11,439 matches
-
care dau și primesc lovituri ucigătoare, după care în mod normal s-ar impune spitalizări, ghips și îngrijiri medicale. Acești eroi însă, zâmbesc cu fața plină de sânge (suc de roșii sau simplă vopsea roșie) și își sărută cu gingășie iubita salvată. Am și aici ceva experiență. Eram prieten la Fabrica de Rulmenți din Brașov cu Carvatski, antrenorul de box al echipei întreprinderii, fost vicecampion național. Acesta mă mai lua cu el în mod amical la antrenamente de box la sală
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a fost rostită la două zile distanță de ziua de naștere a celui mai iubit fiu al poporului. Dar pun pariu că e doar o coincidență acauzală. Vremea trecea și iată-mă la un an și șapte luni pronunțând OPTITA (iubita), GAGU MAMII (dragu’), COCALA, POCALA (portocala), BADADA TATA OPATA! (tata dă zăpada cu lopata), o altă propoziție prin care remarcam că taică-miu e un om gospodar. Și nu doar io. Când dă zăpada, iese în stradă și face o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
o făcea oricum, juca pe scaun, pe masă, de fiecare dată în ambele mâini cu câte două pahare pe care le atingea ritmic în raport cu acordurile muzicii, iar inflexiunile îți mergeau la suflet pentru cel puțin o lună. Era atât de iubită, mama, tata era răsfățatul familiei - îi spuneau Tomiță, iar noi ce mici înfloream sub privirile atente și protectoare ale rubedeniilor noastre. Bunicul cred că-n acele momente era cu totul alt om, uita atunci întregul periplu de suferințe, războiul, foametea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
cal dresat În liber tate“, nimerind băiatul, după câteva dibuieli foarte la min tea omului când e vorba să-ți descoperi adevărata ta vocație, În... botanică! - pe care a făcut-o mai Întâi din simplă plăcere copi lărească, adunând flori, „iubitele“ lui, cum le numea, și, mai apoi, din curiozitate, iar până la urmă din interes științific - co res punzând, de-a lungul acestor căi, firii sale, Încă de copil iubitoare de munți, de păduri și de buruieni, În mijlocul cărora a găsit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femeile sau succesul În dragoste (nu cel trecător, la Îndemâna oricărui imbecil stăruitor cu ele și insensibil la pudoarea lor na tivă) l-am atribuit, În bună parte, În cea mai mare parte, Însu șirilor mele de admirabil maître d’hôtel. Iubitele mele de odinioară vor trece cu vederea, sunt sigur, ospățuri poate mai copioase și-și vor vedea trecând anii lor grei peste prânzul lor de astăzi, cu nasul soțului vârât În lectura zia rului, dar nu vor pleca de pe această
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu fascinațiile și seducțiile ei, cu femeile, aventurile, bu curiile și regretele pe urma ei. - Cum că experiența noastră cu femeile ne oferă o metodă de cunoaștere filozofică, practică și transcendentă. - Ce păcat Însă că scurtele accese de genialitate ale iubitelor noastre sunt Întrerupte brusc de oboselile măriti șului. - Multă și impertinentă vor bărie despre femei, despre zbuciumul lor zadarnic și despre scurta lor glorie lumească. - Cele mai aspre cuvinte ce ați auzit despre femei, despre tentațiile, rătăcirile, vițiile și prădă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nostru, Sf. Sava, era pensionul Ne goescu, cu toate fetele lui pe la ferestre, nebune după noi, băieții, și toate clorotice, fiindcă mâncau lămâi și tibișir ca să fie În moda timpului, adică slabe, cât mai slabe, palide și bolnăvicioase, așa cum fură iubitele mele de mai târzior: Nini, moartă ofti coasă; Leanca, astăzi spectru scofâlcit și de aceea rușinată când Îmi iese În cale; și Eugenia, care le va supraviețui, sunt sigur, pe toate, spre a le răzbuna și a mă pedepsi precum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
confirme târziu de tot, sub conjuncția fericită a lui Venus În Fecioară: „Vei fi atras spre persoane mai tinere și slabe ca sănătate, slăbiciu nea lor trezind În tine latura simpatică a firii tale drăgăstoase.“ Erau așa de slabe aceste iubite ale mele, că unele se refuzau - și nu chiar din pudoare sau din cochetărie, ci dându-și seama de paupera lor fiziologie - atingerilor noastre lu mești, uimite, pe bună dreptate, că cineva ar putea râvni la un trup ca al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care, tot coborând și urcând, descoperi dintr-odată golful senin și primitor, cu copaci ombeliformi, ca În insulele Sudului Îndepărtat, și cu lacul zăcut și amar, din descompuneri iodate; iar mai departe stâncile fierbinți, unde atât de bine le sta iubitelor noastre goale, fără intermediul nesuferit al slipului, jignitor pentru puritatea neschimbată, de la Începutul lumilor, a cerului și a locurilor acestora; și unde așteptam să-l vedem ieșind din „unda amară“, cum o cântă Homer, pe Glaucos, zeul marin, oracolul zgomotos
