11,710 matches
-
în casă, care sunt momentele (ne)fericite din viața celor din lista mea de prieteni, ce se mai întâmplă prin târg sau ce face soțul meu în momentul X. Cu toate acestea, am descoperit că nu este un remediu pentru singurătate. Ba din contră, o adâncește și o zgândăre, oferind iluzia unei mulțimi care te înconjoară, când, în realitate, sunt doar eu, în fața unui monitor. Pare uneori o privire aruncată într-un viitor unde fiecare ființă umană interacționează doar cu interfețe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
telefon. E mai virulent decât gripa aviară. Acum acord și eu, ca tot omul, mai multă atenție și timp friends-ilor decât prietenilor și reu șesc să mă păcălesc câteodată că toate astea diluează în vreun fel senzația aia acută de singurătate. Am o mare slăbiciune pentru cercei, îi aleg în fiecare dimineață cu maximă atenție. Mai nou sunt la fel de atentă și la ce îmi pun pe perete. Vorba-aia: pentru că și eul virtual merită. Deși încerc să filtrez ce și cât
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
abilitatea de a descifra semnalele altora privitoare la sentimentele și inten țiile pe care le au ar putea fi, așadar, interconectate, după cum remarcă John T. Cacioppo și William Patrick în cartea lor Loneliness (Sin gurătatea), în care abordează conceptul de singurătate din perspectivă neuroștiințifică. Biologul N.K. Humphrey a sugerat chiar că dezvoltarea abilității de a detecta starea emoțională a altora e posibil să fi dus nu doar la apariția inteligenței la om, ci chiar la dezvoltarea conștiinței umane.42 Dar, pe lângă
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
-ți poți transmite genele mai departe. Este valabil pentru omul modern, așa cum era valabil și pentru omul cavernelor. Dacă rămânem singuri nu ne putem apăra, suntem mai puțin productivi, nu putem învăța de la alții și nu putem procrea. Frica de singurătate ne împinge să căutăm societatea semenilor. Neurofiziologul Giacomo Rizzolatti a descoperit că există în creier neuroni-oglindă. Aceștia se activează atunci când realizăm o anumită acțiune, dar și atunci când aceeași acțiune este făcută de altcineva. Experimentele au arătat că, atunci când privim pe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de observator, această viziune asupra lumii și a ființelor îi creează pilotului de vânătoare reflexe psihologice aparte, o sensibilitate deosebită, o abordare diferită a existenței. Trebuie, într-adevăr, să avem în vedere că această poziție de observator implică o mare singurătate și deosebite calități nervoase, legate de complexitatea aparaturii pe care trebuie s-o stăpânească. Reflexele lui solicitate constant, fără ajutorul nimănui, stăpân și totodată sclav al acelei puternice mașini, pilotul trebuie să vegheze neîncetat asupra orientării, navigației, manevrării armamentului și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
un neliniștit și problematizant gest autobiografic. Critica, asemeni poeziei sale, constituie „un act de pură experiență personală“ oficiat într-o stare febrilă și iluminată, identică aceleia de „interiorizare a stărilor lirice“ și, de aceea, o expresie PREFAȚĂ 16 aparte a singurătății artistice, adică a singularității și libertății creatoare. Criticul are astfel, la fel ca poetul, aura sa de unicitate. Trăirile literare și stările de inspirație ale criticului fiind și ele irepetabile și strict personale, e clar că o interpretare critică nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
nu spuneam decât — Mamă, ce frumoasă ești! Mânca-o-ar mama de frumoasă! . Vreau să povestesc despre Leila și încep cu altceva. De ce? Pentru că stările sufletești sunt cele care primează, nu faptele. Nu munca este deosebit de grea, ci depărtarea și singurătatea. La un moment dat am spus: — Mamă, aici e pușcărie pe bani! Scrisoarea 11 N-aș vrea să-ți povestesc doar lucruri triste. Mulți vin aici cu elan, cu dorința de a schimba ceva în bine. Au o familie care
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu pentru ea și familia ei, ci de teamă că ar putea avea loc controale pentru depistarea muncii la negru. Italia - o țară în care te simți mai singur decât luna, te macini, lupți cu toate dorurile; în final, această singurătate îți dă forța pe care n ai fi avut-o altfel. Nu te mai bazezi pe nimeni, te concentrezi asupra vieții tale, și teama dispare. Ești pregătit să muncești și la capătul lumii, pentru că, odată depășit dorul, altceva mai rău
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
