10,751 matches
-
Vorbește pe un ton calm, convingător, folosind cuvinte pe care să le înțeleagă toți partenerii de discuție! Ai grijă să nu jignești pe nimeni, folosind cuvinte urâte sau porecle și nu te lăuda singur. Lasă-i pe alții să te laude! Evită să bârfești pe cineva sau să critici defectele celorlalți! Din când în când poți face complimente cuiva, fără să-l lauzi prea mult, să nu pară că-l lingușești. Privește-ți interlocutorul în timp ce vorbești cu el și ascultă cu
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
pe nimeni, folosind cuvinte urâte sau porecle și nu te lăuda singur. Lasă-i pe alții să te laude! Evită să bârfești pe cineva sau să critici defectele celorlalți! Din când în când poți face complimente cuiva, fără să-l lauzi prea mult, să nu pară că-l lingușești. Privește-ți interlocutorul în timp ce vorbești cu el și ascultă cu atenție ce se spune! Nu te uita la ceas din cinci în cinci minute! II.4. CONVERSAȚIA LA TELEFON Azi, Mia a
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
deoarece îi place foarte mult să primească daruri. Tu știi cum se oferă cadourile? Ține minte că nu este politicos să lași prețul afișat pe obiectele pe care le faci cadou! Trebuie să oferi din inimă și să nu te lauzi cât de darnic ești tu. Cel căruia îi dăruiești va aprecia acest gest frumos. Mai jos îți voi prezenta câteva ocazii în care poți oferi cadouri celor dragi. Scrie în dreptul fiecăreia ce cadouri crezi că ar fi potrivite. Tu ce
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
pierde, să nu mai fie răutăcioasă și invidioasă, ci să-l felicite pe câștigător chiar dacă nu-i place. Va încerca să nu dea vina pe alții pentru eșecul ei și nu va sta supărată. Când va câștiga, să nu se laude în fața tuturor, ci să-i lase pe ceilalți s-o felicite. Multe persoane cred că în fața prietenilor sau la joacă nu trebuie să se poarte politicos, dar Mia știe că nu este adevărat. De aceea, îți dă câteva sfaturi de
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
că, dacă Theory of International Politics a lui Waltz n-ar fi existat, ea ar fi trebuit inventată. Mai mult decît analiza făcută lui Morgenthau, ceea ce urmează diferă în unele locuri de interpretările obișnuite. Deși textul lui Waltz a fost lăudat ca riguros, dar și disprețuit ca fiind simplist, eu cred că, în esență, textul este în cel mai bun caz cu multiple fețe, dacă nu ambivalent. Waltz nu rezolvă nici una din tensiunile conceptelor realiste centrale, cum ar fi anarhia, puterea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
istorie literară". Cum unele judecăți pot scandaliza, "într-atît critica eminesciană s-a mărginit într-o rutină orală și școlară", autorul avertizează că a dat extindere documentației, întîmpinînd astfel obiecțiile vagi. "Cei mai dedați cu emoțiile reci ale criticii ne vor lăuda mai puțin pentru munca "umilă", "onestă" și vor ghici intenția noastră de a nu face uz de talent, de a nu înăbuși opera eminesciană în propria noastră sentimentalitate și stilistică. Am dorit a face ceea ce Sainte-Beuve numea fiziologia operei, istoria
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
comparație cu Comedia, atunci poezia eliadescă este aceea din Paradis, extatică, ideală, fără descripție, din esențe imateriale, parfumuri, luciri, efluvii și sonuri. Poetul a intuit jubilația sacră, hora elementelor pure, și e întîiul autor de "laude": Cântați, flori, bucuria și lăudați pe Domnul Pe idioma voastră, vă exalați profumul Spre ceruri ca tămâie. Formați sublime-acorduri, Armonie d-arome. Natura este-n nuntă, serbare-universală... De la Lamartine vine groaza de surpare a lumilor, adăugată la poezia gloriei și a melancoliei religioase: Când toate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simple traducții din alte limbi și încă proaste și nu din ceea ce e mai însemnat în istoria culturii universale. Vrea critică "nepărtinitoare" lovind "cartea, iar nu persoana". Cenzura lui e constructivă. "Critica mea va fi o adevărată critică, adică va lăuda în conștiință ce este bun, va descuviința ce este rău, va înlesni propășirea literaturei, nu o va împedeca. Totdeauna moderația va prezida la judecățile ei." Explica și utilitatea spiritului critic: "Astăzi s-au schimbat lucrurile; care n-are mania de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și tractaturi de filosofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atîte cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la starea autorilor?" Kogălniceanu este de pe acum, sub raportul conținutistic al criticii, un tradiționalist și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