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femeilor: măritișul, oricum și cu orice preț. Nu le mai recunoști, de la o vreme, pe aceste victime ale unei povești eronate În multe pri vinți, nu-ți vine să crezi ochilor și urechilor privind la spaimele și ascultând alarmele acestor iubite ale noastre, ale acestor interprete ideale, de odinioară, ale gândurilor noastre, trezite din visul lor prea scurt la realitate, realitatea lor ultimă, sub panicile vârstei care nu iartă și ale Îngrijorării lor subite după o „asigurare“ care nu le asigură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din vreme sub scutul marilor sale taine neîn țelese, la adăpostul cărora ele Însele Începuseră a râvni. — Cum, adică? - se indigna uimit prietenul meu desenator - Lilica R. preferă, ba chiar insistă, să-ți fie nevastă, În loc ca să rămână mai departe iubita adorată de paisprezece ani până acum? Asta mi-o spunea prietenul desenator, cu nevastă și copii, când Încă mai credeam, ca un gogoman, că femeia este sinonimă cu sentimentul pudoarei. Dar faptul că Lilica R., Încă tânără, frumușică, inteligentă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și această ultimă a mea iluzie despre femei. Rămasă azi În mijlocul sau pe marginea drumului ce și-a ales, cât de puțin i-ar fi trebuit totuși Lilicăi R. ca să ajungă a fi, dacă nu chiar o nevastă, dar o iubită, o prietenă, o femeie, o ființă desăvârșită! Grația ei agilă și aeriană, capabilă să provoace acel fenomen de „cristalizare“ de care vorbește Stendhal și Înaintea căreia l-am văzut amândoi pălind, ca Într-o poveste de demult, cu Tris tan
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o glorie În a avea lângă ea un „golan“ (le-am auzit adesea calificându-ne [așa] Între ele când e vorba de un bărbat care n are parale, chiar de ar avea destule merite intelectuale, fizice sau chiar virile). Unele iubite ale mele de pe vremuri, inteligente, cu fantezie și ingeniozități amoroase nu chiar din cele mai culpabile, se price peau să-și condimenteze gustul lor delicat după excentricitățile atât de necesare uneori În practica amorului cerându-mi să le pun cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai posedat dintru Început, spune La Bruyșre. Alteori, se trezesc amândoi deodată că sunt numai prieteni. E cea mai neașteptată situație. Dragostea nu trăiește decât atâta vreme cât ne mai este dat să ascultăm un dialog În felul, chiar glumeț, al acestuia: — Iubito! Cum se poate una ca asta? Tu nu mai ai, tu nu mai vrei să ai În fața mea aceea ce se cheamă personalitate, indivi dualitate, particularitate și excepționalitate?... Nu, dragul meu, le-am dat naibii pe toate! Îmi spunea Cora
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
grămădite și ispășite de o singură ființă răstignită pe o cruce, dar fără nici un tâlhar, bun și consolator, lângă dânsele. Curvarul de azi și de totdeauna, prietenul Geacă, care abia așteaptă să-ntorci capul În altă parte ca să-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu pereții ei afumați de tutun prost și cu patul răvășit zilnic de atâtea femei tinere, frumoase, unele de condiție, dar neroade și ușuratice, venite să-l
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mărunți. Primejdiile Întâmpinate cu automobilul, În nopți pe ploi și pe șosele desfundate - cum fu cea dintre Stejarul și Silistra, prin Acbunar, 100 de kilometri fără țipenie de om - ne-au con cedat, ne-au octroaiat (nu este așa, iubito?) un reconstituant, un stimulent, o zădăreală nouă afecțiunilor și pasiu nilor, oricât de constante și de acute, dar totdeauna amenințate prin Înseși excesele lor de acel inevitabil plictis. Drumul cel mai drept Înspre Cythera, cu toată insularitatea acesteia, rămâne tot
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
era foarte sensibil. De altfel, Cora era răsfățata redacției noastre. Avea și un frate constructor. Noi o porecleam Missmireu. Am fost toată redacția la Cimitirul Bellu la Înmormântarea ei; Beldie plângea atunci, dar era cu brațele pe umerii a două iubite ale lui. Îi plă ceau femeile și a iubit mult. Constantin Beldie era un om deștept și cu foarte mult bungust. Pe prima pagină a Ideii Europene apărea o reproducere după vreun desen al unui grafician vestit. Alegerea o făcea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
