10,865 matches
-
din Iași Psaltirea în versuri și Viața și petrecerea svinților, ambele cărți rare, purtând însemnările autografe ale poetului. Munca lui Dosoftei, atât cât o avem, reprezintă în istoria culturii noastre vechi un mare pas înainte. El, cel dintâi dintre vlădicii Principatelor, a deschis drumul limbii românești către altarul bisericii. Străduințele lui vor fi continuate mai târziu, în Țara Românească, de mitropolitul Antim Ivireanul. Prin traducerea Psaltirii în versuri, Dosoftei a așezat temeliile versificației în literatura noastră cultă, iar prin Viețile sfinților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
operă, ca și din informațiile de „petite histoire”. Așa cum romanele existențialiste scrise de D. erau polemice latent față de bovarism, romanul ei istoric este polemic - aproape fățiș - față de falsa atribuire de virtuți eroice, frecventă în epocă. Evenimentul istoric demitizat este Unirea Principatelor, figura istorică redusă la modeste dimensiuni umane - este cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea ca domnitor în ambele principate a acestui obscur personaj, care nici măcar nu figurase pe lista posibililor candidați la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
ei istoric este polemic - aproape fățiș - față de falsa atribuire de virtuți eroice, frecventă în epocă. Evenimentul istoric demitizat este Unirea Principatelor, figura istorică redusă la modeste dimensiuni umane - este cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea ca domnitor în ambele principate a acestui obscur personaj, care nici măcar nu figurase pe lista posibililor candidați la domnie, apare ca rezultatul luptelor pentru putere între diversele partide boierești. Intrigile de culise, sforăria bizantino-fanariotă sunt reconstituite într-o strălucită panoramă ficțională a vieții de salon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
țării” și a dus o susținută campanie de lămurire a opiniei publice asupra importanței actului Unirii. Articolele erau scrise, majoritatea, de D. Bolintineanu. El deținea, ca și la „Poporul suveran”, rubrica „București” căreia, de la numărul 16, i-a dat titlul „Principatele Unite”. Alegerea de deputați pentru adunarea care urma să hotărască persoana domnitorului, lărgirea dreptului de vot, libertatea tiparului sunt subiectele principale. Gazeta a anunțat cu entuziasm știrea alegerii lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei, tipărind și discursul rostit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
întreprinse (reorganizarea armatei, secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, împroprietărirea țăranilor), prin paginile lui I. Ghica (Reflecții politice), Cezar Bolliac (Unitatea României), Radu Ionescu (Unirea, o eră de progres) și reluând studiul lui N. Bălcescu, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri. Poezia publicată (Mihail Zamphirescu, C.D. Aricescu, Gr.H. Grandea, I.C. Fundescu, G.G. Meitani, Gr. Serrurie) e angajată, direct legată de imperativele epocii, dar adesea deficitară sub raport artistic. N. T. Orășanu și Gh. Sion cultivă fabula, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
Junimii. Explorează cel dintâi celebra colecție germană de știri și „noutăți” politice Theatrum europaeum, tipărită mai bine de o sută de ani, începând cu 1618, de familia de editori Merian, din punctul de vedere al „imaginii” colportate în Occident despre Principatele Române și locuitorii lor. Interesul pentru asemenea momente de „întâlnire”, ce valorifică explorări minuțioase în arhive și colecții documentare, este dublat de reflecția teoretică și metodologică asupra imagologiei, ca domeniu al unui comparatism eliberat de mecanismul europocentrist al „influențelor”, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
piele de miel sură, care se prefăcea în minge pe mâinile copiilor. N. BĂLCESCU Deși foarte aprins, mesianismul lui N. Bălcescu (1819-1852) e tot atât de pozitiv. În 1844 începu să publice în Propășirea studiul Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până acum, în 1845 scoase împreună cu A. Treb. Laurian Magazinu istoricu pentru Dacia, solidă, pentru acea vreme de dibuiri, culegere documentară de cronici, diplome, inscripțiuni, studii, liste bibliografice, în care redactorul își propunea să vâre printre izvoarele istorice și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
avers efigia regelui Carol, iar pe revers efigia lui Cuza), placheta romboidala comună Iași la aniversarea Dinastiei și Regatului, 30 de ani de la cucerirea redutei Grivița, 1907, 20 de ani de la moartea lui Eminescu, 1909, cincizeci de ani de la Unirea Principatelor, 1909 aniversarea Universității din Iași, 1910 aniversarea Academiei Mihăilene și Universității din Iași 1911, în amintirea dezvelirii statuilor lui Al. I. Cuza și M. Kogălniceanu din Iași, 1911, monumentul Cuza din Piață Unirii, 1912, „Dreptul nostru”, și „Apărătorilor ei Țară
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
aniversarea dinastiei în 1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinata lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie ce preamărește faptele acestuia în inscripția SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE S-AU SĂVÂRȘIT UNIREA PRINCIPATELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI, ÎMPROPRIETĂRIREA ȚĂRÂNILOR. La sfârșitul acestor considerații se impune să subliniem încă o dată că frații Saraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scop). Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui găsite, măcar parțial, pe reprezentările și inscripțiile de pe avers și revers. Placheta a fost inițiată de Secția Numismatica de la Cercul Militar Național, cu ocazia împlinirii, în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Maternitatea” de pe strada Cuza Vodă din Iași, (fig. 66av). ALEXANDRU IOAN CUZA Prezența medalistica a lui Al.I.Cuza este semnalată pe două categorii de medalii. O prima categorie cuprinde medaliile de epocă, în care includem două dintre medaliile Unirii Principatelor, precum și pe cele care consemnează realizări din timpul domniei lui Al. I. Cuza. A doua categorie cuprinde medaliile aniversative și comemorative. Aici am inclus medaliile semicentenarului și centenarului Unirii, precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția o vom încheia cu o privire sintetică asupra imaginii medalistice a domnitorului Unirii. În Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute de la 1600 până la 1906, este prezentată o singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe jumătate de o mantie îmblănita, profil ¾, spre dreapta. Dedesubt, pe două rânduri precizarea: 1859, 24 IANUAR. Inscripția circulară consemnează: ALEKSANDRU
