10,530 matches
-
lupta n-a mai Încetat, Și tătarul pare c-a Înaintat. Dar Buzescu Preda vede cu durere, Floarea românimii ce pe vale piere. Trece Înainte pe un cal În joc Ce varsă din ochi-i flacără de foc. Iată că nepotul hanului tătar Trece pe-un sălbatic, ager armăsar, Unde se arată pe Întinsa vale, Prin oștirea noastră Își deschide cale. Iar Buzescu Preda, cum Îl Întâlni, Îi ieși-nainte și-astfel Îi vorbi: Dacă nu ți-e frică, și-ai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
dreptății, din munții Tatra. Cum au aflat că suntem români, Învățătorul și copiii s-au apropiat de noi cu nețărmurită dragoste. Și pasărea de pe monument cânta, ca o chemare nebiruită a tinereții. Mi-am dat seama că prietenii, frații și nepoții noștri, căzuți În Cehoslovacia pentru cauza progresului, au reînviat murind, În cartea cea mai frumoasă, istoria, și În locul pe care nimeni și nimic nu-l poate umbri și distruge, inima omenească. Amintirea soldaților noștri e păstrată cu sfințenie, după cum ne-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
modificat. Educația autoritară, larg răspândită În cadrul generației mai În vârstă (G1), nu mai constituie o normă printre tineri. Datele culese de la familiile investigate permit evocarea evoluției stilurilor de educație, de la educația primită de vârstnici și până la cea care este dată nepoților lor. Dihotomizând tipurile de educație În autoritare, stricte sau severe, pe de o parte, și tolerante, permisive sau flexibile, pe de altă parte, ancheta a pus În evidență faptul că, În cadrul fiecărei generații, educația dată copiilor este mai suplă și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nonpracticanță aproape că s-a dublat Între generația vârstnică (G1) și cea a tinerilor (G3). Aceeași anchetă arată Însă că, În cazul tinerilor practicanți, În mod regulat, ponderea lor este de 80% dintre copiii de practicanți și de 81% dintre nepoții de practicanți. În plus, doi practicanți din trei au bunici care sunt și ei, la rândul lor, practicanți În mod regulat (apud Attias-Donfut et al., 2002). Aceste rezultate dezvăluie unele aspecte ale mecanismelor de transmitere; ele arată atât continuitatea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mecanismelor de transmitere; ele arată atât continuitatea de-a lungul generațiilor, cât și transmiterea eficientă a practicilor religioase de-a lungul generațiilor. De multe ori se omite o generație În transmiterea practicilor religioase, acestea realizându-se direct de la bunici către nepoți. Unii bunici - În special bunicile - exercită un rol activ, de misionariat asupra nepoților pe care părinții Îi cresc fără tradiție religioasă. Deși femeile practică religia mai mult decât bărbații, tot ele sunt cele care se rup mai mult de tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transmiterea eficientă a practicilor religioase de-a lungul generațiilor. De multe ori se omite o generație În transmiterea practicilor religioase, acestea realizându-se direct de la bunici către nepoți. Unii bunici - În special bunicile - exercită un rol activ, de misionariat asupra nepoților pe care părinții Îi cresc fără tradiție religioasă. Deși femeile practică religia mai mult decât bărbații, tot ele sunt cele care se rup mai mult de tradiția religioasă părintească. Dacă doi practicanți din trei au bunici care sunt și ei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt cele care se rup mai mult de tradiția religioasă părintească. Dacă doi practicanți din trei au bunici care sunt și ei practicanți În mod regulat, doar unul din zece practicanți În mod regulat din generațiile de bunici au un nepot practicant În mod regulat. Evoluția și practica religioasă de-a lungul generațiilor este un fenomen aflat În declin structural. Declinul structural al unei practici se traduce În forme specifice de reproducere: pe de o parte, ea se dobândește aproape În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
organizare a timpului liber sunt Împărțite Între soți, mai mult sau mai puțin echitabil. Sarcinile strict menajere și, mai ales, Întreținerea hainelor le revin În mod preponderent femeilor (se constată totuși o contribuție a soțului). În principiu, de la bunici la nepoți, practicile evoluează către un model egalitar de Împărțire a sarcinilor Într-un cuplu. Ponderea adepților unui cuplu modern crește de la 25% În G1 (generația vârstnică) la 62% În G2 (generația-pivot), iar ponderea „practicanților” crește de la 23% În G1 la 58
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
