106,336 matches
-
pagini, în timp ce Barnes & Noble au apreciat stilul, personajele și temele abordate, cum ar fi prietenia, iertarea, responsabilitatea și onoarea. "Eragon II" a câștigat în 2006 premiul Quill pentru literatură pentru tineret. "Eragon II" a fost nominalizat la premiul British pentru literatură de copii, premiul Disney pentru cărțile de aventuri, premiul Colorado Blue Spruce, premiul Young Adult și premiul Wyoming Soaring Eagle. Recenzia Barnes & Noble a lăudat prezența în roman a unor teme precum onoarea, prietenia, responsabilitatea și iertarea, pe care le-
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]
-
Cartea conține, printre alte teme, religia și ateismul, piticii fiind prezentați ca o rasă extrem de religioasă, în timp ce elfii sunt atei, iar Eragon a crescut fără un fundament religios, ci doar cu o grămadă de superstiții. "Eragon II" intră în categoria literaturii pentru tineret și a fanteziei. Recenziile au subliniat în multe cazuri despre lucrurile împrumutate de "Eragon II" din genul fantasy, unele dintre ele criticând sau lăudând stilul autorului. "Los Angeles Times", deși a remarcat că scrisul a dovedit maturizarea față de
Eragon II. Cartea primului născut () [Corola-website/Science/316101_a_317430]
-
perioadă, precum The Yardbirds sau Manfred Mann. Prima chitară și-a cumpărat-o în 1965 cu 13 lire sterline, începând relativ repede să experimenteze cu acorduri deschise și să ciupească corzile. În 1966, a primit o bursă la Facultatea de literatură engleză la "Fitzwilliam College", Universitatea Cambridge, dar înainte de a-și începe studiile, a stat timp de 6 luni în Franța, la Aix-Marseille, unde deseori cânta pe stradă cu prieteni ca să câștige bani. Cam în această perioadă a început să fumeze
Nick Drake () [Corola-website/Science/316100_a_317429]
-
german (Traducere din germană), Editura Studis Iași, 2016. Prezent în antologii dicționare: Ion Cioba-Patruzeci de poeți bistrițeni contemporani, Aletheia, 2001, Bistrița; Teodor Țânco - Dicționarul scriitorilor din județul Bistrița Năsăud; Teodor Tanco-Istoria presei din județul Bistrița-Năsăud; Aurel Sasu - Dicționarul Biografic al Literaturii Române, Editura Paralelea 45, Pitești 2006; Un copac de sunete (Antologie a scriitorilor bistrițeni în română și maghiară), coordinator Olimpia Pop, Editura Eikon, 2006; întrebări, răspunsuri, întrebări. interviuri cu Gheorghe Grigurcu, Editura Pergamon, Bistrița, 2007; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-Scriitori Bistrițeni
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
lui Niiazov. Textul fundamental este "Ruhnama", o epopee națională scrisă de Niiazov. Această carte, un amestec de istorie revizionistă și de linii de conduită morală, are drept vocație de a fi „ghidul spiritual al națiunii”, precum și soclul artelor și al literaturii naționale turkmene. În martie 2006, Saparmurat Niiazov a declarat, de altfel: „Cel care va citi de trei ori "Ruhnama" va găsi o bogăție spirituală, va deveni mai inteligent, va recunoaște existența divină și va merge direct în paradis”. Alfabetul limbii
Saparmurat Niiazov () [Corola-website/Science/316130_a_317459]
-
Gypsy", "Hair", "West Side Story" and "Grease", sau cu alte materiale deja cunoscute, cum erau filmele ("The Producers", "Spamalot", "Hairspray", "Legally Blonde", "Billy Elliot", "The Color Purple", "Young Frankenstein", "Shrek" și filmele care vor urma, "9 to 5") sau din literatură, ("Little Women", "The Scarlet Pimpernel", "Dracula" și "Wicked") cu speranța că spectacolele vor avea spectatori mulți. Refolosirea intrigilor, în special cele din ("Mary Poppins" în 2004 și "The Little Mermaid", ale The Walt Disney Company în 2008), a fost considerată
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
principal cunoscută pentru multele proiecte caritabile, interes pe care l-a împărțit împreună cu soțul ei. Nu-i păsa de datoriile ceremonioase și de evenimentele publice; a trăit o viață discretă dedicată copiilor ei și intereselor sale legate de artă și literatură. A rămas văduvă în 1912. Louise a murit în 1926 la vârsta de 74 de ani.
