12,214 matches
-
specialitate. �n elanul s?u, lanseaz? pe pia?? o revist?: The American Journal of Sociology (1895) care a fost primit? cu u?urare de c?tre �nso?itorii s?i, dar nu f?r? entuziasm de c?tre anumi?i filosofi ?i statisticieni sociali care, nu numai c? aveau propriile lor organe de difuzare, dar credeau c? acoperiser? deja c�mpul atribuit ?tiin?ei sociale. Niciodat? descurajat de obstacolele ridicate �n calea să, Small a devenit un fel de comis-voiajor al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i �ntr?o Italie a juri?tilor ?i a filosofilor care resping sociologia. �n Statele Unite, �n schimb, aflate departe de dezbaterile scolastice ?i animat? de o fervoare reformist?, sociologia este deja o ?tiin?? social? aplicat?. Nu e de mirare c? aceast? disciplin? n?scut? la schimbarea secolului ?i punctat? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
etnologie c?reia i s-au consacrat �n principal �cercet?torii� (f?c�nd-o s? progreseze decisiv), Mauss [76] �n primul r�nd, cel care a avertizat sociologii �n privin?a limitelor demersului lor: Este de pu?în folos s? filosof?m asupra sociologiei generale c�nd avem mai �nt�i s? cunoa?tem ?i s? ?tim, c�nd avem at�tea de f?cut pentru a �n?elege� (citat de c?tre L�vi-Strauss �n [8]). Apoi, dup? r?zboi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? este mai u?or s? identific?m sociologi dec�ț s? �ntrez?rîm o sociologie �n Germania pre-hitlerist? � cu at�ț mai mult cu c�ț profundă ambivalen?? a demersurilor lor face adesea dificil? distinc?ia �ntre sociologi ?i filosofi, chiar �ntre ace?tia ?i ideologi. Teoretiz?ri sistematice pu?în fecunde Dintre cei trei �p?rin?i fondatori� � Simmel, Weber ?i Ț�nnies � doar ultimul ?i-a continuat opera sub Weimar elabor�nd o teorie a opiniei publice (1922
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
interac?iunilor lor, ?i �n cadrul c?rora ei �?i determin? conduitele. Dup? r?zboi, concep?iile sale vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul nu este superior altuia; �esen?a� lor r?m�ne
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dup? Anschluss-ul din Austria (Mannheim �n Anglia, Oppenheimer �n Statele Unite via Paris ?i Ierusalim, Elias �n Anglia via Elve?ia ?i Fran?a). Theodor Geiger, care a criticat cu curaj politică rasial? nazist? (1933, 1934) s-a refugiat �n Danemarca. Filosofii neomarxi?ți de la Institut f�r Sozialforschung creat �n 1923, la Frankfurt, de c?tre guvern, se exileaz? �n SUA unde aceast? �?coal? de la Frankfurt� va fi primit? de c?tre Universitatea Columbia �nainte că membrii s?i s? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cartier muncitoresc, al?turi de Renault, ceea ce n-a fost cu totul �nt�mpl?tor�. [�] Mică lume a sociologilor era la marginea universit??îi. A fi sociolog era � ?i este �nc? � mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Noi eram marginali sau atipici. Maucorps, care a murit prea devreme, era un ofi?er de marin?, un elev al lui Navale, probabil unul dintre pu?inii care au r?mas �n Fran?a liber?. Chombart de Lauwe
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
asupra unei realit??i sociale �n plin? bulversare, zelul de a pune �n act metode americane de observare ?i de analiz?, obsesia de a se rupe de orientarea esen?ialmente speculativ? a sociologiei clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de ?tiin?ele sociale �burgheze�. Presă?i de c?tre planificatori ?i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai ac?iunii�, sociologii aspir? s? se rup? de tradi?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Presă?i de c?tre planificatori ?i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai ac?iunii�, sociologii aspir? s? se rup? de tradi?ia sintetic? ?i istoric? a predecesorilor lor ?i s? se demarce de demersurile filosofilor de care tocmai se separaser? academic. Nici durkheimismul, ce reprezenta un trecut de conjurat, nici materialismul istoric care-i atr?gea intelectual, dar pe care-l respingeau politic [68], nu puteau s? le fie dec�ț surse de inspiră?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
