15,863 matches
-
al controversei, în ziua de 13 mai 1936. Memorii, vol. VII, p. 339 187Academia Română, Memoriile Secțiunii Istorice, Seria 3, vol. 19-14 188"Neamul românesc", 16, 17 și 21 august și 2 septembrie 1938 și Iorga, L'origine et la patrie première des roumains réponse a une agression, București, 1938 189 Ferenc Glatz, Trianon és a magyar törtenélemtudomány, Törtenelmi szémle, Budapesta, 1978, nr. 2, p. 411 190 Iorga se opunea ferm atitudinii antimaghiare și antiminoritare a lui Goga. Vezi Iorga, Ideea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
5 care eram în grup. Când ați fost arestat? Am fost arestat în 18 august 1948. Eram bursier și se răspândise zvonul că cei care au bursă trebuie neapărat să se înscrie în brigăzile absolut voluntare de muncă pe șantierele patriei socialiste, astfel că și eu m-am înscris într-o astfel de brigadă ca să nu pierd bursa. În brigada asta de la Facultatea de Litere, țin să amintesc că era și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fost tortură psihică și fizică... Ei vroiau nume, dumneavoastră refuzați să le dați... Da, ei vroiau mai multe nume, pentru că cu cât lărgeau cercul și dovedeau că au găsit mai mulți dușmani ai poporului, și și-au făcut datoria față de Patrie și față de Partid, sigur avansau în grade, erau văzuți altfel, luau niște bani în plus. Aveau un sistem al lor de recompense, de avansare. Noi eram cei pe spatele cărora reușeau să avanseze. Sigur că între timp mă obișnuisem, suportam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să scoată capul, da’ până atunci nu existau. Și, totuși, erau anumiți comuniști, anumiți simpatizanți ai lor în populația maghiară, da’ nu toată populația maghiară... Și țin minte că în 1946 și-n ’47 chiar, noi, elevii, strigam: Regele și patria! Și ungurii strigau: Peter Groza es a nep!, adică Petre Groza și poporul! Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii. Unguri intelectuali, cu care ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
accesat în 3.09.2007. Potrivit altor surse, procesul a avut loc în octombrie 1953. Cei mai mulți dintre cei judecați, legionari parașutați de americani pentru a continua lupta anticomunistă și antisovietică, au fost condamnați la moarte pentru crima de „trădare de patrie” și executați, la fel ca și o parte dintre „complicii” lor. Cei condamnați au fost: Alexandru (Ică) Tănase, Ion Samoilă, Mircea Popovici, Ion Golea, Ion Tolan, Gavrila Pop, Vasile Mihai Vlad, Ion Buda, Ion Coman, Gheorghe Dincă, Ion Luhasz, Aurel
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
al liniei șvabe a neamului Hohenzollern, ales principe constituțional al României în 1866 și devenit rege în 1881. Începuturile însemnărilor sale zilnice nu sunt legate însă de nici unul dintre aceste momente. Carol a adus cu sine, la venirea în noua patrie, obișnuința notațiilor jurnaliere. Model pare să-i fi fost tatăl său, principele Karl Anton de Hohenzollern, ale cărui însemnări s-au pierdut în mare măsură într-un incendiu care a cuprins castelul familiei din Sigmaringen în aprilie 1893. Îndemnuri pentru
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
platoul cantonamentului Batalionului de Vânători, frumos amenajat. 50 persoane la banchet, soldați sub umbrarul nostru. Toasturi, eu îl țin pe primul, generalul Budișteanu în cinstea Elisabetei, maiorul Petrescu în cinstea mea. Elisabeta mulțumește mamelor care și-au dat fiii pentru patrie. La sfârșit mai vorbește Theodori, apoi horă până la ora 3, când începe o ploaie puternică, ce ține până seara. La castel până la ora 6. Seara retragere cu torțe, răcoare. La Grivița a fost sfințit monumentul. Ipătescu, Candiano, Herlit. O delegație
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de a conferi titlul de doctor-docent în științe pot conferi și titlul de doctor honoris causa unor cetățeni români sau străini care s-au distins prin realizări deosebit de importante în domeniul științei, tehnicii, culturii, prin servicii de mare însemnătate aduse patriei noastre și umanității. Articolul 25 Titlul de doctor honoris causa se conferă pe baza hotărîrii consiliului științific al instituției de învățămînt superior. Capitolul 4 Dispoziții finale Articolul 26 Titlurile științifice se supun spre confirmare Comisiei superioare de diplome. Diplomă de