Lovisa a Suediei () [Corola-website/Science/316160_a_317489]
-
spaniolă l-a lăsat cu studiile neterminate și cu o sănătate șubredă. Între 1919 și 1923 a satisfăcut stagiul militar, după care a mers la Paris, unde a lucrat ca funcționar de bancă, agent de asigurări, ziarist. A debutat în literatura în 1926 cu românul "Brulebois". Este remarcat și motivat de succes. În anii următori publică "Dus-întors" ("Aller-retour"), "Masă îmbuibaților" ("La Table aux crevés"), "Stradă fără nume" ("La Rue sans nom"), "Iapa verde" ("La Jument verte"), aceasta din urmă carte aducându
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
apariția unor titluri în tiraj de masă. Câteva din edițiile românești : În anul 1965 a aparut "Omul care trece prin zid", selecție din volumele "Le Passe-muraille" (Gallimard 1943), "Le Nain" (1943), "Leș contes du Chat perché" (1939) la Editură pentru literatură, într-un tiraj de 25.160 de exemplare. Volumul conține traduceri de Tudor Măinescu, cel care semnează și prefață. Cartea conține : "Omul care trece prin zid", "Cartelă (Din însemnările zilnice ale lui Jules Flegmon)", "Proverbul", "Cizmele de cale lungă", "Bastonul
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
rapid acoperită cu vopsea. Cristina s-a stabilit apoi la Palazzo Farnese, care aparținea Ducelui de Parma, Ea a deschis o academie în palat la 24 ianuarie 1656, numită Accademia degli Arcadi, unde participanții se bucurau de muzică, teatru și literatură. În aprilie 1660 Cristina a fost informată că regele Carol al X-lea al Suediei a murit în februarie. Fiul lui, Carol al XI-lea, avea numai cinci ani. În vară ea a plecat în Suedia, subliniind că ea a
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
poetul florilor”. El a trăit primii ani ai copilăriei la conacul părintesc, înconjurat de o grădină plină de flori. În anul 1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului Iași
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
Școala Normală de Învățători din Cluj, iar la 1950 - Facultatea de Litere și Filosofie din același oraș. Între anii 1956-1960 este redactor la revista "Steaua"; 1960-1968- redactor la "Contemporanul". Își continuă activitatea fiind Conferențiar universitar la Facultatea de Limbă și Literatură Română din București. Este lector de limba română la Universitatea din Montpellier (Franța) între anii 1960 -1971. Devine Doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion 1. (Viața lui Eminescu). Debutează cu studiul "B.P. Hașdeu" (1963), publicând apoi volumul de articole
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
Doctor în filologie (1973) cu teza Hyperion 1. (Viața lui Eminescu). Debutează cu studiul "B.P. Hașdeu" (1963), publicând apoi volumul de articole "Atitudini" (1966); "Sub semnul lui Aristarc"(1975), "Introducere în opera lui Ion Creangă"(1976) și cursul universitar "Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici"(1980). Contribuția sa cea mai importantă o reprezintă "Hyperion 1. Viața lui Eminescu"(1973), pentru care i se va acorda Premiul "B. P. Hașdeu" al Academiei Romane. Tot în sfera eminescologiei se integrează și volumul "Eminescu și
George Munteanu () [Corola-website/Science/316197_a_317526]
-
de I. Mușlea și "Problemele tipologiei folclorice" (Buc., Em, 1971, 362 p.) de D. Caracostea. De acești doi renumiți cercetători ai culturii populare l-a legat de asemenea meditația gravă asupra destinului folcloristicii, efortul de a o elibera de sub tutela literaturii, a esteticii literare și a diletantismului, de a o dota cu instrumentele de lucru necesare, îndelung așteptate. Însă, spre deosebire cei doi, Ovidiu Bârlea și-a delimitat cu fermitate, din dorința de a-l cunoaște în profunzime, domeniul cercetării, restrângându
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
Prin "validitate" se înțelege că rezultatul obținut la un test se corelează cu rezultatul obținut în situația reală, adică testul măsoară valoarea dorită, iar prin "fidelitate" se înțelege că rezultatul va avea aceeași semnificație indiferent de persoana care măsoară. În literatură sunt citate studii în care cazuri în care la corectarea acelorași lucrări s-au observat diferențe apreciabile între examinatori. La corectarea unei aceleiași lucrări (la geometrie) de către 118 examinatori, pe scara de 100 s-au obținut valori între 28 și
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]
-
ale cornului de vânătoare: Ca pescăruși rătăciți pe un șes/ Ori a inimii desfrunzită grădină/ Vorbele vechi cu un nou înțeles/ O să vină, nesfârșit, o să vină. (Tablou de toamnă). Până și visul, de obicei o proiecție, o opțiune compensatorie în literatură, îl retrăiește de fapt printr-o invocare, o altă întoarcere spre trecut: Hei, caii mei, voi cai ai mei/ Cât v-am iubit și suntem fum (Hei, caii mei). Andrei Moldovan-Erezii lirice, Editura, Limes” Cluj-Napoca, 2004. Întreg ciclul Colina de
