10,721 matches
-
mare, păpădie, pelin, salvie, salcâm, schinel, șovârf, sulfină, urzică moartă, zmeură. Ceai din cărbune din lemn de tei. Acest leac era mult Întrebuințat de "doftoroaiele satelor", În calmarea durerilor cauzate de "arsurile la stomac, prin "stingerea cărbunelor", descântece, fără a pomeni cauza reală alinării durerilor : ceaiul alcalin rezultat din fierberea cărbunelui de tei. Consum de suc de cartofi cruzi, Înainte de masa de dimineață și cea de prânz. Consum de suc de varză albă, cu o oră Înainte de mesele principale. Consum de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mai mare parte a studenților părăsind Belgia în timpul verii. Ședința continuă în liniște, hotărându-se a fi însărcinat d. Stoikițoiu, fost vice-președinte, cu ținerea arhivei și tot ce priveste societatea până în Octombrie, când de odată, cu un curaj ne mai pomenit și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Dornic deja de libertate și prea puțin Înclinat spre studii, am plecat de-acasă ca să-mi pun pe picioare propria afacere. Dar, lovitură de trăsnet: tata ne părăsește și aflăm că era un jucător Înrăit... și că pierduse. Ne-am pomenit ruinați. Iar eu m-am trezit dintr-odată capul familiei, Împotriva voinței mele, dureros de conștient că-mi revine o responsabilitate pe care nici n-o dorisem, nici n-o căutasem! Nu-mi place să fiu la dispoziția Întâmplării sau
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
trăiam de câțiva ani cu o femeie care m-a părăsit Într-o bună zi, reproșându-mi comportamentul, după ea, „autoritar și egoist”. În aceeași perioadă, fetele și-au terminat studiile și au pornit-o pe drumul lor. M-am pomenit singur În casa mea mare și mi-a fost tare rău. Mă simțeam „rănit”. Notă: Punctul vid fiind aproape de Fundul Cerului, este normal ca și căminul să fi fost afectat de acest tranzit. Mulți s-ar putea mira că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
În cel mai rău (mai puțin frecvent, din fericire!). Cunosc un bărbat care a dat peste o situație excepțional de motivantă În 1997, când această conjuncție i-a trecut peste Soare. Dar, sub aceeași influență, Vărsătorul Bernard Tapie s-a pomenit În Închisoare... Creativitatea se accentuează În mod natural; rezultatele sunt pe măsura riscurilor asumate. Aceeași conjuncție acționând prin intermediul unui trigon sau sextil pe care-l face cu punctul receptor va avea o influență similară, dar mai puțin spectaculoasă. Dacă, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Comercial”, strada Principală, Bârlad. Redacția și Administrația - Târgul Banca. * Referindu-se la activitatea de la tipografia „Comercială”, fondată în 1900 de C.S., Lețcae, prof. Grigore Crețu susține că publicația a apărut și în anul 1904 și 1905. Într-o notă, când pomenește de H. Friedman, care a scris la Paloda și Vocea Tutovei, unde a publicat versuri, unele și cu pseudonime, afirmă că ziarul umoristic anual „Curierul de la Banca” a fost fondat la Bârlad de către acesta, „a scos cinci numere scrise în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Moldovei" scrie Antonovici („Tipografiile...p.28) E drept, cărți și alte publicații se imprimau, chiar și „pentru trebuințele județului Tutova și la Focșani, Iași, Galați și București, mai ales după Unire." Vorbind despre funcționarea tipografiilor în alte localități autorii citați pomeneau și despre tipografiile de la BoțeștiFălciu a revistei sătești Plugarul bimensuală, care apare la 31 ianuarie 1904, al cărei proprietar-director, spun ei, era L.C. Chihaia, care a scos doar numărul l, „de 3 foi", pe care n-am identificat-o când
