12,418 matches
-
să folosească suprafața abriurilor sau zona vestibulară a peșterii. În Munții Apuseni abriurile și primele săli de peșteră aflate în apropierea caselor sunt amenajate ca grajduri sau depozite. În alte locuri au fost construite case, mănăstiri sau castele. În funcție de înclinarea galeriilor avem: peșteră - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu înclinație mică, aven - în care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic înclinate. peștera-aven - care începe cu galerii orizontale ca apoi să se dezvolte mai mult pe verticală și avenul-peștera - cu goluri
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
zona vestibulară a peșterii. În Munții Apuseni abriurile și primele săli de peșteră aflate în apropierea caselor sunt amenajate ca grajduri sau depozite. În alte locuri au fost construite case, mănăstiri sau castele. În funcție de înclinarea galeriilor avem: peșteră - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu înclinație mică, aven - în care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic înclinate. peștera-aven - care începe cu galerii orizontale ca apoi să se dezvolte mai mult pe verticală și avenul-peștera - cu goluri care încep pe verticală ca
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
de peșteră aflate în apropierea caselor sunt amenajate ca grajduri sau depozite. În alte locuri au fost construite case, mănăstiri sau castele. În funcție de înclinarea galeriilor avem: peșteră - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu înclinație mică, aven - în care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic înclinate. peștera-aven - care începe cu galerii orizontale ca apoi să se dezvolte mai mult pe verticală și avenul-peștera - cu goluri care încep pe verticală ca apoi dezvoltarea dominantă să fie pe orizontală. O peșteră este constituită
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
sau depozite. În alte locuri au fost construite case, mănăstiri sau castele. În funcție de înclinarea galeriilor avem: peșteră - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu înclinație mică, aven - în care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic înclinate. peștera-aven - care începe cu galerii orizontale ca apoi să se dezvolte mai mult pe verticală și avenul-peștera - cu goluri care încep pe verticală ca apoi dezvoltarea dominantă să fie pe orizontală. O peșteră este constituită dintr-o succesiune de goluri de forme și mărimi variabile
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
și de volumul lor. Elementele de baza ale unei peșteri sunt: Gura peșterii poate fi de foarte multe feluri. Pot fi catalogate după mărime, după locul unde se află în raport cu peretele de stâncă, dacă intră sau iese apă prin ele ... Galeriile sunt golurile care alcătuiesc cea mai mare parte a peșterii, și au lungimea mult mai mare ca lățimea. Ele se împart în zeci de feluri după mărimi, secțiuni, înclinație, mod de formare, cu sau fără apă... Sălile sunt golurile unde
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
peșterii, și au lungimea mult mai mare ca lățimea. Ele se împart în zeci de feluri după mărimi, secțiuni, înclinație, mod de formare, cu sau fără apă... Sălile sunt golurile unde lungimea și lățimea sunt apropiate ca valoare. Ca și galeriile se împart în multe categorii după aceleași criterii. Puțurile sunt golurile puternic înclinate sau verticale care se deschid din podeaua peșterii. Hornurile sunt galerii verticale care pleacă din tavanul galeriilor. Sifoanele sunt galerii de peșteră total inundate cu apa. Speleotemele
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
sau fără apă... Sălile sunt golurile unde lungimea și lățimea sunt apropiate ca valoare. Ca și galeriile se împart în multe categorii după aceleași criterii. Puțurile sunt golurile puternic înclinate sau verticale care se deschid din podeaua peșterii. Hornurile sunt galerii verticale care pleacă din tavanul galeriilor. Sifoanele sunt galerii de peșteră total inundate cu apa. Speleotemele sunt "umplutura" din peșteri formata fie din rămășițele de stâncă încă nedizolvate, fie din depuneri. Ele vor forma un capitol separat. Peșterile primare sunt