furnizează, În general, ajutoare atât către generația tânără - propriii copii -, cât și către cea vârstnică - propriii părinți. Acest fapt este evidențiat, În special, În privința circulației banilor Între generații: 33% dintre vârstnici le dau bani copiilor și 30% le oferă bani nepoților; 64% dintre membrii generației-pivot Își ajută financiar copiii (tinerii) și numai 6% le dau bani părinților lor (generației vârstnice). În cazul tinerilor, procentele sunt doar de 2% ajutoare financiare către părinți și 0% către bunici (Attias-Donfut, Lappierre și Segalen, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opinia noastră, În problema inegalității sociale, avem de-a face cu două procese contrarii: pe de o parte, avem ca rezultat pozitiv o „egalizare socială” a veniturilor ca rezultat al transferurilor familiale de la părinții și bunicii bogați către copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
copiii (respectiv nepoții) lor; pe de altă parte Însă, În cazul familiilor cu venituri mici, ajutoarele date copiilor riscă să-i sărăcească și mai mult, ceea ce are drept efect o adâncire a inegalităților dintre generația intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile și, respectiv, 75% dintre bărbații din generația-pivot Își ajută copiii În creșterea propriilor lor descendenți (a nepoților). În ceea ce privește păstrarea permanentă În grijă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intermediară și generația tânără. Îngrijirea nepoților - Ancheta trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile și, respectiv, 75% dintre bărbații din generația-pivot Își ajută copiii În creșterea propriilor lor descendenți (a nepoților). În ceea ce privește păstrarea permanentă În grijă a nepoților, procentul este de 38% dintre femeile din G2 (și doar de 26% În cazul bărbaților) și e o caracteristică definitorie a familiilor În care tânăra mamă lucrează (Attias-Donfut, 1988, 135). De cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trigenerațională coordonată de Attias-Donfut a pus În evidență faptul că, ocazional și În timpul vacanțelor, 85% dintre femeile și, respectiv, 75% dintre bărbații din generația-pivot Își ajută copiii În creșterea propriilor lor descendenți (a nepoților). În ceea ce privește păstrarea permanentă În grijă a nepoților, procentul este de 38% dintre femeile din G2 (și doar de 26% În cazul bărbaților) și e o caracteristică definitorie a familiilor În care tânăra mamă lucrează (Attias-Donfut, 1988, 135). De cele mai multe ori, „bunicii” din generația intermediară au grijă de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
procentul este de 38% dintre femeile din G2 (și doar de 26% În cazul bărbaților) și e o caracteristică definitorie a familiilor În care tânăra mamă lucrează (Attias-Donfut, 1988, 135). De cele mai multe ori, „bunicii” din generația intermediară au grijă de nepoții ce provin de la copiii care vizează o ascensiune din punct de vedere social. În acest mod, părinții Își sprijină copiii - și În special fetele - pentru a-și realiza o carieră profesională (sprijinul principal vine de la bunică, aceasta solidarizându-se cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fetele - pentru a-și realiza o carieră profesională (sprijinul principal vine de la bunică, aceasta solidarizându-se cu tânăra mamă). În mod surprinzător, rezultatele anchetei trigeneraționale arată o creștere continuă a investiției din partea bunicului din generația intermediară: ajutorul concretizat În Îngrijirea nepoților acordat tânărului cuplu este mult superior celui constatat prin compararea generațiilor anterioare. După cum subliniază Thierry Blöss, aceste schimbări se Înscriu În modificarea actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea În carieră este delimitată de diferențierea sexelor. Ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
55-72), acest fapt constituie fundamentul legăturii sociale familiale. O confirmare statistică e adusă de ancheta trigenerațională a lui Attias-Donfut prin care este ilustrat faptul că modelele și practicile de Întrajutorare se transmit de la o generație la alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine un prilej de reciprocitate Între cele trei generații: nepoții vor păstra o legătură privilegiată durabilă cu bunicii care s-au ocupat de ei. În plus, părinții ai căror copii au fost Îngrijiți de bunici vor păstra
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ancheta trigenerațională a lui Attias-Donfut prin care este ilustrat faptul că modelele și practicile de Întrajutorare se transmit de la o generație la alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine un prilej de reciprocitate Între cele trei generații: nepoții vor păstra o legătură privilegiată durabilă cu bunicii care s-au ocupat de ei. În plus, părinții ai căror copii au fost Îngrijiți de bunici vor păstra relații mai strânse și vor avea o mai mare grijă de aceștia din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