elor sociale. Nu mai c?ut?m s? construim sisteme doctrinare. Nu mai avem grijă de a ne izola de psihologic sau de organic. Dac? ameliorarea tehnicilor de cercetare r?m�ne un consemn permanent, �i l?s?m pe filosofi s? redacteze � �n sensul pe care ingeniosul Lalande l-a dat acestui cuv�nt � �principiile� metodei sociologice. �ntre Durkheim ?i noi s-a produs o complet? distan?are a punctelor de vedere�. [�]. ��n opozi?ie cu sociologia durkheimian? inspirat? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
78]). Totu?i, �n timp ce vigoarea să intelectual? se afirm?, sociologia francez? cunoa?te o relativ? dezafectare social? datorat?, �n parte, sc?derii audien?ei culturale pe care a avut-o ca instrument al dezbaterii ideologice (�n beneficiul �noii filosofii�?) ?i ca instrument de autoanaliz? a societ??îi (�n profitul istoriei ?i antropologiei). Ea apare f?r? �ndoial? mai tehnicizat? că niciodat? ?i ca urmare mai pu?în clarv?z?toare a sensului. �ntre �eseismul� speculativ sau impresionist (�ntotdeauna viu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
structuralo-marxist? Paradigmă pe care sociologia francez? o c?uta de mai bine de treizeci de ani, unii au crezut c? o afl? �n avatarul marxist al unui structuralism ce �nflorea atunci �n ?tiin?ele umane (L�vi-Strauss, Lacan, Barthes, Foucault). Filosoful Louis Althusser joac? rol decisiv �n aceast? promovare; lectură pe care el face lui Marx (1965) l-a condus la eviden?ierea unei �rupturi epistemologice� ce permitea analizei �n termenii domină?iei structurilor socio-economice s? o ia �naintea filosofiei idealiste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și sălbatici în năravuri și în limbă; un fel de monștri omenești”. Cum erau însă războinici, având și un bun conducător în persoana lui Arpad, fiul lui Almus, pe la anul 895, ei sunt chemați în ajutor de către împăratul bizantin Leon Filosoful (886-911) în contra bulgarilor, pe care-i obligă, printr-o rapidă campanie, să încheie pacea cu Bizanțul. Supărat de acest atac în spatele oastei sale, țarul Simeon (893-927), în dorința lui de răzbunare, trece în anul 896 Dunărea, Nistrul și Bugul și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
inimă și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru spiritualitatea franciscană evanghelizarea urma să ajungă în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Raymond Lull, teolog, mistic și filosof catalan a înființat primul colegiu pentru formarea misionarilor franciscani, în care se punea accentul pe cunoașterea istoriei și a limbilor vorbite în țările avute ca obiectiv al misiunii: Islamul, China, India, America, Africa, Țara Sfântă. Teologia s-a dezvoltat în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cunoaște o perioadă de derută și stagnare, aici și pretutindeni; pentru a avea un rol capital în viața Bisericii, ca în perioadele trecute, se impune o organizare mai eficientă a acțiunilor și o colaborare constructivă. „Știința înseamnă putere”, spunea un filosof. Se impune să ne întoarcem din nou la izvoarele franciscane, și apoi să acționăm. Întâi se realizează contemplația și apoi activitatea practică. Operele Sfântului Francisc, a Sf. Bonaventura sau Gilberto de Tournai, Ugo Panziera de Prato, Roger Bacon, Duns Scot
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În emoționanta carte a preotului unit Tertulian Langa, „Trecând pragul tăcerii”, sunt prezentate personalități eroice, de mare noblețe spirituală, care au învins bestialitatea și cruzimea feroce a unor brute (ca Moromete sau Goiciu), prin forța credinței. Monseniorul Ghika, Episcopul Suciu, filosoful Ion Petrovici, Episcopul catolic Marton Aron, preotul Iancu Baltheiser, Arhimandritul Benedict Ghiuș, Ioan Bărdaș, italienistul Alexandru Marcu și mulți alții, au fraternizat în trăirea mistică de mare intensitate, a slujirii împreună. Dincolo de rit, de naționalitate, de rangul social avut, toți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
locurile atât de dragi ale sufletului său, nimeni nu își mai aduce aminte. Concluzii 1. Franciscanismul prin puterea spiritualității sale dă sens vieților noastre și reprezintă, și în secolul XXI, o călăuză sigură de viață, în care se regăsesc teologii, filosofii, budiștii zen, ecologiștii, mass-media, într-un cuvânt umanitatea 2. Sfântul Francisc rămâne un ideal de viață atât la nivel de societate, cât și la nivel de viață personală. 3. Misionarii franciscani au fost aceia care au făcut convertirea multiplului conglomerat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fusese explicit și în acest sens. Încă din 1922, îi spusese maiorului Joseph Hell, la acea vreme ziarist că odată ce va fi preluat puterea avea să recurgă la măsuri drastice împotriva evreilor. Intelectualii evrei au fost primii care au plecat. Filosoful Walter Benjamin a plecat, la Paris, pe 18 martie 1933. Romancierul Leon Feuchtwanger a plecat în Elveția. Dirijorul Bruno Walter a fugit, după ce i s-a spus că sala Filarmonicii din Berlin va fi arsă din temelii dacă el mai