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
îmblănita pe umărul drept, având în stânga inscripția arcuita: UNIREA DA POTERE, iar circular, pe o bandă mărginita de cercuri liniare, inscripția: ALESANDRU IONU I DOMNITORIULU ROMÂNIEI și două ramuri de lauri dispuse simetric (fig.68 av). Reversul medaliei prezintă alegoric Principatele Unite: două tinere șezând și ținându-se de mână sprijină fiecare câte un scut pe care sunt reprezentate stema Moldovei și stema Munteniei. Deasupra reprezentării se află inscripția semicirculara DUMNEDIEU PROTÉGÉ ROMÂNIA, iar în exerga, inscripția pe două rânduri: V
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Oricare ar fi contribuțiile ulterioare acestor presupuneri, spuneam prin anul 2002 când nu apăruse încă lucrarea doamnelor Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, existența celor două medalii este o realitate de necontestat - începutul eternizării și prin artă medaliei a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două dintre medaliile din timpul domniei lui Cuza Vodă se leagă de domeniul militar. Prima consemnează actul fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme din București. Aceste două medalii vorbesc de la sine despre atenția pe care Al.I.Cuza a acordat-o constituirii unui corp comun de oaste în Principate și dotarea acestuia cu tehnică necesară încă înainte de a se recunoaște în mod oficial Unirea de către Puterile Garanțe. Medalia fuzionării armatelor la Socola are și meritul de a fi consemnat în metal acest act de importanță vitală pentru tânărul stat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de a impune în portretistica medalistica românească a marilor personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o placheta). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandata în străinătate de Fany Saraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
soclu își strâng mâinile și susțin cu mână liberă câte un scut cu stema Moldovei și a Munteniei, iar spre acestea o altă tânără, în picioare, întinde o coronița) și inscripția circulară: ÎN AMINTIREA A 50-A ANIVERSĂRI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 1859-5.24 IANUARIE 1909 (fig. 73rv). Cea de a doua medalie, realizată la Stuttgart din inițiativa Societății Numismatice Române, prezintă pe avers efigia regelui Carol I, timbrata de coroană și ieșită dintr-un aranjament de drapele cu stema regatului, si
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRÂNILOR / 1864. Medalia apare cu atat mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifica faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Cuza nu i73 au mai fost dedicate medalii timp de aproape o jumătate de veac. Și au fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fost cel puțin două ocazii importante: în 1920, la centenarul nașterii sale și în 1934, la împlinirea a 75 de ani de la Unirea Principatelor. Abia în 1959 domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție filatelica, care prin efigie nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza apare pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
150 de ani de la înființare. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL CULTURII ȘI ARTEI MIHAIL KOGĂLNICEANU Personalitate de excepție a vietii culturale și politice din secolul al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu și-a legat numele de cel ce avea să devină simbolul Unirii Principatelor - Alexandru Ioan Cuza. Așa se face că, după cunoștințele noastre, imaginea medalistica a lui Kogălniceanu apare până în 1991 doar acolată cu cea a lui Cuza și niciodată singură. Cum este știut, Kogălniceanu intra în atenția publică în 1840, cănd scoate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iașului din secolul al XIX-lea (s-a nascut aici în 1817, aici a muncit în prima parte a carierei sale și tot aici a revenit cu folos de câte ori a fost nevoie). THEODOR CODRESCU Istoricul, profesorul și militantul pentru Unirea Principatelor Theodor Codrescu a văzut lumina zilei la Iași în anul 1819. Fostul elev al Școlii de la Trei Ierarhi și apoi profesorul de istorie de la Academia Mihăileană va rămâne în conștiința publică cu monumentala să lucrare Uricarul, realizată în 25 de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în actualitate, de perioada ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristesti, județul Hotin), Hașdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirma că publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,, Foaie de istorie și literatura” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
catalog la pag. 233 sub nr. 10 si11/12;} {\footnote 75. C. C. Giurăscu, Viața și opera lui Cuza Vodă, Ed. Științifică, București, 1970, pag. 95- 101;} {\footnote 76. Catalogul în BSNR, pag. 3; {\footnote 77. Andone Cumpătescu, Medalii ale Unirii Principatelor, Cronică, XXIV, 1199, 20 ian.1989;} {\footnote 78. Medalia de la Socola 14 aprilie 1859, în BSNR, anul I, nr.1, febr., 1904, pag. 8. {\footnote 79. Catalogul în BSNR, pag. 27;} {\footnote 80. Dr. I. Weinberg, Momente și figuri din
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
A tradus, de asemenea, texte de Armand Lévy, Felice Orsini, Édouard Laboulaye. SCRIERI: Colecțiune de poezii scrise în esiliu, București, 1858; Catehism român și creștin, București, 1872; România și Mihai Viteazul, București, 1875. Traduceri: Armand Lévy, Împăratul Napoleon III și Principatele Române, București, 1859; Felice Orsini, Temnițele austriace în Italia, București, 1861; Édouard Laboulaye, Parisul în America, București, 1864. Repere bibliografice: George Potra, Un pașoptist uitat: Grigore Serrurie (1821-1893), în Studia et acta Musei Nicolae Bălcescu, Bălcești pe Topolog, 1970-1971, 537-578
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]