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Damian apărea în 1934 la Lungești Tutova și era evidențiată la Eparhia Huși ca revistă bisericeaacă. * Editura “Sfera” La 20 mai 2007 s-au împlinit 8 ani de la înființarea la Bârlad a Editurii “Sfera”. Normal ar fi ca, așa cum au pomenit I. Antonovici și Gr. Crețu când, scriind despre “Tipografiile...” de la Bârlad,au trecut în revistă, nominalizând toate publicațiile și cărțile ce s-au tipărit în localitate, așa și noi, să înșirăm întreaga activitate a editurii citate. N-o facem nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și scriitorul Florin Grigoriu face plăcere cititorului. Semnând poezia “Se schimbă lumea azi din temelie” Petruș Andrei se recomandă pe sine: Se schimbă lumea azi din temelie, Din rău în tot mai rău se primenește, De cinste nimeni nu mai pomenește, Iar munca a ajuns anomalie. Escrocii toți formează "lumea bună” Căci ne conduc abjectele lichele Iar cântecul sucombă în manele Și-i adevăr suprem orice minciună. Doar crima-i zilnic popularizată Iar viciul este proclamat virtute Cât Iago-și țese, pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
într-un jurnal de știri o secvență consacrată congresului unui partid: sala era plină. O oră mai târziu, un alt canal de televiziune arăta o sală cu participanți sporadici (participanții plecaseră pentru a lucra în grupuri, dar comentatorul nu a pomenit nimic despre acest lucru). Imaginile vehiculate devin și ele judecăți de valoare. Insinuarea este un mod subtil de a nu afirma nimic [,,nu judec..."], ci se lăsa să se înțeleagă un lucru. Insinuarea are în vizor mai ales persoanele pe
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
priviți destul de superficial și fără un interes deosebit de către psihiatri, dar care constituie un mare procent al clientelei psihanaliștilor și a altor psihoterapeuți, precum și marea masă a celor care se adresează „sistemelor terapeutice nemedicale”. În toate cazurile de care am pomenit, ne aflăm în fața unor suferințe sine materia, invocate strict de bolnav, dar nedecelabile la examenul clinic al acestora. Acestea sunt fie produsul elaborat al propriei imaginații a bolnavului, fie produsul unei „întâlniri” a bolnavului, ori cu surse de informație medicală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spăimântat, ea se referă la acest univers necunoscut spunând: scoal’ că-i foc, Leonido! Scoal’că-i revuluție, bătălie mare afară! Siguranța confortului prezent îl îndeamnă pe Leonida să nu creadă aceste ipoteze teribile: Aș! Vorbă să fie! Ce te pomenești vorbind, domnule? Dar Efimița descrie întâmplări apocaliptice, o întreagă lume de coșmar: Bătălie la poartă, soro: pistoale, puști, tunuri, Leonido, țipete, chiote, lucru mare, de am sărit din somn! Iată că rolurile se schimbă, printr-o răsturnare dramatică de mare
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dramei: ea o deschide și tot ea o închide. Lectura gazetei îi dă pensionarului orgoliu savant: −Ei! Domnule, câte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! Încurajat de aprobările Efimiței, Leonida dezleagă cu ușurință toate tainele, pomenește de cumetria dintre Garibaldi și papă. Rareori Efimița încearcă să protesteze. Imperturbabil, Leonida protestează, iar Efimița revine la supunerea intelectuală: Ei, bobocule, apăi cum le știi dumneata toate, mai rar cineva! După ce protagoniștii creează ficțiunea revoluției și a republicii și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
sens strict și de Albert Thibaudet și Gaëtan Picon. În limbajul criticii și istoriei literare accepția termenului e însă fluctuantă, sfera semantică nefiind riguros delimitată până astăzi. Și tendința de subestimare persistă. În Histoire de la littérature française (1894) Gustave Lanson pomenește de r. doar într-un paragraf din capitolul Le Roman romantique, consacrat trecerii, prin Balzac, de la romantism la noul curent. Rezervă, în schimb, naturalismului, înscris între 1850 și 1890, un capitol amplu, în care plasează parțial pe Gustave Flaubert („între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
1951, Humanitas, București, 2005, p. 48. McGuiness socotește că acea orientare a gândirii pe care tânărul Wittgenstein a primit-o prin studiul lucrării lui Hertz a fost atât de importantă, încât s-ar fi cuvenit ca numele acestuia să fie pomenit în „Cuvântul înainte“ al Tractatus ului, alături de cele ale lui Frege și Russell. (Vezi Br. McGuiness, op. cit., p. 16.) 64 „Wittgenstein a modelat atât de mult din Tractatus după această lucrare (Principiile mecanicii a lui Hertz - n. m., M. F.