HOTĂRÂRE nr. 2.910 din 29 noiembrie 1967 pentru aplicarea Decretului nr. 1050/1967 privind titlurile ştiinţifice în Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128768_a_130097]
-
Industriei Construcțiilor de Mașini în subordinea Ministerului Energiei Electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 31 decembrie 1989; - Decretul nr. 35/1989 privind trecerea gărzilor patriotice și a activității de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei la Ministerul Apărării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 31 decembrie 1989; - Decretul nr. 49/1989 cu privire la exploatarea și repartizarea în consum a blocurilor de marmură, calcar policrom, travertin și granit, publicat în Buletinul
LEGE nr. 120 din 7 iulie 2000 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129268_a_130597]
-
cinematografic "Alexandru Sahia", cu sediul în București. * Studioul cinematografic "Animafilm", cu sediul în București * Arhiva naționala de filme, cu sediul în București (unitate bugetară)65 b) Unități fără personalitate juridică din componenta centralei: ... * Laboratorul de prelucrare a peliculei Mogosoaia * Cinematograful "Patria" * Oficiul teritorial de difuzare a filmelor București * Oficiul teritorial de difuzare a filmelor Iași * Oficiul teritorial de difuzare a filmelor Timișoara * Oficiul teritorial de difuzare a filmelor Cluj -------------
HOTĂRÂRE nr. 773 din 10 iulie 1972 privind unele măsuri referitoare la organizarea producţiei cinematografice şi difuzării filmelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129339_a_130668]
-
durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, și rămîne în funcție pînă la alegerea președintelui în legislatura următoare. Art. 69^3. - La alegerea să, Președintele Republicii Socialiste România depune în fața Mării Adunări Naționale următorul jurămînt: "Jur să slujesc cu credința patria, să acționez cu fermitate pentru apărarea independenței, suveranității și integrității țării, pentru bunăstarea și fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului și comunismului în Republică Socialistă România! Jur să respect și să apăr Constituția și legile țării, să fac totul pentru
LEGE nr. 1 din 28 martie 1974 privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129360_a_130689]
-
anunțarea pierderii sau distrugerii actului de călătorie. 2. Reprezentanta diplomatică sau consulară competența eliberează cetățenilor, pe baza adeverinței menționate la alineatul 1 al prezentului articol, unul dintre actele prevăzute în anexa, care le dă dreptul de a se înapoiă în patrie sau de a-și continua călătoria; un astfel de act se eliberează și cetățeanului înscris într-un pașaport colectiv sau familial, care trebuie să-și întrerupă călătoria dintr-un motiv întemeiat. Acest act trebuie să poarte viza de ieșire a
CONVENŢIE din 23 noiembrie 1971 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Democrate Germane privind desfiinţarea vizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129434_a_130763]
-
amp; Cohn, prel. Rahovei Nr. 12. "Adria", Zoltescu Elenă, calea Ferentari Nr. 143. Zuav Ioan, b - dul Gh. Coșbuc Nr. 1. "Zeița", Zucherman Ada, strada Bărăției Nr. 29. "La Urs", Iacobi Victor, strada Oituz Nr. 27. Suburbane Acherman I., Apărătorii Patriei, Sos. Berceni Nr. 153. Bercu Ozias, Apărătorii Patriei, str. G - ral Raporgescu. Otopeanu Gheorghe, Apărătorii Patriei, str. Grâului Nr. 39. Uaharescu Cornalia, Apărătorii Patriei, sos. Berceni Nr. 83. Butoianu Grossu Elenă, Băneasa, sos. București - Ploiești Nr. 16. Rădulescu Bestoiu Valeria
