10,713 matches
-
nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul I, cu pitoresc necesar pentru surpriza ce urmează să vină; sunt lungimi; replică inteligentă; se poate face un spectacol cu bucurii pentru toată lumea; e caldă, cu mult omenesc; conține o umanitate diversă. MARINA SPALAS, redactor radio-tv.: O piesă foarte bine scrisă, cu mînă sigură; scenele nu au rezolvări; scena cu pokerul e în sine nu se leagă cu restul; e necesară o reducere a piesei... AL. ȘTEFĂNESCU, critic literar: Tematica e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
A CLOCOTI Apa clocotește pe foc tranz.: Ion clocotește apa pentru ceai part. clocotit, -ă nom. clocotirea, clocotitul A CREȘTE Copilul crește; Prețurile cresc tranz.: Ion crește un copil; Comercianții cresc prețurile part. crescut, -ă nom. creșterea, crescutul A DECĂDEA Umanitatea decade tranz.: Instanța îl decade pe Ion din drepturi part. decăzut, -ă nom. decăderea, decăzutul A DOSPI Aluatul dospește tranz.: Drojdia dospește aluatul part. dospit, -ă nom. dospirea, dospitul A FLĂMÂNZI Din cauza secetei, Ion flămânzește tranz.: Ioana îl flămânzește pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
polifonice, timp de secole, a fost una dintre acestea. În mod paradoxal, intervențiile autorităților bisericești, care au încercat să stăvilească pătrunderea inovațiilor muzicale în ceremoniile de cult, au avut drept rezultat efectul contrar; dar, în definitiv, în favoarea patrimoniului cultural al umanității, expresie a aceleiași nevoi de infinit pe care însăși Biserica încearcă să o încurajeze și să o susțină. Conștient de acest lucru, Conciliul al Doilea din Vatican va afirma că tot ceea ce a fost codificat, din punct de vedere muzical
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
lui Silviar și Globu - poetul, prins în „vorbirea despre otrăvi și moarte”, nu va reuși să răpună un „dulău” funest, devorator, prin vremi, al inimilor („ce-s pentru rugi păstrate” - inima, locul transmutației umanului în divin), efortul conjugat al întregii umanități, reprezentată, alegoric, de Globu, poate alunga obsesia neantului și înfrânge blestemul pierderii de sine, consecință a îndepărtării omului de realul sacru. Dincolo de enunțul, deseori abstrus (el a dus la situarea lui S., în Istoria literaturii române de la origini până în prezent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
implicațiile profunde ale acestui gest: „Justificarea normală a războiului împotriva Germaniei primește astăzi suprema sancțiune la care se putea aștepta. Prin rostirea republicii americane se lărgește suprafața ei de simțire și coaliției antigermane i se dă un caracter universal. Conștiința umanității ia astfel locul unei solidarități continentale pentru zdrobirea militarismului prusac [...]. Noi nu putem rămâne străini de bucuria ce o inspiră conștiința superioară a națiunii americane. Înseamnă ca o zi mare de sărbătoare intrarea ei în război, deplin convinși că tragedia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ca modele de credință în perioada Vechiului Testament și, totodată elevii vor fi familiarizați cu importanța lor în pregătirea lumii pentru venirea Mântuitorului. La unitatea de învățare Iisus Hristos, Dumnezeu și Om, elevii vor lectura fragmentele scripturistice despre dumnezeirea și umanitatea Mântuitorului, iar cu sprijinul profesorului vor face comentarii. Ei vor fi capabili să relateze într-o succesiune logică evenimentele legate de Patimile, Răstignirea, Moarte, Îngroparea, Învierea și Înălțarea Domnului, iar evaluarea acestor cunoștințe se va realiza și prin aplicarea unui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
știe momentul și modul în care să folosească aprecierile, să nuanțeze și să diversifice aceste forme pentru a nu crea invidie și suspiciune între ei. 3.3. Dezvoltarea conduitei civilizate la elevi prin orele de dirigenție „Bunul simț e geniul umanității” (Goethe) În cadrul procesului educativ desfășurat în școală, noua arie curriculară Consiliere și orientare are ca scop: formarea personalității elevului și pregătirea lui pentru o integrare ușoară și rapidă în societate. Dezvoltarea cognitivă a elevilor nu este suficientă pentru a face
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
vorbim despre funcția unui element social oarecare este necesar să precizăm sistemul în raport cu care este estimat funcțional respectivul fenomen. Întotdeauna, analiza funcțională presupune un sistem drept cadru de referință, fie că este vorba despre societatea globală (România, Franța sau chiar umanitatea), fie că este vorba despre un subsistem al societății globale (întreprindere economică, partid politic, învățământ, știință, familie). În fapt, analiza funcțională se centrează asupra relației dintre un fenomen social și sistemul din care face parte ca element sau pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
