10,476 matches
-
masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare până la cele dezvoltate, este una a marginalizării generației tinere. Toate societățile le impun tinerilor, În cadrul formării virtuții răbdării, o perioadă de expectativă, de așteptare până la accederea la pozițiile sociale. Și ce poate fi mai frustrant decât oprirea accesului la un status social, mai ales atunci când tinerii sunt conștienți că valoarea nu așteaptă numărul anilor! Pentru fiecare tânăr, această
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că ele nu ascultă vocea poporului. În această ordine de idei, menționăm că majoritatea populației indică drept „foarte importante” următoarele calități de care ar trebui să dea dovadă orice candidat la un post public: profesionalism (71%), competență (67%), responsabilitate și răbdare, stimă față de oameni (câte 64%), disciplină (62%), hărnicie, spirit de economie și grijă față de avutul public (câte 60% - Monitorul social: cercetare de opinie publică, octombrie 2004). Tabelul 5. Atitudinea față de politicieni 1 2 3 4 5 9 foarte dificil foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și înrădăcinată decât în Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „... nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu fără credință”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu se clatine în credință!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: <<Dar 11 având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 9, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine (iubirea trupească și egoistă de sine, numită
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
credința este moartă (Iac., 2, 20)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) 12 „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vol. VIII, p. 450) „... Și S-a răstignit pentru noi in zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat ...” „Oare de ce fusese nevoie de chinuri pentru suportarea morții? Voia desigur ca plecând să ducă până la capăt plăcerea răbdării”. (Tertulian, Despre răbdare, III, în PSB, vol. 3, p. 184) „Cununa aceasta de spini este dușman celor care uneltesc împotriva Domnului; și i-a împiedicat; cununa aceasta de spini este prieten celor care fac parte din Biserica Lui; și i-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
450) „... Și S-a răstignit pentru noi in zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat ...” „Oare de ce fusese nevoie de chinuri pentru suportarea morții? Voia desigur ca plecând să ducă până la capăt plăcerea răbdării”. (Tertulian, Despre răbdare, III, în PSB, vol. 3, p. 184) „Cununa aceasta de spini este dușman celor care uneltesc împotriva Domnului; și i-a împiedicat; cununa aceasta de spini este prieten celor care fac parte din Biserica Lui; și i-a înconjurat pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Lui. A suferit toate acestea pentru tine, pentru ca să-ți poarte de grijă, pentru ca să piardă tirania păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele, nici batjocura, nici bătaia, nici uneltirile dușmanilor, nici ura, nici atacurile, nici calomniile, nici părerile proaste ale altora, nici altceva dintre acestea. Fiul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
morții, la înviere, vor fi slăviți cu slavă diferită, conformă cu faptele pe care le-au săvârșit și cu părtășia lor, încă de pe acum, la Duhul cel dumnezeiesc, care locuiește în ei”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre răbdare și discernământ, 10, în PSB, vol. 34, p. 307) „Dar în orice măsuri s-ar afla, viața sfinților se va afla întru strălucire și se va veseli și se va îngrășa de bunătățile de la Dumnezeu ...74”. (Sf. Chiril al Alexandriei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de rău pe preoții lui Dumnezeu. Cuvântul 2, în vol. Cateheze maritale, p. 173) „Vrednicia Bisericii atunci strălucește, când credincioșii păstrează unitatea trupului ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre schimbarea numelor, cuv. IV, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 70) 96 Notă Pr. Bodogae: Efes. 4, 13. Biserica pământească e icoana Bisericii cerești. (n. s. 340, p. 94) 97 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Unde este iubire este unitate. Din Hristos izvorăște iubirea, căci e Unul din Treimea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pare a fi Heraclit în cele ce spune când vorbește despre oameni: Oamenilor, după ce mor, le rămân cele pe care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc (Heraclit, Fragm. 27, Diels). Pavel scrie dumnezeiește romanilor fără ocol: Necazul aduce răbdare, răbdarea încercare, încercarea nădejde, iar nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 3-5). Răbdarea este pentru nădejdea cea viitoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 144.2.-144.3., 145.1., în PSB, vol. 5, p. 298) „În dialogul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a fi Heraclit în cele ce spune când vorbește despre oameni: Oamenilor, după ce mor, le rămân cele pe care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc (Heraclit, Fragm. 27, Diels). Pavel scrie dumnezeiește romanilor fără ocol: Necazul aduce răbdare, răbdarea încercare, încercarea nădejde, iar nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 3-5). Răbdarea este pentru nădejdea cea viitoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 144.2.-144.3., 145.1., în PSB, vol. 5, p. 298) „În dialogul Criton
