10,667 matches
-
de protecție socială pe care-l orientează. În practică, schimbarea se stabilește prin echivalențe simbolice Între diferitele tipuri de schimburi, fie ele de natură culturală sau materială, afectivă sau domestică, financiară sau socială. În circulația schimburilor, transmiterile și Întrajutorarea sunt intim amestecate: pe de o parte, practicile de Întrajutorare sunt mobilizate pentru a asigura, de exemplu, transmiterea statutului social și, pe de altă parte, constituie ele Însele un obiect al transmiterilor, prin intermediul culturilor familiale de solidaritate. Ancheta „Trei generații” (1992 și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
individuală a fiecărei societăți. Sociologul se silește numai a descoperi raporturile obștești, legile ce pot fi adeverite În societăți deosebite”. Dl Durkheim este, pe de altă parte, de părere „că raporturile sociologiei cu istoria sunt menite a deveni tot mai intime și că o zi va veni când spiritul istoric și cel sociologic nu se vor mai deosebi decât prin nuanțe. Sociologul nu poate proceda la comparațiile și la inducțiile sale decât cu condiția de a cunoaște bine și de aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale lumii urmează logica convergenței către Termenul divin, în care se află înfășurată realitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aspiră la verticala lui completă, pe cînd cei care respectă morala curentă, colectivă se supun în fond legii generalului, se lasă determinați. Ceea ce sufismul, precum și alte tradiții numesc șlefuirea oglinzii inimii constituie esența efortului spiritual ; ea conduce la o cunoaștere intimă, efectivă a Principiului. în raport cu ea, cunoașterea teoretică e secundară, pregătitoare. Pentru a sublinia acest raport, se consideră că doctrina poate fi, în cazuri excepționale, scurtcircuitată. Au existat sufiți, spune Titus Burckhardt, care se mărgineau să predea șlefuirea oglinzii inimii și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o distanță între convingerile noastre religioase chiar cînd le exprimăm public și viața curentă, obștească sau particulară. Ni se pare firesc să ne comportăm, să gîndim chiar diferențiat, izolînd întrucîtva unele de altele diferitele dimensiuni ale ființei noastre sociale și intime. René Guénon observa, critic, că omul religios acordă astăzi credinței doar un sector strîmt din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru Guénon însemna neconduse de principii metafizice. Dar el critica fragmentarea, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-o primă etapă a demersului interior, ființa umană obține o perspectivă particulară, propria perspectivă spre divin. Iar, din perspectiva care îi este proprie, din perspectiva ei particulară, ființa se confruntă cu plenitudinea Privirii absolute. și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divin care își manifestă mai mult ca oricînd, în spectacolul public, autorestrîngerea și omul tîrziu modern, definit prin autolimitare voluntară, nu există oare o simetrie care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o conștiință mai vie, mai subtilă și mai avizată în ce privește sensul spiritual al existenței decît este conștiința omului modern. Au existat dintotdeauna pasionați de Dumnezeu care au mers pe urmele acestui sens cu îndrăzneala și cu libertatea date de întîlnirea intimă cu Cel dorit. Unii au atins limita doctrinei profesate de Biserică și au rafinat-o astfel, alții au trecut dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
inteligibil sensul latent al conduitelor. Analiza datelor se sprijină mai ales pe un proces de gândire non discursiv ce privilegiază intuiția. Aceasta permite înțelegerea sensului unei conduite pornind de la relaționarea acesteia cu unele prototipuri (teorii) și cu sentimentul de evident (intimă convingere) care se impune în situația în care există corespondență. Comprehensiunea vizează înțelegerea individului ca Gestalt și în unicitatea sa. Acest demers acordă puțină importanță evaluării critice a convingerii intime, a evidențelor sau a teoriilor. 1. Demersurile diagnostice Abordarea medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acesteia cu unele prototipuri (teorii) și cu sentimentul de evident (intimă convingere) care se impune în situația în care există corespondență. Comprehensiunea vizează înțelegerea individului ca Gestalt și în unicitatea sa. Acest demers acordă puțină importanță evaluării critice a convingerii intime, a evidențelor sau a teoriilor. 1. Demersurile diagnostice Abordarea medicală Abordarea medicală și boala Abordarea medicală se sprijină pe concepția fiziopatologică sau „pasteuriană” a bolii. Simptomul este un element observabil, care trimite la o problemă ascunsă al cărui martor este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a modelului autoeficienței sau a controlului stresului constituie exemple evidente în susținerea acestei afirmații. Tabel 1.Comparație sintetică a privind abordările diagnostice Abordare medicală Abordare psihodinamică Abordare cognitiv-comportamentală Bază epistemologică Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Raționament hermeneutic: intuitiv, interpretativ, convingere intimă Raționament experimental: discursiv, deductiv, nomotetic Model teoretic de referință Modelul fiziopatologic al bolii acute Explicație științifică a disfuncțiilor Relație de schimb între teorie și practică Modelul unui aparat psihic Ințelegerea individului în totalitatea sa (Gestalt) și în unicitatea sa Relație