creștet". Tristeța poetului e factice și erotica fanfaronă, și din totul se rețin unii psalmi, fără misticism adânc, care au totuși, prin rotația lor litanică, o remarcabilă suavitate verbală (amintind puțin umilitățile lui Péguy și ale lui Claudel): Pre Domnul lăudați-L, Câmpiile și munții Căci stăpânește cerul Și leagănul și groapa! Și visurile noastre Și strălucește-n soare Și viermele și fierul! Pre Domnul lăudați-L,z Căci stăpânește apa, Și risipește gheața! Pre Domnul lăudați-L, Căci stăpânește viața
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o remarcabilă suavitate verbală (amintind puțin umilitățile lui Péguy și ale lui Claudel): Pre Domnul lăudați-L, Câmpiile și munții Căci stăpânește cerul Și leagănul și groapa! Și visurile noastre Și strălucește-n soare Și viermele și fierul! Pre Domnul lăudați-L,z Căci stăpânește apa, Și risipește gheața! Pre Domnul lăudați-L, Căci stăpânește viața Poemele în proză ale lui Emil Isac, voit grandilocvente și egolatre, încheiate adesea cu o poantă, se trag de la Oscar Wilde. Compoziția se întemeiază în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Claudel): Pre Domnul lăudați-L, Câmpiile și munții Căci stăpânește cerul Și leagănul și groapa! Și visurile noastre Și strălucește-n soare Și viermele și fierul! Pre Domnul lăudați-L,z Căci stăpânește apa, Și risipește gheața! Pre Domnul lăudați-L, Căci stăpânește viața Poemele în proză ale lui Emil Isac, voit grandilocvente și egolatre, încheiate adesea cu o poantă, se trag de la Oscar Wilde. Compoziția se întemeiază în genere pe colori țipătoare de afiș (contesă cu ochi albaștri, stând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu acest nume. Spițerul, rugat de fată, care dăduse bunurile sale lui Cărbuneanu, consimte la o căsătorie-formalitate. Copilul nu e al lui și el suferă, căci își iubește nevasta. În sfârșit lucrurile se află, nobleța de suflet a spițerului e lăudată și căsătoria devine efectivă. Prezența lui Amos Bujorescu, spițerul, care sub aerele lui sasistite ascunde un spirit fin și o inimă neprihănită, trezește un râs cordial. Pentru întîia oară Galuscus și Chicoș Rostogan sunt reabilitați și interpretați cu omenie. Deși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el. Iar noi trebuie să spunem, noi toți care suntem aici: păcătoși da, corupți nu”. Corupții, în sfârșit, nu știu ce este umilința. Isus îi asemăna cu mormintele văruite: frumoși pe dinafară dar înăuntru plini de oase putrede. „Un creștin care se laudă că este creștin, dar nu trăiește o viață de creștin, este un corupt”. Capitolul VIII De ce omul corupt nu poate fi iertat În ultimă instanță marea diferență între păcătos și corupt constă tocmai în faptul că primul este încă deschis
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
această privință. Din păcate, la peste un secol de la moartea poetului, asemenea acuze mai pot fi întâlnite în exegeza eminesciană. Cert este că gazetarul nu era exclusivist în judecarea evreilor, declarându-se în repetate rânduri împotriva violenței față de aceștia și lăudând meritele lor în plan economic. Diferențele înregistrate la nivelul receptării publicisticii eminesciene sunt explicabile, în parte, prin eludarea contextului istoric care a generat textele și fără de care grila de interpretare a articolelor se dovedește deficitară. Prin natura sa ancorat în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
financiare. Afirmația este întărită de Ioan Slavici, unul dintre puținii oameni care l-au cunoscut îndeaproape: "Eminescu nu era cruțător nici față cu membrii partidului când se nimerea ca ei să cadă în vreun păcat, ba era în stare să laude faptele bune și dacă erau săvârșite de adversari politici"332. Considerăm că activitatea jurnalistică eminesciană are la bază interesul gazetarului față de schimbările timpului său, față de prefacerile prin care trece societatea românească în pragul epocii moderne, și nevoia de a exprima
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
exactă, cu indicarea surselor, devine o tehnică imbatabilă în susținerea afirmațiilor jurnalistului, iar deschiderea enciclopedică a acestuia permite recursul la texte dindomenii variate de cunoaștere și comunicare: "Căci fiecare popor are o mare doză de dispreț pentru celelalte și multă laudă pentru sine însuș. Grecii și romanii numeau barbari pe toată lumea. Turcii numesc toată creștinătatea "ghiaur" și fiece popor îndeosebi are o mulțime de gingășii pentru vecinul său în această lume care, după Leibniz, e cea mai bună dintre lumile ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
