10,694 matches
-
fauna și floră sălbatică)din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
Au mai existat păduri și pe dealurile Strâmbei și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
La Fagi, o tarla de pământ între Palanga și izvorul de Jos, care altădată aparținuse satului Bucov. De asemenea și ulmul e pe cale de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și arbuști Păduri de conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În pădurile de foioase (fag, carpen, stejar, gorun), în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăm, sunt întâlnite (începând cu sfârșitul primăverii și până toamnă târziu) mai multe specii de ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
patru stâlpi puternici, pe latura de vest. Îmbrăcarea pereților cu nuiele s-a făcut odată cu structura ușoară de lemn a bolților, în aceeași tehnică. Din aceeași perioadă datează și iconostasul, cu numeroasele sale icoane pictate în tempera pe lemn de stejar, însemnate aproape fiecare de către donatorii lor. La icoanele tâmplei se putea citi, pe Stretenia (Prezentarea lui Iisus la Templu): "„Această icoană sa plătit de Dobre”", pe Bunavestire: "„Această icoană sa plătit de Dimitrie”", pe Intrarea în Ierusalim: "„Această icoană sa
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
înconjurată de dealuri și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
un rol important în protecția versanților și refacerea profilului. Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
a nu fi luate roabe de către turci. În realitate sunt povârnișuri spectaculoase din stânci roșcate dure formate din menilit, de culoare roșiatica datorată oxizilor de fier. Sunt asociate cu pădure de mesteacăn, pin și paltin . Este construită din bârne de stejar și este acoperită cu trestie. Crucile din piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. Piatră Albă „La Grunj” este un monument al naturii cu statut de rezervație geologică situat la confluenta râului Slănic cu pârâul Jgheab
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
avea capacități înclinate spre pictură. Fiind pădurar între anii 1932-1943 in pădurea de la Horodca, nu departe de s.Drăgușenii-Noi (Conojeni) Raionul Hîncești, își desena singur harta ocolului silvic, în care indica cele mai importante puncte,cum ar fi Mănăstirea Hâncu, stejarii seculari, izvoare, lăcușorul de la marginea pădurii, căci satul Secăreni este amplasat la margine de codru des, unde apa curge în izvoare cristaline. Clasa întîia a învățat-o în satul natal. A fost foarte greu să frecventeze lecțiile , trebuia să parcurgă
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
s-a răzgândit ulterior, alăturându-se echipei RC Grivița Roșie București. Și-a făcut debutul la echipa națională a României într-un meci de Cupa Europeană a Națiunilor cu Ucraina în martie 2012. Până în 2015, a strâns patru selecții pentru „Stejarii” și a marcat zece de puncte, înscriind două eseuri. A fost și component al naționalei de rugby în VII ("Sevens").
Mihai Roșca () [Corola-website/Science/326326_a_327655]
-
mare rol în aceste acțiuni, a jucat-o divizia "Totenkopf", care însă în timpul operațiunii și-a pierdut cea mai mare a personalului. Comandantul diviziei, Theodor Eicke, în aprilie aceluiași an a fost decorat cu Crucea de Cavaler cu Frunze de Stejar. Acțiunile lui Seydlitz-Kurzbach au reușit: o lună mai târziu, pe 21 aprilie, a fost organizat "coridorul Ramușevo" (de la numele satului Ramușevo) de 6,8 km lățime, prin care a fost posibilă menținerea comunicării cu Demiansk. Pe 5 mai încercuirea a
Punga de la Demiansk () [Corola-website/Science/326406_a_327735]
-
este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj pereții sunt mai subțiri. Intrarea principala în castel se face printr-o ușa mare din lemn de stejar, plasată sub terasă dinspre vest. Pe treptele din piatră cioplita se urcă la etaj, iar din coridorul lung se poate ajunge aproape în toate camerele de la etaj. Tot de aici se urcă la mansarda și terasă principala. Holul mare este
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
patru case țărănești pe un teren situat lângă București, deoarece nu s-a găsit nimic potrivit în toată țara. Vama româno-maghiară a fost amenajată la Iepurești (județul Giurgiu). Casa bătrânului Păcală a fost construită între niște crăci groase ale unui stejar, într-o râpă. Filmările au durat numai două luni. Bugetul filmului a fost de aproximativ 18 miliarde de lei vechi. Costumele personajelor au fost realizate de pictorița de costume Ioana Cantuniari. Imaginile au fost filmate de Mihai Mălaimare Jr. Atmosfera
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
destinatie. Un acoperiș unic învelește întreaga clădire, de la frontonul triunghiular și până la absida altarului. Interiorul capelei este tăvănit. O tribună de lemn datată în 1733 este adosată peretelui vestic, fiind sprijinită spre interior pe doi stâlpi lucrați din trunchiuri de stejar. Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Câteva locașuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic, indică faptul ca tribuna continua pe această latură. Ultima construcție care compune ansamblul cetății din Câlnic, dar prima ca vechime este masivul turn donjon. În
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
textile, obiecte de cult, gravuri, vechi tipărituri românești și germane, obiecte metalice sau sculptură în lemn. Pivnița adăpostește o expoziție referitoare la creșterea viței de vie, fiind prezentate unelte și obiecte legate de viticultură, impresionante pentru vizitatori fiind butoaiele de stejar de mare capacitate (5000-6000 litri) din această pivniță nobiliară. Vinurile din Câlnic sunt cunoscute încă din evul mediu, mențiunile documentare fiind încă din secolul al XVI-lea. În 1659 sunt amintite via bisericii evanghelice câlnicene (Vineta ecclesiae Kelnicensis) sau via
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
de un coif ascuțit peste un mic foișor deschis pentru clopote. Consolele ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de biserici care
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
20 de minute (fără reclame) și prezintă întâmplările din primele două zile, prima în care găsește servieta și următoarea în care J. T. Neumeyer salvează o femeie de la moarte, deși în dosar scria că va muri lovită de un vechi stejar în timpul furtunii. Următoarele trei părți, de circa 40 minute (fără reclame) prezintă întâmplările din următoarele trei zile.