păreau a fi un asemenea nivel. Nu întâmplător, holismul s-a dezvoltat în antropologia socială și culturală, interesată prioritar în analiza unor asemenea societăți. Pentru societățile moderne însă, presupoziția unui asemenea nivel absolut este nejustificată. Carear putea fi el? Statul-națiune, umanitatea în ansamblul ei, satul sau orașul, familia? Nici unul dintre aceste niveluri de organizare nu întrunește condițiile unui punct absolut de pornire a organizării sociale. Statul-națiune este, în momentul actual, nivelul de organizare socială cel mai pregnant. Există însă situații în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
viziunea individualismului metodologic. Societatea trebuie privită ca o ierarhizare circulară de sisteme, cu două intrări: individul și colectivitatea. Colectivitatea, la rândul ei, are mai multe niveluri: începând cu familia, ceata sau tribul din societățile arhaice, cetatea, statul-națiune și sfârșind cu umanitatea. Fiecare nivel are, în funcție de condiții, importanța sa determinată. În anumite condiții, familia poate fi nivelul cel mai pregnant, cel mai autonom, în alte condiții, cetatea sau statul-națiune. În istoria umanității de până acum există mereu o anumită identificare a indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau tribul din societățile arhaice, cetatea, statul-națiune și sfârșind cu umanitatea. Fiecare nivel are, în funcție de condiții, importanța sa determinată. În anumite condiții, familia poate fi nivelul cel mai pregnant, cel mai autonom, în alte condiții, cetatea sau statul-națiune. În istoria umanității de până acum există mereu o anumită identificare a indivizilor cu colectivitatea (la diferitele ei niveluri), dar și o tensiune între cei doi termeni, tendințe de autonomizare a individului față de colectivitate, mai pronunțată sau mai atenuată în funcție de o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
centrate pe om. Din acest motiv, sociologia acordă o mare importanță umanizării mijloacelor. Nu numai scopurile trebuie să fie umane, ci și mijloacele. Nu se poate realiza bunăstarea colectivității sacrificând, în procesul de producere a acesteia, bunăstarea și fericirea participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici încă o funcție a colectivității sociologice: aceea de a conduce orientarea transsectorială, globalistă și umanistă a activității sociologilor, de a preveni implicarea unilaterală în susținerea intereselor sectoriale, particulariste. Opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în timp a respectivului obiect individual. Există astfel istoria Pământului, istoria Universului, istoria României, istoria Egiptului antic, istoria literaturii române, istoria muzicii etc. Dacă în ceea ce privește descrierea stării actuale a unui obiect este foarte clar de ce aceasta poate fi importantă pentru umanitate, ne-am putea întreba de ce istoria unui obiect individual ar putea prezenta interes. Pot fi invocate trei considerente distincte. În primul rând, investigarea istorică este importantă pentru înțelegerea stării actuale și a dinamicii viitoare a obiectelor. Unul dintre principiile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
utilizată, din acest punct de vedere, prea intens pentru dezvoltarea științelor generalului. Ea va fi însă cu siguranță tot mai mult folosită ca o sursă extrem de valoroasă de fapte despre comportamentul diferitelor sisteme în condiții diferite. În acest sens, istoria umanității reprezintă un muzeu de o varietate și diferențiere coloristică inestimabilă a manifestărilor umane. În fine, cel de al treilea considerent se referă la specificul unor obiecte cu o natură fundamental istorică. Este vorba, în primul rând, de acele obiecte care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generală de fenomene" Există o serie de discipline care se ocupă de dinamica în timp a unor clase de obiecte, și nu a unor obiecte individuale. Spre deosebire de istoriile comunităților umane (Istoria României, Istoria Franței etc.), există o teorie a evoluției umanității în general 1. Aceasta este deosebită de istoria universală, ca o cumulare de istorii individuale. Evoluția societății încearcă să desprindă formele (sau etapele, stadiile) generale prin care toate comunitățile umane au trecut sau vor trece. Este perspectiva diferitelor filosofii ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al omului în procesul societății. Dezvoltând cunoașterea, răspândind cunoștințele acumulate în masa societății și, eventual, preluând inițiativa în schimbarea revoluționară a orânduielilor a căror iraționalitate a fost deja dovedită, omul are de jucat un rol important în progresul general al umanității. Un moment esențial în disputele legate de conceptualizarea dinamicii în timp a societății îl reprezintă teoria marxistă asupra progresului social. Marx reține termenul de progres. Și, de asemenea, sensul său foarte general: proces desfășurat în timp, necesar și pozitiv. El