au simțit răul capital, intrinsec, inerent naturii omenești, în schimb, nu avea cum să le scape răul acesta mediocru și general, în luptă cu un bine de aceeași teapă. Niște maniheeni de salon, seduși de un dualism anecdotic, ostili acelei singurătăți, sau incapabili de ea, în care se zbate omul interior, confruntat cu sine sau cu Dumnezeu. Nu este oare semnificativ că, atunci când li se întâmplă să se întoarcă spre Pascal, o fac pentru a seculariza viziunea sa asupra concupiscenței, adap
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să-l fi însingurat cu totul; cât de puțin era în firea lui să țină o curte; în ce măsură, cu tot aerul lui dezinvolt, el era încurcat și plictisit de lumea mare și în ce măsură în viața lui particulară și apoi în singurătatea lui din mijlocul Curții, când l-au părăsit toți, s-a trezit lipsit de orice resursă cu toate talentele sale, care ar fi trebuit să-i fie izvor nese cat de amuzamente. Se născuse plictisit, și era atât de obișnuit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
prietenă bună a mea, o să-mi vărs inima într-a ta“; această confidență intimă era transcrierea cuvânt cu cuvânt a unui articol din Mercure de France sau a unei pagini dintr-un roman de curând apărut. În această vreme de singurătate, în care imaginația lui se devora pe ea însăși, a compus o altă scriere erotică: nu era decât o adunătură din tot ce era mai impur în toți autorii Antichității. E uimitor să vezi cum din această mocirlă obscenă poate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cameră în cameră și pe care scria punându-l pe genunchi, conținea atât scrierile ei cât și corespondența. Adesea, când scria scrisori, ruga mai multe persoane să-i stea în preajmă; pe scurt, singurul lucru de care se temea era singurătatea, și pacostea vieții sale a fost plictisul. E uimitor cum geniile cele mai puternice pot cădea pradă urâtului și în ce măsură acesta le domină. Doamna de Staël, lordul Byron, Domnul de Chateaubriand sunt exem ple izbitoare, și mai ales pentru a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din narațiunea tradițională. Tradiția basmului era tradiția aventurii. Literatura Desperado e un jurnal al resemnării. Eroii lui Kazuo Ishiguro, de pildă, îndură toate eșecurile la care îi supune destinul lor: o mamă japoneză are două fiice care o lasă pradă singurătății (una se sinucide, cealaltă pleacă de acasă fără explicații); un majordom englez ratează "ziua" și rămâne cu rămășițele ei, de care nu știe să se bucure; un pianist e asediat de o realitate absurdă și rămâne împietrit în fața ei; un
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în propriul lui roman. Mai e de dorit acest lucru? Ultimele cuvinte ale lui Ackroyd sunt: Când îi fu găsit trupul în dimineața următoare, Chatterton încă surâdea. Pe de altă parte, Charles moare trist și apăsător, într-o lume de singurătate și false speranțe. Chatterton e o prelegere despre demascare. Intriga este un șir de falsuri legate între ele. Toate personajele sunt ipocrite, cu excepția lui Vivien și Edward, care alcătuiesc singurul fundal afectiv. Cei doi romancieri sunt ratați, și nici Philip
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spune lui Mathew, care e îngrozit, că nu există case bântuite, "doar ființe bântuite". Nu ne e dat să aflăm dacă și Clement Harcombe e o astfel de ființă bântuită. Peste micul lui grup de adepți, peste fiul lui, plutesc singurătatea și frica. Clement nu e descifrat niciodată, el rămâne un mister în viață, dar și după aceea. Tim învață de la tatăl lui că lumea cea mare, lumea cealaltă, e o lume a iubirii. Clement îl întreabă pe Tim dacă mama
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zgârcenia cu care se implică în text. Există în principal în roman "mânie și frustrare", multă stângăcie, irosire de vreme și idealuri, care sunt în fond false idealuri abia ghicite (dar pe care un est-european le urăște dinainte), o imensă singurătate. Aici duce drumul romancierului Brownjohn: fiecare cu lumea lui. Ne simțim însă direct amenințați atunci când Tony intă în marș și își descrie astfel înrolarea: Te angajaseși, nu mai puteai da înapoi, fiindcă se uita lumea la tine. Te simțeai periculos
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe stâlpi sociali, creând familii pentru indivizi (v. Forsyte Saga de Galsworthy). Bernard Marx, exact ca Winston Smith din 1984 de Orwell, caută însingurarea, iar John, odată luat din rezervație, se sinucide din cauza presiunii sociale, total opuse înclinației lui Shakespeariene. Singurătatea e un timp necesar de gândire, iar pentru autorii Desperado ea e un lucru de la sine înțeles. Huxley o pune pe primul plan într-o vreme când romancierii o suspectează și o dau deoparte. Iată unul din motivele pentru care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Marx fac un singur erou. Oricât de înconjurat de ironie sau chiar râs, eroul Desperado are în fond sânge tragic în vine. Că-i spunem destin, suflet sau frustrare, e o chestiune de cuvinte. El e făcut pentru lacrimi în singurătate, pentru suferință nemărturisită. Lectorul nu poate scăpa din vedere acest mesaj înghețat al unui univers pustiit. Aceasta ne readuce la ideea de distopie: viitorul este văzut ca un non-prezent, o non-existență. Autorul Desperado amenință că-l va înlocui pe lector