solidare. În aceste familii, se resimte acest aspect mai ales asupra femeilor cărora le revine sarcina de a se ocupa de ceilalți - și, mai ales, de tineri și de bătrâni. Și tot femeilor le revine sarcina de Îngrijire frecventă a nepoților și a părinților În vârstă și care sunt dependenți. Prin excesul sau, din contră, prin insuficiența lor, practicile de Întrajutorare sunt potențiale surse de conflicte. Ambivalența pe care aceste tipuri de practici o suscită provoacă tensiune, dar și dependență intergenerațională
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe cât solidaritatea intergenerațională este mai puternică, pe atât mai intense sunt costurile psihologice. În plus, atunci când tinerii Înșiși devin părinți, ei restrâng relațiile cu proprii lor părinți, cu care, de multe ori, intră În conflict, În special pe tema educării nepoților. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât investiția materială și spirituală a bunicilor În nepoți este mai importantă. În opinia lui Attias-Donfut, conflictele intergeneraționale sunt alimentate de rivalitatea dintre filiații. Frustrările se nasc din așteptările decepționate, când părinții tineri
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tinerii Înșiși devin părinți, ei restrâng relațiile cu proprii lor părinți, cu care, de multe ori, intră În conflict, În special pe tema educării nepoților. Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât investiția materială și spirituală a bunicilor În nepoți este mai importantă. În opinia lui Attias-Donfut, conflictele intergeneraționale sunt alimentate de rivalitatea dintre filiații. Frustrările se nasc din așteptările decepționate, când părinții tineri și-ar dori mai mult ajutor de la părinții lor sau când bunicii suferă că nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
importantă. În opinia lui Attias-Donfut, conflictele intergeneraționale sunt alimentate de rivalitatea dintre filiații. Frustrările se nasc din așteptările decepționate, când părinții tineri și-ar dori mai mult ajutor de la părinții lor sau când bunicii suferă că nu au acces la nepoții lor așa cum și-ar dori. „Distanța potrivită nici nu apropie prea mult, dar nici nu Îndepărtează, ci se stabilește cu prețul unor tensiuni și ajustări care, uneori, sunt dureroase” (Attias-Donfut, 2000, 672). Există Însă și riscul ca solidaritățile intense să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atunci când tinerii părinți se despart, cel mai adesea mama este cea care rămâne cu cei mici și beneficiază de un sprijin sporit din partea părinților ei. Dar, când bunicii sunt cei care s-au despărțit, ei vor investi mai puțin În nepoții lor decât ar fi investit dacă ar fi rămas un cuplu (Attias-Donfut, 1994, 29-53). Bunicul ce a format un nou cuplu are tendința de a se distanța de nepoți, noua filiație venind În concurență cu cea din fostul cuplu. Intensitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cei care s-au despărțit, ei vor investi mai puțin În nepoții lor decât ar fi investit dacă ar fi rămas un cuplu (Attias-Donfut, 1994, 29-53). Bunicul ce a format un nou cuplu are tendința de a se distanța de nepoți, noua filiație venind În concurență cu cea din fostul cuplu. Intensitatea relațiilor - măsurată prin frecvența contactelor intergeneraționale - este mai mare Între noul cuplu și copiii comuni ai acestuia decât cu copiii sau nepoții din căsătoriile precedente. În opinia noastră - susținută
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
are tendința de a se distanța de nepoți, noua filiație venind În concurență cu cea din fostul cuplu. Intensitatea relațiilor - măsurată prin frecvența contactelor intergeneraționale - este mai mare Între noul cuplu și copiii comuni ai acestuia decât cu copiii sau nepoții din căsătoriile precedente. În opinia noastră - susținută și de date empirice -, În toate cazurile femeile păstrează mai strâns și mai bine decât bărbații legăturile dintre generații, deși toți oamenii manifestă aceeași tendință de a se concentra mai mult asupra noului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Anamneză Anamneza se centrează pe informațiile importante legate de problema alcoolului. Sonia dorește să-și trateze problema sa de dependență de alcool. Părinții Soniei sunt algerieni. Când era mică, Sonia era înconjurată de patru surori, un frate, de nepoatele și nepoții săi care locuiau în casă. Ea era adesea bolnavă. Sonia se descrie pe sine ca find „cocoloșită” de către mama sa, dar umilită și tratată ca fiind incapabilă de către tatăl său și de către una dintre surorile sale. Ea și-a întrerupt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]