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
șasea lună de gestație și dusă la bun sfârșit prin mijlocirea unei operații cezariene de urgență. Etgar Keret a făcut studii, neterminate, de matematică, în cadrul unui program interdisciplinar, și una din pasiunile sale sunt artele marțiale. A început să scrie literatură de la vârsta de 19 ani, în timpul serviciului militar, talentul său fiind descoperit apoi de către criticii Haim Haver și Moshe Rom. Între prietenele sale apropiate s-au numărat, între altele, scriitoarele Irit Linor și Gapi Amir, creatoarea de modă Mikhal Nir
Etgar Keret () [Corola-website/Science/316311_a_317640]
-
doua sa carte "Dorul meu după Kissinger (Ga'aguai Le'Kissinger, 1994), o culegere de cinzeci de scurte povestiri s-a bucurat de o apreciere deosebită. Una din ele, povestirea «Sirena» (Hatzfira) a intrat în programa școlară pentru bacalaureat la literatura ebraică. A mai scris in colaborare mai multe cărți de benzi desenate (comix), între care "N-am venit să ne distrăm" (Lo banu Lehanot"(1996),împreună cu desenatoarea Rutu Modan, apoi "Ulițele mâniei" (Simtaot Hazaam") (1997), cu desene de Asaf Hanuka
Etgar Keret () [Corola-website/Science/316311_a_317640]
-
Urkontinent"". Numele a apărut prima dată în ediția din 1920 a "Die Entstehung der Kontinente und Ozeane", când Wegener s-a referit la vechiul supercontinent ca "Pangaea a Carboniferelor". Wegener a folosit forma germanizată "Pangäa", însă termenul a intrat în literatura științifică în forma latinizată "Pangaea". Wegener era convins că marea similaritate a liniilor de coastă dintre Africa de Vest și partea estică a Americii de Sud nu erau o coincidență. El a adunat informații paleontologice și geologice pentru a-i susține cauza însă teoria
Pangeea () [Corola-website/Science/320020_a_321349]
-
Bar Kohba sau „Barhohevas”. Numele Bar Kohba, însemnând în limba arameica Fiul stelei, ar proveni din interpretarea versetului biblic „O stea a coborât din Iacob” (Numeri,24,17 דרך כוכב מיעקב), căreia tradiția iudaica i-a atribuit un mesaj mesianic. Literatura rabinica de după înfrângerea răscoalei conduse de el, de exemplu învățatul Yossi Ben Halafta („Seder Olam Rabba”, capitolul 30), i-a atașat numelui o conotație negativă, Bar Kosva sau Bar Kosiva fiind deformat în Bar Koziva, בר כוזיבא, בר כוזבה adică
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
Gutman), care vine în acest scop de la Telenești. În această perioadă Ben-Țion se detașează de realism, scrierile lui fiind marcate de simbolizm mistic. Între timp secretar al redacției lui Ben-Țion este nu altcineva decât viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură Agnon, iar unul dintre noii colaboratori ai redacției este I.H. Brenner. Ulterior Ben-Țion se află în vâltoarea evenimentelor litarare, editează almanahuri literare, compune poeme epice: „Rahel" și „Leviim", nuvele și două romane istorice „Megilat Hanania" (Ruloul Hananiei) și „Maase HaNezira
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
(ebr. נחום גוטמן; 15 octombrie 1898, Telenești, județul Orhei, Basarabia — 28 noiembrie 1980, Tel-Aviv, Israel) — pictor israelian, peisagist, ilustrator și grafician, fondatorul stilului palestinian în pictura de peisaj din Israel. Laureat al premiului Hans Christian Andersen pentru contribuție în literatura pentru copii (1962) . A scris în limba ebraică. s-a născut la Telenești ca al 4-lea copil în familia lui literatului Alter Gutman, care a devenit cunoscut sub numele ebraic Simha Ben-Țion și a soției acestuia, Rivka. Familia avea
Nahum Gutman () [Corola-website/Science/320096_a_321425]
-
muzeul Gutman în cartierul Neve- Tzedek, unde pictorul a locuit cea mai mare parte a vieții. Muzeul este plasat într-una dintre casele cele mai vechi ale cartierului, construită în anul 1887. Gutman a primit multe premii pentru artă și literatură: Creația lui Nahum Gutman este foarte variată (Pesaij în ulei, acuarelă, mozaicuri, gravură, litografie, sculptură ceramică) și este strâns corelată cu Tel Aviv-ul, el și părinții lui fiind unul dintre primii locuitori ai acestui oraș.
Nahum Gutman () [Corola-website/Science/320096_a_321425]
-
astăzi gimnaziul "Mihai Viteazul", și Școala medie nr.2 din or. Leova (1974 - 1976), pe care o absolvă cu medalie de aur. În 1973 debutează cu versuri în presa pentru copii. Se remarcă în cadrul olimpiadelor din Republica Moldova la limba și literatura română și istorie. A absolvit cu exelență Universitatea de stat "M.V.Lomonosov" din Moscova, facultatea de istorie, specialitatea etnologia, susținând o teză despre valoarea istorico-etnologică a operei lui Nicolae Milescu Spătarul. În anii de studii cunoaște elitele culturale și literare
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]