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ieșirii din adăpost e un introvertit. Cum spune chiar mama lui, "n-ai arătat niciodată ce simți". El meditează îndelung asupra experienței, răstălmăcește sau chiar ratează adevărul, se apropie de viitor pe bâjbâite. Toate frământările se desfășoară în tăcere deplină. Singurătatea lui e totală. Lodge nu lasă pe nimeni să se apropie de erou: nici părinții, nici sora lui Kate, pe care o vizitează la Heidelberg, nici prietenii făcuți la întâmplare. De unul singur, Tim luptă cu tot ce i se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
acolo unde sensibilitatea pierde, despre vechea dispută așa de bine denumită de Jane Austen drept sense and sensibility (gândire și sentiment, nicidecum "mândrie și prejudecată": titlu rău tălmăcit). Spuneam cândva că e o trăsătură Desperado să înlocuiești idila, basmul, cu singurătate, tandrețe, sex, chiar homosexualitate. Moderniștii nu o aveau, deși de la Virginia Woolf a pornit teoria că romanul nu are nevoie de love interest (intrigă sentimentală), cum zicea ea în Modern Fiction (The Common Reader) în 1919. Abia după Modernism, după
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
chist hidatic", operat fără complicații în final. Perspectiva morții reduce dramatic apetitul sexual și Ralph uită de Helen cu totul. Carrie uită și ea de aventura ei. În cele din urmă ajungem să ne întrebăm dacă eroii au memorie afectivă. Singurătatea lor e totală. Intriga acestui roman e o încâlceală de incidente care se dovedesc utile narațiunii la un moment dat. Ceea ce face romanul interesant e varietatea modurilor narative. Alternează trei procedee, în mare. Mai întâi Ralph dictează printr-un casetofon
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care mai de care mai diferite, repetă poruncile zadarnice ale tunetului și se dă bătut. Viața nu poate câștiga. Poemul întreg este un strigăt de disperare. Iubirea a fost ștearsă de pe fața pământului și nu poate fi recuperată. Încarcerat în singurătate, vulgaritate și spaima de a se confesa, de a capitula ("înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" iubirea), Eliot și-a exprimat întreg infernul interior, strigând pe rând cu vocea lui Dante, Shakespeare și a multor altora. Ceea ce face din
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cel al lectorului. Avem de-a face cu gândurile unui presupus erou, care străbate anevoie țara stearpă a lipsei de afecțiune și apropiere. Imaginile pornesc de la pierderea libertății în copilărie și merg spre pierderea iubirii în adolescență, căsătoria condamnată la singurătate, sordidul vieții în doi, încercarea de evadare din uscăciune și eșuarea oricăror nădejdi de mai bine, pe țărmul mării, când eroul nu poate decât să privească înapoi. Poemul este modernist în măsura în care urmează Fluxul conștiinței eroului, și în același timp se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
noi rescriu, regândesc literatura întreagă mereu altfel (ceea ce face ca mișcarea să fie atât de variată, paradoxală și imposibil de definit în câteva trăsături). Afterwards (Mai apoi) descrie "împărăția" îndrăgostiților ca pe "un vid, o ne-apropiere", "tăcere" și "necunoaștere". Singurătatea e stindardul Desperado. Poemul începe să existe abia când lectorul acceptă să împărtășească dezagreabilul perceput de poet. Pentru Fleur Adcock acest sentiment e însoțit și de dezrădăcinare. Poeta nu e nicăieri acasă. În casa iubitului e nemulțumită. Pe plajă, lângă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la renunțări: Cu o jumătate de oră înainte de zborul meu a venit spre mine în barul aeroportului ducând în palme ce mai rămânea din viitorul nostru comun: două pahare pe o tavă. (Send-off Plecare) Face un curaj din renunțare, iar singurătatea și dezrădăcinarea devin curând demnitate. Este ceea ce poemul Poem Ended by Death (Poem încheiat de moarte) numește "stilul meu laconic". Este vorba în fond de actul foarte Desperado de a pune capăt convenției sentimentului. The Soho Hospital for Women (Spitalul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]