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
unde lungimea și lățimea sunt apropiate ca valoare. Ca și galeriile se împart în multe categorii după aceleași criterii. Puțurile sunt golurile puternic înclinate sau verticale care se deschid din podeaua peșterii. Hornurile sunt galerii verticale care pleacă din tavanul galeriilor. Sifoanele sunt galerii de peșteră total inundate cu apa. Speleotemele sunt "umplutura" din peșteri formata fie din rămășițele de stâncă încă nedizolvate, fie din depuneri. Ele vor forma un capitol separat. Peșterile primare sunt goluri în scoarță, formate ca atare
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
lățimea sunt apropiate ca valoare. Ca și galeriile se împart în multe categorii după aceleași criterii. Puțurile sunt golurile puternic înclinate sau verticale care se deschid din podeaua peșterii. Hornurile sunt galerii verticale care pleacă din tavanul galeriilor. Sifoanele sunt galerii de peșteră total inundate cu apa. Speleotemele sunt "umplutura" din peșteri formata fie din rămășițele de stâncă încă nedizolvate, fie din depuneri. Ele vor forma un capitol separat. Peșterile primare sunt goluri în scoarță, formate ca atare odată cu roca ce
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
dosar de evidențe financiare din Lemberg din 25 iunie 1788, certificat sub semnătura reprezentantului imperial Joseph von Brigiolo, sunt menționați doi boieri ("masili") din Crasna și anume: Alexandru Ilschi - care plătise suma de 11 florini și 2 creițari - și Gheorghie Galerie - cu suma de 44 creițari. La 12 martie 1794, la Cernăuți, are loc următoarea învoială: verii Ilschi primesc un sfert din Crasna și cedează părțile din Vilaucea și Zamostia, dând în plus suma de 1000 lei. La 10 februarie 1796
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
suma de 44 creițari. La 12 martie 1794, la Cernăuți, are loc următoarea învoială: verii Ilschi primesc un sfert din Crasna și cedează părțile din Vilaucea și Zamostia, dând în plus suma de 1000 lei. La 10 februarie 1796, Gheorghe Galerie, Alexandru Ilschi și Sanda Volcinceasa stăpâneau împreună un sfert din Crasna. La data de 20 mai 1798, în Crasna se încheie testamentul Mariei Galer, fiica lui Neculai Ilschi și a Ilinchii, născută Flondor. Ea lasă fiilor ei Ioniță, Costachi și
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
australian, în Canberra se află Palatul Parlamentului, Înalta Curte și numeroase departamente și agenții guvernamentale. Aici există de asemenea mai multe instituții sociale și culturale de importanță națională, precum Memorialul australian al războiului, Universitatea Națională Australiană, Institutul Australian al Sportului, Galeria Națională, Muzeul Național și Biblioteca Națională. Corpul ofițeresc al Armatei Australiene este instruit la Colegiul Militar Regal, Duntroon, în capitală aflându-se și Academia Militară Australiană. ACT, la fel ca și Washington, D.C., este independent de orice stat pentru a
Canberra () [Corola-website/Science/304891_a_306220]
-
decorate cu fresce din perioada Renașterii, printre care cele pictate de către Raffaello și, bineînțeles, Capela Sixtină. Pe lângă picturi și sculpturi, muzeele includ: armuri, tapiserii, mozaicuri, vase grecești, obiecte de artă africană etc. Muzeele Vaticane includ: În plus, se pot admira: Galeria de Artă a fost fondată în 1909 și funcționează în clădirea actuală, una din structurile cele mai recente ale Vaticanului, din 1932. Prima expoziție a picturilor colecției a avut loc însă cu două secole înainte, în timpul pontificatului lui Papa Pius
Muzeele Vaticane () [Corola-website/Science/305519_a_306848]
-
cele mai recente ale Vaticanului, din 1932. Prima expoziție a picturilor colecției a avut loc însă cu două secole înainte, în timpul pontificatului lui Papa Pius al VI-lea. Colecția s-a îmbogățit în timp, dar fără un criteriu artistic precis. Galeria de Artă expune opere ale lui: Caravaggio, Leonardo, Melozzo da Forlì (căruia, împreună cu elevul său Marco Palmezzano, îi este dedicată o sală întreagă, a patra), Raffaello, Tiziano etc.
