10,795 matches
-
să mă întrebe. ― Nu mi s-a întîmplat nici o nenorocire, mrs. Ribeiro; o asiguram eu. Trebuie să fie operat astăzi inginerul Sen, patronul meu, și asta mă neliniștește. Nu voiam să mă trădez, nu voiam să spun nici lui Harold pricina pentru care plecasem din Bhowanipore. M-ar fi dezgustat cumplit bârfeala lor, căci nu mă îndoiam că Harold ar fi repetat tuturor "prietenilor" eurasieni întîmplarea mea, și fetele ar fi încercat să mă consoleze cu veșnicele lor stupidități sentimentale, îndemnîndu-mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cules câțiva struguri și i-a adus la bordei, să îndulcească gura alor lui... Au mâncat ei din struguri, dar o parte au rămas uitați într-un hârb de oală... După multă vreme, gospodarul a avut nevoie de oala cu pricina, dar... Ei! Aici i-aici! Când a pus mâna pe oală, a simțit că adie o miroaznă plăcută și îmbietoare, iar pe fundul oalei licărea o zeamă lăsată de boabele uitate... La început, omul a stat pe gânduri: să guste
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și o călcătoare; și vie este alăture cu vie mănăstirii Socola”. Acum să te ții bine, vere, fiindcă n-o să-ți vină să crezi ce vei auzi... Din moment ce lucrurile s-au petrecut aevea și au fost și scrise, nu am pricină să nu cred. Să auzim! Antonia stareța mănăstirii Socola spune într-un zapis din iulie 1781 că neguțătorul chir Hristodul Papafil avea trei pogoane de vie părăginită cumpărate de la mănăstire, dar care „cu cheltuiala și silința dumisale nu numai că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai purtat de grijă de metoh... ce-au lăsat tot de s-au pustiit”... Iaca, dragule, că se arată și viile! La 30 iunie 1626, Miron Barnovschi Moghila voievod judecă pricina dintre călugării greci și cei moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu, hotărând ca grecii să rămână la mănăstirea Aron Vodă, iar călugărilor moldoveni le dă „60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea ca să se liniștească”. Din câte știu eu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și te întâlnești cu zăbava”? Și unde ne poate aștepta zăbava? Chiar după prima cotitură. Adică? Cum ai pășit în Parcul Expoziției, zăbava îți și iese în cale. Cum era și firesc, după ceva cale am intrat în parcul cu pricina. Din stânga ne privește trist “Arcul Academiei Mihăilene”. Îndată îl iau la întrebări pe dragul meu ieșean: Poți să-mi spui de când șade acolo, nebăgat de nimeni în seamă, acel monument? În 1936, au avut loc Serbările Iașului. Cu această ocazie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dat danie și au vîndut via aceasta”. Nu știu cum să-ți spun, cetățene al târgului Iașilor, dar Înalt Prea Sfântul Iacov nu prea este limpede în cele ce spune. Asta nu-i treaba mea, vere. Spune-mi mai degrabă care sunt “pricinile” pentru care croitorul Costandin dăruiește și vinde “via aceasta”? Din nefericire, prima soție a croitorului a murit, dar nu i-a lăsat nici un moștenitor, iar cei făcuți cu cea de a doua nevastă... au murit. Astfel, croitorul, ca bun creștin
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dumisale lui Savin ce-au fost spătar mare”. Am o mică nelămurire, vere. Rogu-te să mă dumirești. Întâi despre ce este vorba și mai pe urmă dacă pot? Ia să încerci și ai să vezi că poți. Să auzim pricina, dragule. La 3 octombrie 1700 (7209), Matei Sturza, unul din ctitorii mănăstirii Bărboi, dăruiește acesteia “cîte pogoane s-or afla, ce sîntu la Vlădiceni”. Și care-i baiul? Ce, nu au mai fost ctitori care au dăruit moșii, sate, case
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lumină și pe ulița mea... Adică pe ulița noastră, dragule. Iartă și tu un “bătrân” putred de atâta nostalgie. Iertat să fii, fiindcă și eu sufăr de aceeași boală . De fapt, tot zbuciumul nostru de până astăzi nu are altă pricină decât nostalgia după vremurile acelea care au trecut, dar s-au adunat ca niște frunze formând adevărate zăpoare de-a lungul istoriei... Și un om ca distinsul domn profesor universitar Ioan Caproșu a strâns în tomuri tot ce a putut