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Elenă, calea Ferentari Nr. 143. Zuav Ioan, b - dul Gh. Coșbuc Nr. 1. "Zeița", Zucherman Ada, strada Bărăției Nr. 29. "La Urs", Iacobi Victor, strada Oituz Nr. 27. Suburbane Acherman I., Apărătorii Patriei, Sos. Berceni Nr. 153. Bercu Ozias, Apărătorii Patriei, str. G - ral Raporgescu. Otopeanu Gheorghe, Apărătorii Patriei, str. Grâului Nr. 39. Uaharescu Cornalia, Apărătorii Patriei, sos. Berceni Nr. 83. Butoianu Grossu Elenă, Băneasa, sos. București - Ploiești Nr. 16. Rădulescu Bestoiu Valeria, Băneasa, sos. București - Ploiești Nr. 19. Botez Constantin
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
dul Gh. Coșbuc Nr. 1. "Zeița", Zucherman Ada, strada Bărăției Nr. 29. "La Urs", Iacobi Victor, strada Oituz Nr. 27. Suburbane Acherman I., Apărătorii Patriei, Sos. Berceni Nr. 153. Bercu Ozias, Apărătorii Patriei, str. G - ral Raporgescu. Otopeanu Gheorghe, Apărătorii Patriei, str. Grâului Nr. 39. Uaharescu Cornalia, Apărătorii Patriei, sos. Berceni Nr. 83. Butoianu Grossu Elenă, Băneasa, sos. București - Ploiești Nr. 16. Rădulescu Bestoiu Valeria, Băneasa, sos. București - Ploiești Nr. 19. Botez Constantin, Chiajna, str. Eroului Nr. 75. Storescu Arifteanu, Chiajna
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
strada Bărăției Nr. 29. "La Urs", Iacobi Victor, strada Oituz Nr. 27. Suburbane Acherman I., Apărătorii Patriei, Sos. Berceni Nr. 153. Bercu Ozias, Apărătorii Patriei, str. G - ral Raporgescu. Otopeanu Gheorghe, Apărătorii Patriei, str. Grâului Nr. 39. Uaharescu Cornalia, Apărătorii Patriei, sos. Berceni Nr. 83. Butoianu Grossu Elenă, Băneasa, sos. București - Ploiești Nr. 16. Rădulescu Bestoiu Valeria, Băneasa, sos. București - Ploiești Nr. 19. Botez Constantin, Chiajna, str. Eroului Nr. 75. Storescu Arifteanu, Chiajna, str. Eroului Nr. 60. Anitescu Constantă, Colentina, str.
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
legilor militare ale acestui stat pentru infracțiunile, inclusiv cele referitoare la securitatea să, incriminate de legea statului trimițător, dar nu și de legea română. ... (2) În înțelesul prezenței legi, o infracțiune împotriva securității statului se referă la: ... a) trădarea de patrie; ... b) actele de diversiune, spionajul sau încălcarea oricărei legi referitoare la secretul de stat și profesional ori la secrete privind siguranța națională. ... Articolul 39 (1) În cazul în care dreptul de a exercita jurisdicția este concurent, autoritățile militare ale statului
LEGE nr. 61 din 24 aprilie 2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru Pace cu privire la statutul forţelor lor, încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128108_a_129437]
-
al producției, lupta avîntata a muncitorilor și tehnicienilor din întreprinderi și instituții pentru făurirea bunurilor materiale, contribuind la educarea viitorilor specialiști în spiritul dragostei față de muncă și de oamenii muncii, față de specialitatea aleasă, în spiritul devotamentrului față de construirea socialismului în patria noastră. Practică în producție este o parte integrantă a procesului de învățămînt și, după felul și scopul ei, poate fi: - practică premergătoare studiilor teoretice; - practică anuală; - practică de diplomă. Pentru specialitățile care necesită lucrări pe teren (geografie, geologie etc.), practica
REGULAMENT din 1 iulie 1958 privind practica în producţie a studenţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128123_a_129452]
-
producția materială, de viață social-politică, de problemele construcției socialismului și comunismului. Pentru buna desfășurare a activităților de instruire și educare a elevilor, fiecare clasă va avea un diriginte desemnat de conducerea unității școlare. Articolul 27 Programul de pregătire pentru apărarea patriei face parte integrantă din procesul instructiv-educativ și se include în orarul activităților școlare, desfășurîndu-se sub conducerea Uniunii Tineretului Comunist, cu sprijinul organelor de stat, în condițiile stabilite de lege. Articolul 28 Verificarea pregătirii elevilor se face pe întregul parcurs al
DECRET nr. 208 din 12 iulie 1977 privind organizarea şi funcţionarea învăţămîntului profesional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128634_a_129963]