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ulterioare, cercetătorii avînd acces la o mică parte din descoperirile din acel domeniu, ducînd în final la eșecul cercetării. Cu aceste fonduri încerc să rezolv această mică problemă , prin realizarea unui fond internațional de cercetare. Tot omul ar trebui să pomenească numele Domnului Nostru Iisus Hristos, Lumina lumii, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. Scrierea numelui meu în carte și pomenirea lui în detrimentul Domnului Nostru Iisus Hristos consider că este o blasfemie, de aceea nu am trecut numele meu în aceasta carte
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
avem probleme nu numai din cauza consoartei lui Adam, ci și din vina unei doamne de prin partea locului, căreia, într-o zi, un pelerin, la Pietraperzia 25, i-a cerut să gătească macaroane și să i le ducă, fără să pomenească ceva despre asta soțului ei. Cum secretul nu a fost ținut, la locul întâlnirii se găseau doi diavoli care l-au făcut să dispară pe soț și, ca pedeapsă pentru că femeile nu pot păstra o taină, au aruncat blestemul ce
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
în speță este autoaprecierea. Este primordial de a gândi clar ceea ce vrem să spunem, apoi de a scrie simplu și de a corecta cu atenție. Dacă ne dezvoltăm simțul autoaprecierii critice, vom reuși să eliminăm toate necazurile de care am pomenit mai înainte. Sugestii, mijloace și modalități de îmbunătățire a textului Atunci când redactăm în ultima formă materialul, trebuie să ne transpunem din rolul celui ce scrie în rolul criticului. Cu alte cuvinte, ne detașăm din punct de vedere sentimental de material
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
s-a și născut cartea Uimire și Poiesis: "... El mi-a spus, mărturie prețioasă, una dintre cele cîteva mari mărturii de la care a pornit această carte: "Bătrîne, am început să scriu poezie din ziua cînd, pentru prima oară, m-am pomenit că mă uit la mîna mea cu uimire"". Întregul volum dă seama asupra uimirii creatoare a Irinei Mavrodin. Cartea menționată are atașate și patru dialoguri, din care cităm o parte din răspunsul la întrebarea lui Florin Muscalu - Cum se completează
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
rușii. Am fost vecini cu rutenii și, mai la răsărit, dincolo de stepe multă vreme pustii, cu cazacii, dar rușii moscoviți abia după Petru cel Mare au început să se apropie de Marea Neagră, și, în toate războaiele pe care le-am pomenit, de fiecare dată înaintează, ocupînd ținuturi odinioară dependente de tătarii din Crimeea sau chiar direct de turci (Ucraina apuseană). Așa ajung pe rînd la Nipru, la Bug, iar acum, în 1792, la Nistru. Ei ar fi vrut ca pasul următor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
e bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc. Ni se scot ochii cu binele ce l-am avut din partea rușilor. Pentru a răspunde și la aceasta ne-ar trebui un volum întreg. Destul numai să pomenim că alianța de la Lusc dintre Petru cel Mare și Dimitrie Cantemir ne-a costat domnia națională și un veac de înjosire și de mizerie, iar cea mai nouă alianță dintre Rusia și noi a început a aduna nouri grei deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de pe urmă, a 24-a vamă, este aceea a simoniei". Pe calea către Biserică a repauzatului au loc, în principiu, 24 de punți sau opriri, egale cu cele 24 de vămi. La fiecare oprire se ține prohodul și se dau pomeni. Cum citim și în cartea lui Nicodim Măndiță: "Cunoscînd starea Sufletelor de după moarte, trecerea vămilor și înfățișarea lor înaintea lui Dumnezeu, care are loc în a treia zi, Biserica și rudele, voind a proba afecțiunea lor către repauzat, roagă pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și cînd pot fi numite gingașe ideile " Cred că se pot numi, cu aceeași dreptate, gingașe ideile care, în general, trebuie să fie cunoscute oricui vrea să treacă drept om cultivat, ca și acele despre care acest om trebuie să pomenească totdeauna cu deosebită băgare de seamă, dacă vrea să nu supere atenția societății unde, în chipul cel mai util și cel mai plăcut, i se adăpostește persoana și i se apără interesele". Și pe același ton persiflant la adresa omului cultivat
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
un răspuns aluziv la criticile lui I.E. Torouțiu pe care le prindem în antologia de față. Multă lume este incomodată de criticile lui I.E. Torouțiu, puțini acceptă dialogul cu el. G. Călinescu va aplica legea tăcerii și nu-l va pomeni nicicum în Istoria sa. Sînt observații la capitolele Filosofia teoretică și Filosofia practică, unde, în opinia lui Torouțiu, Călinescu ar fi trebuit să lase această problemă în seama specialiștilor, se înțelege, în filosofie: În volumul întîiu din studiul operei lui
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prescris de motivațiile aderenților săi, motivații în mare parte josnice din punct de vedere etic. Acestea pot fi ținute în frîu numai atîta timp cît cel puțin o parte a tovarășilor săi - în nici un caz majoritatea, așa ceva nu s-a pomenit pe lume - sînt însuflețiți de o credință sinceră în el și în cauza sa. Dar această credință, chiar dacă e subiectiv sinceră, nu este, în majoritatea cazurilor, decît o "legitimare" a setei de răzbunare, de putere, de pradă și profit; în privința
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]