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Oamenilor, după ce mor, le rămân cele pe care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc (Heraclit, Fragm. 27, Diels). Pavel scrie dumnezeiește romanilor fără ocol: Necazul aduce răbdare, răbdarea încercare, încercarea nădejde, iar nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 3-5). Răbdarea este pentru nădejdea cea viitoare”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. XXII, 144.2.-144.3., 145.1., în PSB, vol. 5, p. 298) „În dialogul Criton, Socrate, după ce arată că lucru de seamă nu este a trăi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi și după înviere, ci să ne reprezentăm viața în veacul viitor ca îngerească și fără trebuință”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, Reg. 68, în PSB, vol. 18, p. 162) „Acesta este veacul pocăinței, acela al răsplătirii, acesta al răbdării, acela al mângâierii. Acum Dumnezeu este ajutător celor care se întorc din calea cea rea, atunci va fi cercetător înfricoșător și de neînșelat 102 al faptelor, al cuvintelor și al gândurilor omenești”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, Cuvânt înainte
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
39. „Bogățiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț, Vol. I și Vol. II, Editura Pelerinul Român, Oradea, 2002, 645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dubii serioase în privința existenței unor instituții democratice. Chiar dacă, deocamdată, nivelul de neîncredere nu este la fel de mare ca în Peru sau Venezuela, țări care au trecut printr-o criză profundă a sistemului politic, acest aspect trebuie privit ca un semnal că răbdarea mexicanilor este pe cale să-și atingă limita. În 2009, lipsa de încredere în mecanismul electoral și dezgustul față de partidele politice a contribuit la apariția unei mișcări în favoarea absenteismului și a anulării voluntare a buletinului de vot. Voturile nule au atins
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Prin contrast, populiștii sunt politicieni amatori care vin din afara sistemului tradițional de partid 1. Lipsiți de experiența exercițiului politic de zi cu zi în cadrul legislativului, a sistemului juridic sau a altor instituții democratice, oamenii din afara sistemului nu au abilitatea - sau răbdarea - de a-și atinge obiectivele politice prin intermediul acestor instituții. Și multora le lipsește angajamentul serios față de instituții în sine. Într-adevăr, fiecare președinte latino-american care a blocat activitatea congresului începând din 1990 - Fujimori, Hugo Chávez, Rafael Correa și Jorge Serrano
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
învață să-și identifice cognițiile negative, scenariile sale catastrofice, utilizează relaxarea... Acest efort terapeutic necesită deci energie, motivație, implicare atât din partea celui care tratează cât și din partea celui care este tratat, acesta din urmă dând dovadă și de perseverență, de răbdare și de curaj pentru a-și înfrunta temerile, schemele, evitările sale obișnuite. Progresul, apoi vindecarea se sprijină pe o echipă sudată, bine legată și urmărind aceleași obiective, clar definite la începutul terapiei. Empatia Cel mai bun instrument pentru realizarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
noul comportament adaptat nu este adoptat în întregime, validat și integrat și pacientul nu-și însușește, în totalitate, fructul eforturilor sale în lupta împotriva tulburării și nici nu reușește să-și amelioreze stima de sine. Terapeutul trebuie, deci, să aibă răbdare, în timpul ședinței, să-i explice apariția subtilă a acestor micro-evitări și să întărească alianța terapeutică, încurajând pacientul să verbalizeze, fără rușine sau culpabilitate, modul său de a evita, de a realiza diversiunea într-un anumit moment al expunerii. Si să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
servește cauzei medicamentului. Este chiar cea mai bună metodă de a deturna în mod durabil, chiar definitiv, pacientul de la orice inițiativă de a utiliza medicamente psihotrope. Societatea noastră de consum actuală impune diktat-ul „totul și imediat”. Nu mai cunoaștem virtutea răbdării, și cu atât mai mult pe cea a eforturilor de a cădea de acord înainte de a obține un rezultat. Terapeutul nu trebuie să ezite să-și rezerve timp pentru a putea transmite pacientului, pe care îl consideră un partener egal
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tulburarea sa, deoarece i-ar place să aibă o viață socială normală, considerând că „nu este deloc o mizantroapă”. Situația actuală Pacienta este căsătorită („N-am fost capabilă de nici o atitudine de seducție, soțul este acela care a făcut cu răbdare efortul de apropiere”) și mama a doi copii în vârstă de doi și cinci ani. Lucrează acasă, nu iese decât pentru a-și însoți copii la școală sau la creșă și pentru a face câteva cumpărături. Viața sa socială este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de prieteni și pe cel familial. Când se face o glumă la serviciu, mă simt încordat, la discreția glumelor nostime despre sex care nu-i fac să râdă decât pe ceilalți. Atitudinea mea față de copii devine agresivă. Am mai puțină răbdare să-i ascult și să discut despre „bubele” lor de tineri adulți. Trebuie într-adevăr să mă tratez și, împreună cu dumneavoastră (terapeutul), ar trebui să pot să mă schimb și să ies din acest impas. Sedința 3: analiza funcțională a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a țării. „Adică ai mai întâi cunoașterea, apoi etica, spui ce e bine, ce e rău, și politica - intervii în viața socială” (p. 66). Iată scopul nobil pentru care lucrau reprezentanții Școlii gustiene. Din păcate, timpul nu a mai avut răbdare. Paul H. Stahl ne atrage atenția că, în 1948, când se desființează sociologia, Traian Herseni, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenția și Henri H. Stahl aveau o experiență de paisprezece ani de teren. „Toți erau atunci în plină putere, abia de-atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]