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mi se pare mie, ori mai ai un of pe inimă... Oful ar fi că s-au sfârșit drumețiile noastre, care, drept să-ți spun, credeam că vor ține o veșnicie! Nu-i bai, dragă prietene. Mai găsim noi niscai pricini s-o luăm din nou la picior... Ieșeanul a privit către mine cu sclipire de lumină în ochi, semn că în sufletul său a renăscut speranța că vom mai hălădui pe ulițele sau în jurul cetății Iașilor... ... Și lăutarii se întrec
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
spus, ci toți mușteriii care calcă pragul hanului. Iaca că am aflat un cuvânt nou: „mușteriu” - s-a bucurat hangița. Nu-i altul decât banalul client. Și acum am să-l las pe vărul meu să-ți povestească din ce pricină ne aflăm noi aici. Dumnealui e vărul dumneavoastră? - a întebat hangița, fixându-mă din nou cu țintele albastre ale ochilor. Așa îi spun eu. Totul s-a întâmplat acum câțiva ani buni, în Piața Unirii. Priveam amândoi vânzoleala porumbeilor și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
l-a întrebat Pâcu. Ii moș Petrache. Sade la umbră ca tot omul - a răspuns moș Dumitru. Tare mă tem că nu șade la umbră acum la vreme de seară. Cred că alta-i cauza. Doar n-o fi aceeași pricină la care mă gândesc eu, Pâcule. Ba bine că nu. Eu parcă și văd găleata cu ulcelele lângă ea, ca în toate toamnele la vremea asta... Cum să vezi, Pâcule, găleata și ulcelele de la depărtarea asta? Le văd, Dumitre. Le
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se uitau din când în când înapoi, lingându-se pe bot, iar țiganii se întrebau: „Jivinele se ling pe bot că le-o plăcut muzica sau că le-o scăpat printre labe așa o bucățică?...” Eu cred că pentru amândouă pricinile - și-a dat cu părerea Ion Cotman. Așa mi se pare și mie, moș Pâcule - s-a arătat și Hliboceanu de acord cu spusa lui Ion Cotman. Si chiar așa li s-o întâmplat țiganilor sau?... Tare mă bate gândul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
are. Cum văd eu, ai cam început să dai ordine, Dumitre - a remarcat Pâcu zâmbind. Ce să-ți fac, Pâcule? Tu ți-ai luat beleaua pe cap. Care belea, Dumitre? Cum care belea? Nu ai zis tu că îmi spui pricina pentru care nu mai poate face cărăușie Mitruță și că vorbești cu Iordache? Ai spus! Așa că, executarea! a încheiat vorba moș Dumitru, râzând în barbă. Curată belea, Mitruță, băiatul moșului da’ merită! a apreciat Pâcu situația, arborând o mutră mândră
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cazul, te voi chema. La revedere, doctore Gruia . În timp ce o cerceta pe țigancă cu zâmbet pe buze, aceasta aștepta cu privirea ațintită asupra profesorului ca spre icoană... Atunci, el a pornit să-i explice pe Îndelete și pe Înțelesul ei pricina pentru care a invitat o... Spre mirarea lui, piranda se dovedea de o istețime nemaipomenită. Abia Începea să-i spună ceva, că ea dădea din cap, asigurându-l că a Înțeles totul. Venea chiar cu idei proprii, foarte ușor aplicabile
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
către noi a obiectului. Acestea vor fi depuse la Direcțiunea spitalului. Dumneata mergi În clinică și așteaptă desfășurarea evenimentelor - l-a informat profesorul... După ce au fost Îndeplinite aceste formalități, directorul a plecat, Însoțit de doctorul Gruia, care purta plicul cu pricina... Ceasul arăta ora prânzului. Telefonul a sunat prelung. „Cine poate fi la ora asta?” - s-a Întrebat directorul ridicând receptorul. ― Alo! La telefon colonelul Zdup. Directore, mâine, la ora opt, să fii la mine. Îl iei și pe profesorul Hliboceanu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe medicii șefi de salon că profesorul vrea să Înceapă vizita... În salonul Despinei, lucrurile erau În ordine. Gruia a prevenit-o că profesorul Îl va lua la Întrebări pe linie profesională pe „doctoraș”. Când au ajuns la salonul cu pricina, „doctorașul” l-a Întâmpinat pe profesor cu o mină de om stăpân pe „destinele lumii”... Despina ședea retrasă, lăsând ca totul să pară firesc. Lucrurile s-au complicat Însă când profesorul a Început să ceară doctorului Cuc detalii asupra situației
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ieșit repede În față. ― Harașo - a aprobat nacialnicul, bătând cu palma patul naganului. În timp ce așteptam urmarea faptelor, mă Întrebam de ce au nevoie de un alt tractorist dacă Îl au pe Vaniușa? Abia după plecarea celorlalți la lucru aveam să aflu pricina. Bietul Vaniușa se Îmbolnăvise grav și nu mai aveau alt tractorist. Nu știu de unde a apărut un rus cu doi cai. Îndată m-au urcat pe un cal și, escortat de rus, am pornit la drum... Mergeam de trei sferturi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
