11,901 matches
-
primarul orașului Ceadîr-Lunga, Mihail Formuzal, a repurtat victoria pentru postul de bașcan (guvernator) al Găgăuziei cu 56,23% din voturi. Au participat la aceste alegeri 62,8% din numărul alegătorilor. În perioada 1990-1995, autoproclamata „Republică Găgăuza” a avut următorii președinți: Guvernatorii (Bașcanii) UTA Găgăuz Yeri au fost următorii:
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
formarea acestei arhiepiscopii. Temperamentul său iritabil l-a caracterizat în controversele la care a luat parte în Galia, Africa și Italia, incluzând și Roma, unde clerul era foarte divizat. În anul 400, Arles a înlocuit orașul Trier, ca reședință a Guvernatorului (Prefectus Praetorio Galliarum) Diocezei Civile a Galiei. Patroclus, care beneficia de ajutorul generalului Constantin, a folosit acest sprijin pentru a dobândi pentru sine titlul mai sus menționat, convingându-l pe Papa Zosim că intențiile sale sunt onorabile. Episcopii Din Viena
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
putere. A fost o perioadă întunecată pentru biserică, mulți creștini au fost martirizați, mănăstirea din "Monte Cassino" a fost distrusă, iar multe biserici au fost prădate. Papa a ales să fugă la Napoli, pentru a cere ajutorul și protecția fostului guvernator răsăritean al Italiei, "Narses". Apelul papei la fostul guvernator răsăritean a îmbunătățit oarecum relațiile din Constantinopol și Roma, însă Narses, deși a reușit să salveze multe monumente din Roma, a atras mai multe violențe. Papa Ioan al III-lea fiind
Papa Ioan al III-lea () [Corola-website/Science/305407_a_306736]
-
creștini au fost martirizați, mănăstirea din "Monte Cassino" a fost distrusă, iar multe biserici au fost prădate. Papa a ales să fugă la Napoli, pentru a cere ajutorul și protecția fostului guvernator răsăritean al Italiei, "Narses". Apelul papei la fostul guvernator răsăritean a îmbunătățit oarecum relațiile din Constantinopol și Roma, însă Narses, deși a reușit să salveze multe monumente din Roma, a atras mai multe violențe. Papa Ioan al III-lea fiind obligat să se exileze pentru tot restul pontificatului său
Papa Ioan al III-lea () [Corola-website/Science/305407_a_306736]
-
Agriculturii, iar cu sprijinul financiar al acestuia a înființat o mare stație de cercetare agricolă la Atlit, unde a creat o bibliotecă și a creat o bază de date asupra florei din regiune. Impresionat de munca lui Aaronsohn la Atlit, guvernatorul militar otoman al Siriei, Camal Pașa, a acceptat să-l primească în audiență la Ierusalim și să-l numească în fruntea campaniei de combatere a plăgii lăcustelor din anul 1915. Aaron Aaronsohn a fost ,în timpul primului război mondial recrutat de
Aaron Aaronsohn () [Corola-website/Science/303432_a_304761]
-
început construcția "Catedralei episcopale romano-catolice", arhitect fiind vienezul Fischer von Erlach (fiul). Între 1745 și 1748 a fost construită în stil baroc vienez și catedrala sârbească. În 1754 a fost ridicată clădirea Prefecturii vechi (actualul "Palat Baroc"), fiind inițial sediul guvernatorilor civili ai Banatului. Atât în Piața Unirii cât și în Piața Libertății s-au păstrat o serie de clădiri din secolul al XVIII-lea, însă de multe ori doar interiorul s-a păstrat în forma originală, iar fațadele au fost
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
și idealizarea trecutului. Cea mai parte a lucrărilor lui Alexandru Hâjdeu sunt tributare acestei mișcări. Din anul 1829, Alexandru urmează cursurile facultății din Harkov unde studiază științele naturale, istoria, dreptul, filozofia, etnografia și limbile clasice. Există un raport dat de către guvernatorul Basarabiei în care se specifică cum că Alexandru „"a învățat la Harkov și, fiind din naștere capabil, a învățat foarte bine"”. Alexandru Hâjdeu frecventează cercul de studii condus de către Sreznevski, înființat începând din anul 1817, cerc unde se prezentau referate
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit sefard) vin aici și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
care aparțineau de Austria. Noua provincie imperială a cărei existență fusese consfințită și prin decretul imperial din 18 noiembrie 1849, era condusă atât militar, cât și civil, iar limba oficială era cea germană. Timișoara a fost desemnată drept reședință a guvernatorului iar orașul își menținea privilegiile obținute ca oraș liber regesc. Prin desființarea vămilor interne, dar și prin vămile protecționiste impuse țărilor vestice dezvoltate s-a creat un cadru favorabil dezvoltării economice din Imperiu, dezvoltând puternic zona și favorizând un impuls
