați în muncă emoțională o dată cu creșterea importanței sectorului serviciilor 27. Indiferent de domeniul de activitate, munca noastră presupune un contact din ce în ce mai des cu clienții. Pentru aceasta, organizația stabilește anumite reguli care presupun fie evocarea, fie suprimarea anumitor sentimente, atitudini și emoții. Organizațiile ne solicită
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de muncă pentru a satisface nevoile clientului. O dată ce emoțiile întră pe tărâmul organizației, ele nu mai sunt autentice și imaculate, deoarece devin standardizate în scopurile organizației. De cele mai multe ori, angajații trebuie să fie falși și să trăiască cu o disonanță emoțională, un conflict între sentimentele interioare și expresiile exterioare. Acest disconfort psihologic este maximizat atunci când angajații se comportă fals cu rea-credință, sau atunci când exprimă emoții prescrise pe care ei nu le consideră parte din munca lor. În cazul însoțitorilor de zbor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sau să treacă peste rutina zilnică și să rezolve ruptura. Domnul Slater a ales să treacă peste ritualurile dominante ale zborului și să rezolve ruptura, însă nu în limitele impuse de organizație. De cele mai multe ori, aceste constrângeri comportamentale, atitudinale și emoționale impuse de organizație determină injustiții: la violența verbală a unui pasager, însoțitorul de zbor ar trebui să răspundă cu calm și profesionalism. Aceste interpretări dramaturgice sunt educate în timp30 ca o abilitate/îndemânare pe care cineva o poate învăța și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
atât cu propriile narațiuni ale sinelui, dar și cu așteptările celorlalți relevanți de la locul de muncă 35. Puterea se îndepărtează de discurs și se îndreaptă către continua și persistenta confirmare sau infirmare a celorlalți. Hochschild afirmă că angajații, ca actori emoționali, trebuie să-și instrumentalizeze sentimentele interioare prin utilizarea a două elemente dramatice: interpretarea de suprafață și interpretarea de adâncime. Aceasta din urmă presupune ca angajații "să schimbe ceea ce simt, prin vizualizarea intenționată a unei porțiuni substanțiale a realității într-un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
adâncime "păstrează sentimentul că sunt reconstituit din mine însumi", pe când "în interpretarea de suprafață, expresia feței mele, sau postura corpului meu par o fațadă. Nu sunt o parte din mine"38. Autorii amintiți subliniază faptul că, în literatura despre munca emoțională, este reprodus un fel de esențialism care perpetuează dihotomia sine real - sine fals. Aceasta se întâmplă deoarece considerăm că atât emoțiile, cât și identitatea sunt private și reale, iar o dată intrate în organizație le falsificăm prin interpretări, în loc să le considerăm
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acordând prea puțin interes implicațiilor religioase ale activităților economice. Statele moderne nu se mai bazează pe legitimări religioase. Raritatea conflictelor religioase majore indică scăderea (lipsa) importanței religiei ca sursă de valori. Bombardamentul contemporan cu factori concurențiali puternici în manipularea vieții emoționale separă emoția de morală și comportament civic. Contemporanii agreează o manieră hedonistă de așezare în lume. Controlul emoțiilor devine problemă individuală în contextul acestei manipulări emoționale. Nemaiputându-și îndeplini, din toate aceste cauze, funcțiile latente, religia și-a pierdut puterea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]