stâlpul porții. Umbra străinului se mișca cu pas vioi, gata să dispară În lungul străzii... „Aista nu-i lucru curat, Petrache băiete! Cineva a stat cu ochii pe casa ta” - și-a spus el, burnițându-și privirea spre locul cu pricina. Cum avea bastonul la el, a Închis poarta cu repeziciune și a pornit cât de iute putea spre locul unde a dispărut „umbra”. Aceasta ajunsese deja la ieșirea În ulița Sărăriei. „Da, da. În seara asta am avut priveghetori. Ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
face mare plăcere să fiu În echipă cu ea... ― Acum, hai să vedem ce ne face pacienta. Gruia l-a urmat pe profesor, așteptând cu nerăbdare să vadă cum se prezintă țigăncușa după operație... Când au intrat În salonul cu pricina, l-au Întâmpinat aceiași ochi de care nu te puteai feri nici Într-un chip. Profesorul s-a Îndreptat spre patul ei: ― Ia să vedem cum se prezintă pacienta noastră. Cum te simți, Stăncuțo. Țigăncușa a răspuns moale. Aproape scâncit
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să creadă că m-am întors acasă, să asist la înmormântare". Un gând mi-a străbătut mintea cu iuțeala fulgerului, lăsându-mă buimac și, totuși, indiferent. Dacă asta era doamna Caldwell și cealaltă fata ei, dacă asta era întâlnirea cu pricina, atunci... Doamna Caldwell tocmai mi se adresa: - Joseph Maynard, aș vrea să ți-o prezint pe fiica mea, Marietta. Tocmai vorbeam cu ea despre înmormântare, nu-i așa, iubita mea? Fata continua să se uite la mine. - Chiar așa, mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
trotuar, mai mult moartă decât vie de spaimă. A început să devină mai precaută și a învățat foarte repede să se descurce. După nici jumătate de ceas, a ajuns în dreptul unei vitrine pline de rochii. A intrat în magazinul cu pricina, a scos banii pe care îi avea și a întrebat-o pe vânzătoare dacă erau buni. Fata l-a chemat pe șeful ei. El a trimis una din bancnote la banca cea mai apropiată, să vadă dacă e autentică. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
de la intrare, la o lampă cu gaz. Unde se lăfăie acuma leandrul frunzos. Se stătea la coadă, 3-4 ore zilnic, pentru combustibil. Într-o tabletă (din "Adevărul"), Arghezi își muiase condeiul nu-n oficiala "limonadă roz", ci-n gazul cu pricina. A scos la iveală "tinichelele" păzite zile-n șir. Lucru' dracului, tinichelele au zornăit de s-au auzit pîn' la Groza. Ceasul rău. Pamfletarul a fost amuțit. Și-i mai transmisese lui A. Toma că volumul (în piele de căprioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Magda U. o bucurie. Pe copertă, o femeie de-o urîțenie rarissimă, cu bărbia galoș. Fotografia era tăiată de-un grilaj ("zidul" lui Manole) de-un verde bășit, cum îl numea Cornel Șoitu, pe cînd lucram la "Ora". Verzaliul cu pricina invada paginile de publicitate, la concurență cu bojogiul. "Fac sindrom alergic la verdele ăsta, nea Finki. Toarnă o țîră de negru-n el, că ne ia lumea de provinciali". "Taci moi, îi răspundea evreiește nea Finki. Culoarea clientului! Așa vre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
5. și-a pus în joc viața, a ucis pe Filistean, și Domnul a dat o mare izbăvire pentru tot Israelul. Tu ai văzut, și te-ai bucurat. Pentru ce să păcătuiești împotriva unui sînge nevinovat, și să omori fără pricină pe David?" 6. Saul a ascultat glasul lui Ionatan și a jurat, zicînd: "Viu este Domnul că David nu va muri!" 7. Ionatan a chemat pe David, și i-a spus toate cuvintele acestea; apoi l-a adus la Saul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
alergat speriat înaintea lui, și i-a zis: "Pentru ce ești singur și nu este nimeni cu tine?" 2. David a răspuns preotului Ahimelec: "Împăratul mi-a dat o poruncă și mi-a zis: "Nimeni să nu știe nimic de pricina pentru care te trimit și de porunca pe care ți-am dat-o." Am hotărît un loc de întîlnire cu oamenii mei. 3. Acum ce ai la îndemînă? Dă-mi cinci pîini, sau ce se va găsi." 4. Preotul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]