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
urgent spre casă, făcând pe drum un singur popas, la Blaj, unde s-a pus la curent cu deciziile politice ale fruntașilor români.. În scurt timp, el a adresat moților săi următorul apel: Tot la Blaj, Iancu a aflat că guvernatorul Transilvaniei, contele ungur Teleki, a interzis ținerea adunării naționale românești programată pentru data de 30 aprilie 1848, la Blaj. I s-a cerut episcopului român să întrunească la o altă dată un număr mic de clerici și pe conducătorii laici
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
unui memoriu către dietă. Măsura aceasta urmărea diminuarea forței politice a românilor, motiv pentru care se ia hotărârea de a se continua demersurile pentru adunare.. Episcopul român greco-catolic Lemeny, cunoscut ca adept al unirii Transilvaniei cu Ungaria, a primit din partea guvernatorului solicitatea de a pleca în munți pentru a-i liniști pe moți și pentru a pune capăt adunărilor de popor.. În același timp, după Paști, autoritățile ungare din Transilvania au declarat starea de asediu și au început să ridice spânzurători
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
au încercat să fie oprite prin diferite metode: amplasarea de trupe pe traseul acestora, interdicția de a trece podurile, confiscarea tuturor ambarcațiunilor cu care se puteau trece râurile, etc. Întrunirea românilor din duminica Tomii s-a ținut deci fără aprobarea guvernatorului Transilvaniei. Fruntașii români au căutat să formuleze revendicările românești și au discutat programul adunării naționale. Consfătuirile au fost prezidate de Simion Bărnuțiu, cu care Iancu s-a înțeles foarte bine.. La Adunarea Națională de la Blaj din 30 aprilie 1848, Avram
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
comisii de investigație. Iancu a refuzat să se prezinte în fața acestora și a îndemnat și pe moți să facă la fel, ceea ce s-a și întâmplat. Comisiile erau o manevră a autorităților pentru a tărăgăna totul. În vara anului 1852 guvernatorul Transilvaniei l-a invitat pe Avram Iancu și pe Simion Balint la Sibiu, unde i-a rugat să accepte mijlocirea comisiilor, mai ales că în scurt timp urma să aibă loc vizita împăratului în Transilvania. Prefecții Avram Iancu, Simion Balint
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
și pe Simion Balint la Sibiu, unde i-a rugat să accepte mijlocirea comisiilor, mai ales că în scurt timp urma să aibă loc vizita împăratului în Transilvania. Prefecții Avram Iancu, Simion Balint și Mihai Andreica l-au convins pe guvernator să ceară schimbarea traseului vizitei împăratului. Inițial, traseul urma să străbată pe la Dobra, spre Deva și Săcărâmb, apoi prin Brad, Hălmagiu și Abrud, Alba Iulia, Sibiu, iar la întoarcere să treacă prin zonele locuite de secui și să iasă pe la
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
Hălmagiu și Abrud, Alba Iulia, Sibiu, iar la întoarcere să treacă prin zonele locuite de secui și să iasă pe la Cluj și Baia Mare. Prefecții au reușit să obțină modificarea traseului pe la Muntele Găina, Vidra de Sus și Câmpeni. În schimb, guvernatorul i-a cerut lui Iancu să medieze o înțelegere între moți și Fisc, ceea ce Iancu a refuzat categoric, pe motiv că pădurile au fost ale moților dintotdeauna. Situația era din nou în impas, dar toți au sperat că se va
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
în fața casei lui Iancu, Alisandru l-a întâmpinat pe împărat. Toți se așteptau ca Avram Iancu să se afle la Câmpeni, dar acesta nu a apărut nici aici. Prietenii lui Iancu au spus că e bolnav, ca să îl scuze în fața guvernatorului, iar seara au încercat să îl convingă pe Avram să se întâlnească cu împăratul a doua zi, la Roșia Montană. Abia acum a declarat Iancu că nu are de gând să se întâlnească cu Franz Josef. Povestea cum că Iancu
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
origine olandeză, documentele o arată ca fiind originară din țările baltice, într-o perioadă în care aceste teritorii făceau parte din Imperiul Suedez, mai înainte de cuceririle lui Petru cel Mare. Bunicul dinspre mamă al lui a fost Andrei Mihailovici Fadeev, guvernator al Saratovului și Consilier Privat pentru Caucaz, iar bunica sa a fost prințesa Elena Dolgoruki. Fondatoarea Societății teozofice, Madame Blavațki, i-a fost verișoară primară. S-a născut și a copilărit în Caucaz, în casa părinților materni. După ce a picat
Serghei Witte () [Corola-website/Science/301478_a_302807]
-