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a tipurilor de familie: de la promiscuitate sexuală, la familia de grupe, la familia monogamă matriarhală la cea monogamă patriarhală. Și în antropologia culturală conceptul de evoluție era asociat cu judecăți de valoare. El implica totodată și progresul. Ideea că întreaga umanitate va progresa spre o civilizație de tipul celei europene, postulat fundamental al evoluționismului acestei perioade, a fost suspectatănu numai de ceea ce desemnează antropologia culturală prin termenul de „culturo-centrism”, ci, totodată, și de o puternică implicație ideologică. Voi reda pentru exemplificare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-un punct și simțind hrana într-o anumită direcție, furnica va „decide” să o ia pe drumul care duce în respectiva direcție. Dacă drumul se înfundă, ea va „decide” să se întoarcă. Și așa mai departe. În istoria sa, umanitatea este orientată de câteva „obiective” mari: supraviețuire, sporire a bunurilor necesare etc. Drumul pe care l-a parcurs, cel puțin până în prezent, nu a fost câtuși de puțin proiectat de la început. În fiecare tip de condiții, comunitățile au încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
strategia satisfăcătorului va tinde să constea din iluzia unei decizii raționale de tip cert. Analiza sociologică trebuie însă să se fundeze pe modelul strategiei satisfăcătorului dacă vrea să înțeleagă o mare parte a sistemelor sociale pe care o prezintă istoria umanității. În ceea ce privește strategia optimalității tendențiale, ea va fi analizată ceva mai schematic, adesea mai mult ca o stare de contrast. Acest lucru nu înseamnă că ea nu este considerată importantă. Dimpotrivă, aș zice că strategia optimalității tendențiale este vitală pentru dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întâmplătoare, dar asociate cu un grad ridicat de incertitudine, fie recursul la criterii aleatorii mascate. Aceste criterii sunt prin conținutul lor tipic aleatorie (prin forma lor sugerează însă o alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și orice altă reformă a finanțelor publice nu a fost decât, fie urmarea vreunui război, fie o măsură pregătitoare a vreunui alt război, sau vreo măsură pentru Înarmare În vederea războiului”18, ceea ce putea fi valabil pentru o perioadă a istoriei umanității. În mod asemănător s-a invocat și ideea că impozitul a fost considerat ca un substitut al unei obligații de tipul prestației În natură. Astfel, s-a admis ideea că satisfacerea serviciului militar nu mai este „războinică și entuziastă”, ci
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
socio-economice a colectivităților umane. 2.2 Fiscalitatea - expresie a impozitelor prelevate la fondurile financiare publice 2.2.1 Accepțiuni ale conceptului de fiscalitate și forme de exprimare ale dimensiunilor acesteia Prezența și problematica impozitelor și implicit a fiscalității În viața umanității, generată de nevoia finanțării cheltuielilor publice, a fost și continuă să rămână un domeniu controversat, mergându-se de la a se contesta fățiș până la acceptarea lor ca pe un rău necesar, precum și implicarea acestora, ca variabile cu impact major În modele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de a face față provocărilor lansate de creșterea 259 Răilean V., Business internațional, www.ase.md 427 interdependențelor internaționale și a agravării unora dintre dificultățile cu care se confruntau diversele state considerate separat, dar care au devenit probleme globale ale umanității abordate la scară mondială, impunând și soluții la nivel mondial. Ipostaza de stat regulator viza asigurarea cadrului de desfășurare a activității economice la nivelul fiecărui stat, Într-o măsură mai redusă, al uniunilor sau organizațiilor interstatale. Statul era apărătorul dreptului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Pentru a anihila aceste proiecte, el „creează tensiuni și seamănă zâzanie” (p. 50). El este mânat de o „dorință fantasmatică” de a ocupa un loc central și nimic nu-l poate opri să atingă acest obiectiv, mergând până la distrugerea unei umanități construite. În scenariul său, altul nu reprezintă decât un lucru, o ustensilă, o realitate desubiectivată. Ce-l Împinge spre acest tip de angajament? Strategia sa obsesională de a domina, de a valida, de a inversa un imaginar și persecutant raport
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reală pe care o provoacă acțiunile sale celorlalți. Idealizând lupta contra celor care nu-i seamănă sau camuflând-o În campanii pentru scopuri nobile, perversul luptă, de fapt, Împotriva autonomiei personale, a diferenței și alterității. Neavând acces la o autentică umanitate, o refuză și celorlalți. Pentru a facilita mai bine Înțelegerea situațiilor și a actorilor angajați În acest joc social complex, practicianul care este profesorul Sirota ne oferă câteva exemple de situații reale Întâlnite, cazuri culese din instituții, grupuri de autoanaliză
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]