Cinci zile până mori () [Corola-website/Science/322805_a_324134]
-
pisania pictată în 1930 sub formă de cronică, pe peretele dintre pronaosul nou și cel vechi. Textul ei începe în partea stângă a trecerii dintre încăperi și reține următoarele: "„S-a făcut această sf[ântă] bi[serică] de lemn de stejar în anul mântuirii 1834, cu cheltuiala d[oam]nei propiatăreasa moșiei Gănești, Ecaterina Gri[gore] Drugănescu și s-a slujit în ea de cătră pr[eot] Dumitrache fiind neisprăvită, până la anul 1877.”" O a doua etapă în devenirea bisericii actuale
Biserica de lemn din Gănești () [Corola-website/Science/322024_a_323353]
-
desigur de momentul în care biserica a fost spoită în exterior și interior, cel mai probabil în decursul secolului 19. În Scoarța au existat până la începutul secolului 20 patru bisericuțe de lemn. Cea din centrul satului, acoperiță cu scoarță de stejar, de la care și-a luat numele întreaga așezare, a fost înlocuită în 1906 cu una nouă de zid. Biserica Dintre Vii a ars în 1967. S-au păstrat numai cea din dealul Cârținești și cea din dealul Pietriș. Biserica de
Biserica de lemn din Scoarța-Cârținești () [Corola-website/Science/322141_a_323470]
-
23 de ani. A fost prezent la spectacolele T.V.R. de mare anvergură: “Dialogurile la distanță'’, “Drum de glorii”, “Antenă va aparține”,“La hanul Ancuței”, "De la A la Infinit”, spectacole de varietăți și altele. A jucat în filme T.V. pentru tineret: “Stejarul din Borzești”, “Dan căpitan de plai" și în filmele de lung metraj: “Burebista” și “Un petic de cer”.A colaborat cu ansambluri artistice profesioniste și de amatori: “Coicarlia”, “Rapsodia Română”, “Cunună Carpaților”, “Doina Timișului”, “Ansamblul Maramureșului”, Ansamblul Cindrelul” (Sibiu), “Țarina
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
a purtat mai multe denumiri (Dilleofalva, Dalmare, Dalmar, Dalmareu, Dombhat) până la denumirea actuală de Dealu Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1875 și are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Pentru construcția acestui lăcaș au fost folosite lemne de stejar așezate pe o fundație de piatră. Lemnele au fost tăiate și aduse de săteni de pe dealurile care împrejmuiesc localitatea. Pereții sunt tencuiți atât în interior, cât și în exterior (cu terasit alb). La sfârșitul anilor ’80, s-au făcut reparații
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
Seguín și a lui Antonio Menchaca, ordinul a fost anulat, cu condiția ca "Tejanos" să poarte o bucată de carton la pălărie pentru a-i identifica drept aliați ai texianilor. Zona de-a lungul Buffalo Bayou avea multe crânguri de stejari, despărțite de mlaștini. Acest tip de teren era familiar texianilor și destul de străin soldaților mexicani. Armata lui Houston, cu 900 de oameni, a ajuns la Lynch's Ferry la mijlocul dimineții de 20 aprilie; forța lui Santa Anna, de 700 de
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
deasupra Nistrului, defileu, peșteri, monumente de cultură, Mănăstire rupestră (sec. al XI-lea), cascade pe versanții abrupți, pădure de gorun, scumpie, alun și alte specii. Aria naturală protejată de Sta "Țipova" a fost încadrată în etajul deluros de cvercete cu stejar și amestecuri cu tipul de stațiune: Au fost identificate două tipuri de pădure: Mănăstirea Țipova este o mănăstire rupestră de călugări situată în rezervația omonimă. Este situată pe malul drept al râului Nistru. Biserica datează din secolele XVI-XVII. Mănăstirea este
Rezervația peisagistică Țipova () [Corola-website/Science/329712_a_331041]