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
44 ale Tratatului de la Berlin din 1878, că recunoașterea independenței României urma să fie condiționată de acordarea cetățeniei și a drepturilor egale pentru evrei, vocile elitei culturale ale noului stat au fost la fel de scandalizate ca și cele din zona politică. Filosoful Vasile Conta, susținând că adevăratul scop al evreilor era să alunge românii din România și să stabilească acolo un stat pur evreiesc, declara în Camera Deputaților: „Dacă nu luptăm contra elementului evreiesc, murim ca națiune”. Astfel, din primele decenii ale
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol , Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui filosof, Hermann Keyserling • Mântuirea prin evrei , Léon Bloy • Memoria colectivă, Maurice Halbwachs • Mihail Kogălniceanu: un arhitect al României moderne, Al. Zub • Revelațiile morții, Lev Șestov • Sentimentul românesc al urii de sine, Luca Pițu • Teoria râsului, Henri Bergson • Unduire și moarte, Dan
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
posterității și o cronică fragmentară, folosind confesiunile ca un "aide-mémoire". Se lasă prins de pitorescul momentelor din copilărie, devine grav când evocă momente decisive din viață. Memoriile sale se înșiruie în ordinea desfășurării lor temporare. Adam Bălțatu nu este un filosof care să-și facă probleme de limbaj, de interpretare, ci este pur și simplu un artist care se lăsa furat adeseori de imagine, de impresie, compunând un mozaic de aspecte, de preocupări și evenimente. Astfel, de o importanță deosebită este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIHAI BACIU Curierul diplomatic Prefață de Cristian DIACONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Prefață / 9 Cuvânt înainte / 11 Dictatura de lângă noi / 21 Despre "filosofii politicii externe" / 23 Politica între religie și istorie / 27 Ce șanse are pacea în Orientul Mijlociu? / 31 Evreii, palestinienii și vecinii lor / 39 Moartea unui dictator / 43 Războiul politic Moscova Minsk / 47 De ce am fost băgați în UE / 51 Chestiunea iraniană
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
luptă poate deveni și violentă, date fiind pârghiile de putere de care dispune acesta. Eu sper să nu se ajungă până acolo, pentru că poporul bielorus este unul blând și civilizat și n-ar merita așa ceva. 13 15 martie 2006 Despre "filosofii politicii externe" Aflat, zilele trecute, la Tripoli, în Libia, într-o vizită la invitația "marelui lider", colonelul Al Ghadafi, dl. Traian Băsescu a făcut o declarație care merită o oarecare atenție din partea celor care urmăresc cu mai mult interes politica
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu miniștrii de Externe, că ani în șir n-au privit decât spre Bruxelles și au neglijat sau au acordat prea puțină atenție altor zone ale lumii în care România are sau ar putea să-și descopere niște interese. "Toți filosofii politicii externe din România nu știu să ia drumul țărilor din Africa și Asia" afirma domnia sa -, iar mulți politicieni români manifestă un adevărat "dispreț pentru orice altceva decât Bruxelles și pentru hoteluri de cinci stele". Se subînțelege că această perioadă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Africa și Asia, la loc de frunte aflându-se chiar vizita în Libia de unde a dat această declarație. Nu rezultă din declarația sa cel puțin din varianta apărută în presă dacă actualul ministru de Externe face sau nu parte din "filosofii politicii externe". Cred că această declarație, ca multe altele ale lui Traian Băsescu, urmărește câteva obiective, din care pot aminti cel puțin două: să șocheze și, eventual, să producă neliniște în domeniul vizat; să marcheze clar hotarul dintre ce a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]