FOCȘA Aviatori de altădată Prefață de Horia GÂRBEA INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Aviatorilor români care au suferit în temnițele și lagărele de exterminare ale regimului comunist Cuprins Prefață / 9 Introducere / 13 1. Dan Stoian / 15 2. Ion Di Cesare / 19 3. Iubita locotenentului Dido Greceanu / 21 4. Dan Vizanty / 25 5. Mariana Drăgescu și fabuloasa Escadrilă Albă / 31 6. Amintirile inedite ale Nadiei Russo / 35 7. O carte mare: Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului / 43 8. Cornel Marandiuc și scrisul său
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
de vânătoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest text a văzut pentru prima dată lumina tiparului sub titlul Di Cesare, îndrăgostitul de Messerschmitt-uri, în "Observatorul militar", an XIX, nr. 37 (1020), 2329 IX 2009, p. 11. 3. Iubita locotenentului Dido Greceanu Un proces al comunismului pentru care este deja târziu, dar, într-un fel, niciodată nu ar fi prea târziu ar semăna cu un puzzle care, piesă cu piesă, detaliu cu detaliu, ar contura imaginea de ansamblu a
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
pilot aveau să urmeze ani mulți de temnițe, umilințe și interminabile pierderi, aș putea spune că ceea ce se petrecuse cu logodnica lui nu a fost decât un trist început. Acest text a văzut pentru prima dată lumina tiparului sub titlul Iubita locotenentului Greceanu, în "Rost", an VIII, nr. 85, martie 2010, pp. 93-94. 4. Dan Vizanty După bătălia Angliei, Churchill afirma că niciodată, în niciun război, soarta unui număr atât de mare de oameni nu a depins de un număr atât
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
an XX, nr 4 (1037), 27 ianuarie-2 februarie 2010, p. 16. Idem, O carte mare. Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului, Editura Modelism, București, 1996, în "Observatorul militar", an XX, nr 4 (1037), 27 ianuarie-2 februarie 2010, p. 18. Idem, Iubita locotenentului Greceanu, în "Rost", an VIII, nr. 85, martie 2010, pp. 93-94. Idem, Centenar Dan Vizanty (I). În luptă contra americanilor. 4 aprilie 1944, în "Rost", an VIII, nr. 86, aprilie 2010, pp. 49-53. Idem, Centenar Dan Vizanty (II). 10
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
să se împotrivească acelora „ce siluiesc viața“, altfel i-ar fi rușine să se mai privească în oglindă și nu s-ar mai chema om și nu ar mai merita nici iubirea ei. A lăsat un bilet și alor săi: Iubită mamă, dragă frate Vlad, vă iubesc, am hotărât să plec la partizani, iertați-mă de alegerea mea, dar numai aceasta e varianta în care cred, sper să izbândesc și să ne vedem cu bine, Victor. Apoi, după miezul nopții, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
care i-o arăta Irina îi făcea bine tatei: îl flata, îi satisfăcea orgoliul masculin, să se știe iubit și dorit de o femeie ca Irina îi sporea încrederea în sine însuși, astfel se simțea mai puternic. De când Irina devenise iubita lui cu tata se întâmpla un fenomen greu de explicat după logica firească: întinerea, întinerea la propriu, accelerat. Ceea ce, evident, îi plăcea teribil, așa cum îți place la un spectacol de circ cine știe ce număr de acrobație care contrazice legile gravitației, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fi iubit-o cu adevărat și pe Ionela, nevastă-sa. Dacă, bineînțeles, n-ar fi fost pisălogeala ei cu amantele. Atâta ce-l chinuia cu gelozia, că Petruș N. Pop ar fi fost în stare să-și caute una, o iubită, ca să-i facă pe plac. Să poată și Ionela să spună, în sfârșit, ceea ce-i stătea pe limbă din primul an de căsnicie: „Știam eu, îmi spunea mie inima!“. În tratatele medicale despre impotență, una dintre cauze ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de la tablou sau de la noi.“ „Mai e nevoie de ceva“, spune domnul, care scoate portofelul și, fără să se tocmească, cere prin semne să i se împacheteze tabloul generalului scăpătat, tablou pictat de un geniu mort de tuberculoză în brațele iubitei, care s-a stins curând și ea de dorul pictorului într-un hotel de două stele, la Nisa, fecioară sau cam așa ceva. „În nici un caz să nu-i spuneți doamnei cât a costat - îl sfătuiește negustorul -, ziceți-i un preț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]