-
-i face a schimba naționalitatea. Articolul 4 Supușii unuia din ambele guverne care la epoca publicatiunei presentei conven��iuni s'ar găsi deja admiși în serviciului militaru alu celuilaltu guvernu, voru avea liberă facultate, sau d'a se înturna în patria loru, sau de a reminea în urmă în serviciului în care se află. Opțiunea va trebui a se face în timpulu de șese luni de la dioa publicatiunei presentei convențiuni. La intiiulu casu, acei militari voru fi licențiați fără amînare sau
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
și fără da fi pasibili de nici o penalitate pentru depărtarea sau chiar desertiunea loru, de se va fi urmatu. Iar dacă, din contră ei daclara liber că voescu a remanea în serviciului celuilaltu Statu, nu vă resulta pentru denșii în patria loru nici cercetări nici urmăriri. Articolul 5 Spesele ocasionate prin arestarea, pază, estraditiunea și transportulu pînă la frontiera a desertoriloru sau refractarilor a cărora restituire va trebui a se efectua, precum și spesele tratamentului la casu de bola, voru fi în
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
care s'ar găsi fără pasportu, sau bilet de călătorie, sau autorisatiune în regulă, nu va fi admisu a intra în cealaltă tera, ci se va respinge la frontiera; dacă a intratu deja în cealaltă tera se va trimite în patria să. Cît pentru practica dilnica a frontierei între limitrophi, precum în totu timpulu s'a urmatu între ambele State, nu se va pune nici unu obstacolu. Articolul 7 Presenta Convențiune va fi valabilă, si esecutoria îndată ce va fi ratificată de
CONVENŢIE din 27 iunie 1865 încheiată între guvernului Maiestatei Sale Imperiale şi Regale Apostolice, şi guvernului Altetei Sale Serinisime Principelui Domnitoru alu Principatelor-Unite, ratificată de ambele guverne şi preschimbata între dinsele la 9/21 Iuliu 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128667_a_129996]
-
de stat a Republicii Socialiste România, trupele de grăniceri vor fi sprijinite de subunități ale gărzilor patriotice special destinate și pregătite în acest scop, precum și de grupe de sprijin ale grănicerilor constituite din detașamente de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, cît și de alți cetățeni care desfășoară activități în apropierea frontierei. Articolul 6 Grupele de sprijin ale grănicerilor se organizează în localitățile situate în zona de frontieră și pe litoralul Mării Negre, după criteriul domiciliului sau al locului de muncă, inclusiv
DECRET nr. 678 din 7 octombrie 1969 (*republicat*) privind regimul de paza a frontierei de stat a Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127598_a_128927]
-
Articolul 1 Pe data prezenței hotărîri, fostul palat al pionierilor și șoimilor patriei din București, împreună cu toate mijloacele fixe și bunurile din dotare, preluat de Ministerul Învățămîntului, va deveni Palatul copiilor din București. Articolul 2 Palatul copiilor din București va fi utilizat pentru desfășurarea activităților de orientare profesională și cultural-artistică a copiilor. PRIM-
HOTĂRÂRE nr. 141 din 15 februarie 1990 privind folosirea fostului Palat al pionierilor şi soimilor patriei din Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127677_a_129006]
-
dreptate socială. În fiecare zi de vineri se vor oficia slujbe în lăcașurile de cult, în amintirea martirilor Revoluției. Articolul 2 Orașele Timișoara și București se declară orașe-martir. Articolul 3 Piața Palatului din Capitală, unde au căzut numeroși fii ai patriei în apărarea idealurilor democrației, libertății și demnității neamului, se va numi Piața Revoluției. Articolul 4 În centrul orașului-martir Timișoara, precum și în Piață Română și în Piață Revoluției din orașul-martir București, vor fi ridicate monumente închinate eroilor Revoluției, tuturor celor care
DECRET nr. 40 din 9 ianuarie 1990 privind măsuri pentru comemorarea eroilor Revoluţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127686_a_129015]