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anxioase cu cele mai dăunătoare consecințe, deoarece alterează accesul la beneficiile relațiilor interpersonale indispensabile oricărei ființe umane. Această supraviețuire sub formă de „viață de mâna a doua” are un impact material, atestat de diferitele studii apărute, asupra relațiilor sentimentale, amicale (intime și superficiale), sociale în sensul larg al cuvântului (vecini, vânzători, viață asociativă) și profesionale. Explorarea tuturor acestor probleme împreună cu pacientul permite utilizare primelor elemente în cadrul efortului terapeutic de reconstrucție progresivă a legăturilor sociale. Forme clinice Denumirea de „fobie socială” ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atmosferă ușor glumeață care consta în a trata totul cu ușurință, și în a nu-ți exprima niciodată cu adevărat emoțiile. N-am știut niciodată ce gândea și ce simțea, de exemplu. N-am vorbit niciodată cu adevărat despre lucruri intime cu el. Era foarte drăguț cu noi, dar putea în același timp să se manifeste destul de tăios și într-un mod negativ în ceea ce ne privește. Nu ne felicita practic niciodată, dar ne critica dur, atunci când făcea acest lucru... Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tipul „dacă ești perceput ca vulnerabil, ceilalți te resping sau profită de această situație”. Terapeutul o invită pe Isabelle să stabilească o listă de trei grupuri de persoane cu care ar putea vorbi despre tulburarea ei, în funcție de gradul de intimitate: - intime, cum ar fi sora sa, mama, două prietene apropiate; - intermediare, cum ar fi unii prieteni ai cuplului (aproximativ zece persoane); - puțin intime, cum ar fi persoanele întâlnite la locul de muncă, părinții unor elevi, etc. In legătură cu fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
listă de trei grupuri de persoane cu care ar putea vorbi despre tulburarea ei, în funcție de gradul de intimitate: - intime, cum ar fi sora sa, mama, două prietene apropiate; - intermediare, cum ar fi unii prieteni ai cuplului (aproximativ zece persoane); - puțin intime, cum ar fi persoanele întâlnite la locul de muncă, părinții unor elevi, etc. In legătură cu fiecare dintre aceste relații, terapeutul împreună cu ea își imaginează în ce împrejurări ar putea Isabelle fie să abordeze problema, fie să dea explicații în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unor elevi, etc. In legătură cu fiecare dintre aceste relații, terapeutul împreună cu ea își imaginează în ce împrejurări ar putea Isabelle fie să abordeze problema, fie să dea explicații în legătură cu aceasta: - dacă este vorba despre persoanele cu care are relații intime, aceasta ar însemna să deschidă ea discuția; - dacă este vorba despre persoanele cu care are relații mai puțin apropiate, intervenția ei s-ar putea face cu ocazia unui moment anume; - dacă este vorba despre persoanele cu care nu are relații
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta ar însemna să deschidă ea discuția; - dacă este vorba despre persoanele cu care are relații mai puțin apropiate, intervenția ei s-ar putea face cu ocazia unui moment anume; - dacă este vorba despre persoanele cu care nu are relații intime, momentul intervenției ar putea corespunde unei ocazii precise. Jocuri de rol Terapeutul și Isabelle efectuează împreună jocuri de rol care corespund fiecărei situații, care permit să se verifice dificultatea pe care o are Isabelle în a-și controla comportamentul coming
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
coming out, atunci când vorbește simplu despre trac sau timiditate cu persoanele cu care are relații superficiale, despre lipsa de încredere față de ceilalți cu cei cu care are relații mai apropiate, și despre fobie socială cu cei cu care are relații intime. In timpul jocurilor de rol, terapeutul efectuează în mod regulat sondaje cognitive: „Ce sunteți pe punctul de a vă spune? Pornind de la ce elemente? Ați putea să vă gândiți la altceva?”. După mai multe jocuri de rol, Isabelle se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
recădere important. Acest caz demonstrează în ce măsură schemele limitează răspunsul la terapie și dovedește importanța continuării tratamentului utilizând o altă metodă terapeutică. Datorită faptului că travaliul asupra schemelor nu s-a putut efectua în cadrul grupului (risc de a dezvălui elemente prea intime), tratamentul continuă, pentru Martine, în cadrul unei terapii individuale. 4. Terapia centrată pe scheme Diagnosticul schemelor și informarea pacientului In această fază a terapiei, pacientul și terapeutul învață să identifice schemele actuale, să înțeleagă originea acestora legată de istoria pacientului, să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și primitor. Ii place munca pe care o desfășoară, care este stresantă dar „merge bine”. La serviciu, „eu decid și lucrul este executat la timp”. Terapeutul îi cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune să-și înregistreze, până la viitoarea întâlnire, ideile negative, obsedante, destabilizatoare. Terapeutul îl întreabă dacă mângâierile intime și cuvintele tandre din intimitate sunt satisfăcătoare. Pacientul face bine această legătură și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cere să reflecteze asupra a ceea ce este diferit în viața sa personală și intimă, în special în ceea ce privește cuvintele: „eu decid”, „executat”, „stresant”. El îi propune să-și înregistreze, până la viitoarea întâlnire, ideile negative, obsedante, destabilizatoare. Terapeutul îl întreabă dacă mângâierile intime și cuvintele tandre din intimitate sunt satisfăcătoare. Pacientul face bine această legătură și răspunde: „Eu așa cred. Nu ești singur când faci dragoste dar n-am avut încă curaj să abordez problema cu Carolyn, nu știu cum va reacționa aceasta deoarece eu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
the instauration of the communist regime, this school being modeled on the antebellum achievements. Primit la redacție: aprilie 2005 Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Maria Larionescu Universitatea București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se manifestă”. Ori tocmai voința socială are în constituția sa intimă mișcarea, manifestarea, ea fiind „eminamente activistă”. Abilitățile intuitive ale fondatorului Școlii de la București s-au dovedit productive și în „transferul” de sociabilitate asupra voinței sociale, demonstrând existența unei legături intime între caracterul social de activitate al acesteia și constituția sa psihică. Modelul gustian al voinței sociale combină, în chip original, morfologia sa cu funcțiunea morală primordială pe care o îndeplinește. Cu alte cuvinte, în virtutea constituției sale interioare, voința socială este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]