România liberă și în special Timpul aduc în atenție starea precară a armatei române, care fusese trimisă pe front fără a fi echipată corespunzător: "Au sosit în București dorobanții de pe câmpul de război. Acești eroi, cu care gazetele radicale se laudă atâta, sunt, mulțumită guvernului, goi și bolnavi. Mantalele lor sunt bucăți, iar sub manta cămașa pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-o bucată de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Dumnezeu, din moment ce lumea înzestrată cu inteligență și discernământ se plictisise să asculte cuvântul lui Dumnezeu. Păsările își întindeau gâturile, își îndreptau capetele și fețele spre el, ca și cum l-ar fi înțeles. Francisc le îndemna să-l preamărească și să-l laude, cu cântecul și ciripitul lor, pe Dumnezeu, cel care le-a creat și care le hrănea. Astfel, continuând să le vorbească îndelung, le explica cuvântul lui Dumnezeu ca unor creaturi raționale. Trecătorii l-au remarcat pe acel necunoscut cu îmbrăcăminte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mâinile peste fiecare, în cele din urmă i-a binecuvântat pe toți. Apoi, întocmai ca la cina cea de taină a Domnului, a împărțit fiecăruia câte o bucățică de pâine și, după cum îi era obiceiul, invita toate făpturile să-l laude pe Dumnezeu. În cele din urmă, a alergat cu bucurie în întâmpinarea morții, invitând-o în chilioara sa cu aceste cuvinte: «Ești binevenită, sora mea Moarte!» Sosind ceasul din urmă, a adormit în Domnul. Era ziua de 4 octombrie 1226
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îl consideră co-întemeietor, iar acum unicul supraviețuitor și martor al primului grup, «în total doisprezece clerici și treisprezece laici» (nr. 19). Sub haina franciscană bate o inimă de cuceritor, bucuros și mulțumit de faptele sale, desigur nu pentru a se lăuda, ci pentru a admira lucrarea lui Dumnezeu care se slujește și de elemente de mică importanță pentru a înfăptui minuni (Prolog). Pentru fratele Giordano, prezentarea realității faptelor istorice este mai importantă decât fantezia retoricii «legendare». Pe autor îl cunoaștem din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nu vede abateri de la idealuri, acest lucru nu se datorează faptului că nu ar fi avut o privire scrutătoare și o spiritualitate profundă pentru a le vedea, ci pentru că pur și simplu în viziunea sa nu existau. Puțini se pot lăuda, asemenea lui, cu o adeziune totală, cordială și vitală la idealul franciscan și, prin urmare, cu o mărturie tot atât de autoritară despre situația adevărată a Ordinului. Traducerea a fost realizată după ediția lui H. BOEHMER, Chronica fratris Jordani, CED, VI, Paris
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
laude și văzând că frații se mândreau cu martiriul acelora, deoarece el era cel mai mare disprețuitor de sine însuși și nu accepta lauda și gloria oamenilor, a refuzat acea legendă și a interzis lectura ei spunând: «Fiecare să se laude cu propriul martiriu și nu cu al altora». Și astfel, toată acea primă misiune nu s-a ales cu nimic, poate pentru că încă nu sosise momentul ca ea să fie întemeiată, fiindcă «timpul oricărui lucru este stabilit de Dumnezeu». 9
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai aducea aminte. Atunci, cu bucurie în suflet, după ce s-a terminat cântarea, a spus: «Bucurați-vă, fraților, pentru că eu știu că voi nu m-ați acoperit cu laude pe mine, așa cum sunt eu, ci prin mine i-ați adus laudă părintelui nostru, fericitul Francisc, care, în timp ce eu tăceam, a înflăcărat sufletul vostru prin prezența sa, fiindcă am aici cu mine relicvele sale». Și după ce a scos relicvele din sân, le-a așezat pe altar. Din acel moment, fratele Giordano, care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestuia, cu intenția clară de a-l prezenta ca pe un alt Sfânt Francisc. Toma din Eccleston este apologetul provinciei sale minoritice și își susține fiecare argument cu o inteligență lucidă, fără să pună nimic la întâmplare. Cu cât își laudă mai mult provincia, cu atât e mai mândru de Ordin, prezent la Londra la fel ca la Paris și Roma, la curtea regelui ca și la cea a papei, sărac la Oxford ca și la Paris. El își împarte tratatul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]