a scris textul cu ocazia centenarului independenței haitiene, pe muzica lui Nicolas Geffrard. i-a succedat, ca imn național, imnului "Quand nos Aïeux brisèrent leurs entraves". Jean-Jacques Dessalines, devenit conducătorul mișcării de eliberare, la 1 ianuarie 1804 a fost ales guvernator general pe viață al Haiti. În urmă informației primite, ca Napoleon Bonaparte, rivalul său, s-a încoronat împărat al francezilor (la 18 mai 1804), Jean-Jacques Dessalines nu a ezitat să se proclame și el împărat, pentru a nu rămâne mai
La Dessalinienne () [Corola-website/Science/299980_a_301309]
-
salvat cu greu resturile armatei, care l-a proclamat împărat (251 - 253), dar care a fost nevoit să-i lase pe goți să plece cu o pradă bogată. O nouă invazie importantă a avut loc în 253, an în care guvernatorul Moesiei Inferior, Aemilianus câștigă, după care devine împărat (253). Totuși, victoriile lui Aemilianus nu i-au intimidat pe goți, neputând îmbunătăți situația provinciilor romane din Balcani, și mai mult, în anul următor, invazia goților a ajuns până la Salonic, producând mari
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
transferate Rusiei prin Tratatul de la București. Familia este menționată în catalogul familiilor aristocratice din gubernia Basarabia. Cei doi fii ai lui Anton Catacazi s-au implicat în viața politică a Rusiei. Fiul cel mare Constantin A. Catacazi (1775-1826) a fost guvernator al Basarabiei din 1818 până în 1825. Însurat cu o principesă din familia Ipsilanti, Constantin a susținut în mod activ societatea secretă greacă Filiki Eteria și acțiunea militară a lui Alexandru Ipsilanti în Moldova și Țara Românească din 1821. Al doilea
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
să realizeze părțile tradiționale ale catolicismului, Elisabeta s-a ridicat și a plecat. După încoronare, două acte importante au fost introduse în Parlament: Actul de Uniformitate și Actul de Supremație, stabilind Biserica Protestantă a Angliei și creând-o pe Elisabeta Guvernator Superm al Bisericii Angliei. Aceste acte, cunoscute și ca "Stabilizare Religioasă Elisabeteană", au făcut ca participarea la slujbe să fie obligatorie în fiecare duminică; a impus un jurământ din partea clericilor prin care aceștia trebuiau să recunoască independența Bisericii Angliei de
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
Stabilizare Religioasă Elisabeteană", au făcut ca participarea la slujbe să fie obligatorie în fiecare duminică; a impus un jurământ din partea clericilor prin care aceștia trebuiau să recunoască independența Bisericii Angliei de Biserica Catolică, și să o recunoască pe Elisabeta ca Guvernator Suprem. Elisabeta a precizat că, dacă ei refuză să depună jurământul prima dată, vor avea și o a doua oportunitate, după care, în cazul în care jurământul nu a fost depus, persoanele în cauză vor fi lipsiți de proprietățile personale
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
și a anturajului său era asigurată de un pluton de neozeelandezi (sub comanda locotenentului W.H. Ryan) și un număr jandarmi cretani. Regele era însoțit de vărul lui, prințul Petru, maestrul de ceremonie, colonelul Dimitrios Levidis], premierul Tsouderos și de guvernatorul Băncii Greciei, Kyriakos Varvaressos. Grupul de fugari a avut câteva ciocniri cu germanii, dar și cu localnicii cretani. Un detașament de jandarmi a fost trimis să ia mai multe documente uitate în reședința sa de premier, dar militarii s-au
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
de Carol ca urmare a rezultatului Bătăliei de la Eckmühl, s-a retras în Boemia, însă a reușit să se alăture din nou arhiducelui înaintea marilor bătălii de lângă Viena (Aspern-Essling și Wagram). Din 1809 până în 1813 Bellegarde, acum feldmareșal, a fost guvernatorul general al Galiției, dar adeseori a fost convocat pentru a prezida întâlnirile Consiliului Aulic, în special în 1810, atunci când se punea problema reorganizării armatei austriece. În 1813, 1814 și 1815 a comandat armatele austriece din Italia. Succesele sale în această
Heinrich von Bellegarde () [Corola-website/Science/313219_a_314548]
-
(n. 18 aprilie 1771, Viena - 15 octombrie 1820, Leipzig) a fost un renumit feldmareșal austriac, tatăl guvernatorului Transilvaniei Karl Borromäus zu Schwarzenberg. Karl Philipp s-a născut la Viena ca al doilea fiu al lui Johann Nepomuk Anton Schwarzenberg și al Mariei Eleonora, contesă de Öttingen-Wallerstein. Karl Philipp a întemeiat a doua linie (secundogenitura) Casei de Schwarzenberg
Karl Philipp zu Schwarzenberg () [Corola-website/Science/313227_a_314556]