Muzeele Vaticane () [Corola-website/Science/305519_a_306848]
-
se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, peștera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice. Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
o sală de așteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei. Cu o lungime de peste 1.500 m, peștera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice. Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3 galerii și diferite săli: Printre formațiunile
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
1.500 m, peștera se compune din galerii aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice. Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3 galerii și diferite săli: Printre formațiunile de stalactite și stalagmite se remarcă "Palatele fermecate", "Lacul cu nuferi", "Mastodontul" și "Căsuța Piticilor", "Draperiile din Galeria Urșilor"," Portalul", "Pagodele" și ultima sală, "Sfatul Bătrânilor", iluminată
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
aflate pe două nivele: prima galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri poate fi vizitată de turiști, iar cea de-a doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice. Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3 galerii și diferite săli: Printre formațiunile de stalactite și stalagmite se remarcă "Palatele fermecate", "Lacul cu nuferi", "Mastodontul" și "Căsuța Piticilor", "Draperiile din Galeria Urșilor"," Portalul", "Pagodele" și ultima sală, "Sfatul Bătrânilor", iluminată cu lumânări. Temperatura în peșteră este constantă de-
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
doua, lungă de 521 m este rezervată cercetărilor științifice. Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3 galerii și diferite săli: Printre formațiunile de stalactite și stalagmite se remarcă "Palatele fermecate", "Lacul cu nuferi", "Mastodontul" și "Căsuța Piticilor", "Draperiile din Galeria Urșilor"," Portalul", "Pagodele" și ultima sală, "Sfatul Bătrânilor", iluminată cu lumânări. Temperatura în peșteră este constantă de-a lungul anului (10 °C), iar umiditatea se menține la 97%. Numele peșterii se datorează numeroaselor fosile de "urși de cavernă" ("Ursus spelaeus
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
până pe 17 septembrie 1975, când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea porțiunii de la intrare, în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului (marmură). În puțul deschis a coborât pentru prima dată, minerul Traian Curta din localitatea Chișcău. Acesta a parcurs galeria de acces până la Sala Mare. O primă explorare a peșterii a avut loc la 20 septembrie 1975 efectuată de către grupul de speologi amatori ""Speodava"" din orașul Dr. Petru Groza (actualul oraș Ștei). Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de
Peștera Urșilor () [Corola-website/Science/305547_a_306876]
-
imaginea "Stâncii Însângerate" denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Alte câteva atracții sunt "Valul Muierii", "Bazinele Mari", "Cascadele împietrite", Dantelă "de Piatră", "Poartă", "Sală cu Guano", "Sală Turcului". În "Galeria Urșilor" a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În "Sală Musteriana" au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor cu mult înaintea erei noastre. De asemenea, în 1952
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
în Cheile Carașului, în Munții Aninei din județul Caraș-Severin. Se situează pe raza localității Iabalcea (comuna Carașova), în apropierea Peșterii Comarnic. Are o lungime totală de 1.121 m. Mărimea peșterii crește pe măsură ce se avansează înăuntrul ei, pornind de la o galerie de intrare îngustă, cu săli mari legate între ele și culminând cu Sala Finală, lungă de 80 m, lată între 10 și 20 m și cu o înălțime de până la 20 m. Aceasta este și cea mai bogată în formațiuni
Peștera Popovăț () [Corola-website/Science/305636_a_306965]
-
km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Peștera Vântului este situată la cca. 2 km SE de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă a fost blocată și s-a deschis o intrare artificială cîțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în anul 1957 și explorată pe
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
artificială cîțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului. Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în anul 1957 și explorată pe 500 m lungime. În următorii zece ani explorările fac ca la sfârșitul anului 1967 lungimea totală a galeriilor cunoscute se depăsească 15.000 m. S-au organizat ture de explorare și expediții de anvergură. În anul 1966, sub conducerea descoperitorului se constituie Cercul Speologilor Amatori din Cluj având ca scop principal continuarea cercetărilor de explorare, cartare și protejare
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
Cercul Speologilor Amatori din Cluj având ca scop principal continuarea cercetărilor de explorare, cartare și protejare a Peșterii Vântului. Prima hartă color a peșterii la scara 1:500 este realizată în 1969, pe ea fiind reprezentați 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile se lucrează în subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Peștera Vântului. În anul 1978 apare albumul foto "Peștera Vântului" semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]